Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
atmosfera, arhipelag, continent, desert, insula, ocean, clima, referat, meteo

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Orasul Onesti - Asezare geografica, Repere istorice


Orasul Onesti - Asezare geografica, Repere istorice



UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI

FACULTATEA DE ISTORIE

Monografia orasului Onesti

  1. Asezare geografica

Orasul Onesti este asezat in partea de sud a Depresiunii Tazlau-Casin, la punctul de intretaiere a vailor Casinului, Oituzului si Tazlaului cu Trotusul si la intersectia a doua drumuri comerciale: Adjud-Ghimes, respectiv Bacau-Oituz-Brasov. Onestiul se afla la 48 km sud-vest de orasul-resedinta de judet-Bacau.[1]

Vecini: la nord comunele Barsanesti si Helegiu, la est comuna Gura Vaii, la sud comunele Stefan cel Mare si Casin iar la vest comunele Bogdanesti si Targu Trotus.

Suprafata: 5. 248 ha adica 1,17% din teritoriul bazinului trotusean.

Localitatea Onesti este inconjurata de coline domoale, altitudinea cea mai coborata – 180 m – se inregistreaza in partea de sud-est a orasului, pe valea Trotusului, iar cea mai ridicata – 398 m – pe dealul Perchiu.

Orasul este traversat de raul Trotus, care izvoraste din muntii Ciucului. Acesta primeste ca afluenti, pe teritoriul Onestiului, in partea stanga Tazlaul iar pe partea dreapta raurile Oituz si Casin.[2] 

  1. Repere istorice

Prima mentiune documentara a orasului Onesti e un act de danie din timpul lui Stefan cel Mare la 14 decembrie 1458. Actul original nu se pastreaza, el a fost transcris din slavona la inceputul secolului XX.

Numele Onesti ar proveni, potrivit unor traditii, de la Oana, fiica lui Stefan cel Mare; cel mai probabil, insa, ca numele este dat de primii dintre stapanitorii sai, contemporani cu descalecatorii Moldovei si anume vine de la Oana si fii sai, care stapaneau teritorii de pe Trotus.

Numeroasele asezari actuale ce se afla in aceasta depresiune le corespund adeseori resturi ale unor asezari din trecut, datand din cele mai vechi faze ale neoliticului (Belci, Borzesti), din epoca bronzului (Slobozia) si din epoca fierului.

Teritoriul actualului oras se afla in secolele II-III in afara provinciei romane dar se afla sub influenta acesteia. Din secolul VIII in satele din acest spatiu se cristalizeaza deja populatia romaneasca.

In 1345 descalecatorul Dragos trece prin pasul Oituz si include zona trotuseana in „marca” de aparare impotriva maghiarilor.

Orasul Onesti si asezarile din jurul lui au avut in primul rand caracter agricol, fiind mult timp in stapanirea diferitilor feudali locali sau veniti din alta parte. Alexandru cel Bun, Bogdan II, Stefan cel Mare au fost stapanii pamanturilor de pe vaile celor patru rauri si numele lor le gasim mentionate in documentele vremii.

Dezvoltarea economica a localitatii din perioada moderna se datoreaza oragnizarii targului pe spatiul liber dintre albia raului Casin si albia raului Trotus – in prezent cartierele Marasesti, Victor Babes. Tot in aceasta perioada Onestiul devine comuna formata din satele: Buciumi, Filipesti, Onesti si Racauti. Este infiintata primaria Onesti si prima scoala ce avea ca invatator pe George Angheni, considerat intemeietorul scolii din Onesti. In scurt timp apare si scoala de fete precum si o gradinita de copii.

In timpul Primului Razboi Mondial orasul Onesti a constituit punctul de debarcare, triere si repartizare a trupelor pentru fronturile de lupta. De asemenea, in august 1944 se dau lupte grele in Onesti.

La 17 ianuarie 1956 comuna Onesti a fost declarata oras; in acelasi an Borzestiul devine cartier al orasului Onesti. Orasul s-a construit in sase etape distincte vizibile si azi dupa stilul contructiilor.

Prima etapa este constituita din construirea cartierului Tineretului axat pe doua bulevarde: Republicii si Oituz. In etapa a doua s-a construit primul nucleu masiv in bulevardul Oituz – locuinte, unitati comerciale, spital. Etapa a treia reprezinta o crestere a orasului pe verticala. Un moment important il marcheaza conturarea centrului prin constructia Casei de Cultura si a hotelului Trotus. In etapa a patra s-a continuat extinderea orasului spre sud-vest, in lungul terasei inferioare a Casinului cu ansambluri de blocuri si s-au facut amenajari pentru deschiderea lucrarilor in cartierul Marasesti. Etapa a cincea a dus la intregirea cartierului de locuinte la vest de Casa de Cultura si s-a incheiat cartierul Victor Babes. Etapa a sasea a dus la construirea de locuinte in cartierul Marasesti, pe axa Adjud-Targ Ocna si se incheie lucrarile de modernizare in cartierul Malu. Sunt urbanizate cartierele Cuciur si Buhoci.

 In martie 1965 prin Hotararea Consiliului de Stat orasul Onesti primeste denumirea de Gheorghe Gheorghiu Dej, nume pastrat oficial pana in 1990.[3]

  1. Cadru natural

Clima este cea specifica muntilor de altitudine mijlocie din Carpatii Orientali, cu o serie de diferentieri locale.

Regimul termic se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale ce variaza intre 8,5°C – 9,5°C. Temperatura medie a lunilor de vara este in jur de 19°C. Luna cea mai calduroasa este iulie, in special ultima decada a acesteia. Durata medie a perioadei cu temperaturi de peste 15°C este de aproximativ 80-100 zile, aceasta putand creste simtitor in anii cu toamne lungi.

Regimul eolian – frecventa cea mai mare o au vanturile de vest, urmate de cele de sud-vest, cele de sud-est si est. Vanturile de nord si de nord-vest au o frecventa mai mica.

Regimul precipitatiilor este in stransa corelatie cu regimul eolian si cel termic. Umiditatea relativa este de 60-70%. Precipitatiile medii anuale variaza intre 722-900 mm/an.

Vegetatia – predomina padurile de foioase si conifere in spatiile periurbane. Stratul ierbos bogat este reprezentat prin diverse specii de paisuri, leguminoase si plante cu flori colorate: sanziene, pojarnita, ciubotica cucului, garofita.

Fauna – aflam iepuri, veverite, rozatoare mici iar in spatiile impadurite, mai rar, mistreti, caprioare, vulpi, lupi. Reptilele sunt reprezentate de sarpele orb, soparla, guster, broaste, tritoni, salamandre. Pasari: mierla, porumbel, ciocanitoare, privighetoare. Apele sunt populate cu pastravi, mrean, moioaga.[4]

  1. Populatia

La primul recensamant facut in 1930 localitatea avea 3. 879 locuitori. In 1956 cand acesta devine oras numarul locuitorilor era de 11. 253. Demografia cunoaste o explozie o data cu afluxul de muncitori veniti din toate zonele tarii pentru a lucra pe santierele Onestiului. Cu aceasta ocazie orasul Onesti este considerat orasul cel mai nemoldovean din Moldova iar media de varsta a populatiei era de 30 de ani.

La ultimul recensamant din 2002 populatia era de 51. 416 locuitori

Structura pe sexe: masculin – 24. 547

                              feminin – 26. 869.[5]

  1. Industria

Resursele naturale (sare, petrol, carbune, ape minerale) au dus la dezvoltarea economiei acestor locuri mai ales spre sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX.

Orasul Onesti devine al doilea oras ca importanta din judetul Bacau din 1952 cand o echipa de geografi si urbanisti a ales zona pentru construirea Grupului Industrial Borzesti. La un an se construieste Termocentrala Borzesti – prima mare centrala de termoficare din tara. Astfel devine primul oras complet termoficat. In 1956 intra in functiune cea mai mare rafinarie din Moldova – Rafinaria nr. 10 – care va deveni ulterior RAFO. In prezent aceasta a intrat intr-un program de modernizare. In 1963 este dat in folosinta barajul cu lacul artificial Belci cu scopul alimentarii cu apa a unitatilor industriale de pe platforma Onesti-Borzesti. Din cauza continutului ridicat de saruri lacul a fost folosit in scopuri turistice. In acest sens au fost construite un restaurant si un motel. Insa in iulie 1991 in urma unor precipitatii puternice barajul se surpa inundand cartierul Slobozia.

Dupa 1990 industria a inceput sa intre in regres, economia a scazut motiv pentru care mare parte a locuitorilor trecuti de varsta majoratului emigreaza.

  1. Edificii si monumente

In ultimii 20 de ani s-au facut investitii masive privind aspectul orasului. Ies in evidenta primaria, biblioteca „Radu Rosetti”, muzeul de istorie, hotelurile „Trotus” si „Sport”, conacul „Alecu Aslan” – devenit Clubul Elevilor, spitalul municipal. Unitatile de invatamant: Colegiul Tehnic „Petru Poni”, Colegiul National „Dimitrie Cantemir”, Colegiul National „Grigore Moisil”, Liceul cu program sportiv „Nadia Comaneci” – acesta are in componenta caminul cu lotul de gimnastica fete, doua sali de gimnastica, o sala de handbal, sala de haltere si box, terenurile de fotbal, de handbal cu nocturna, de tenis si de atletism – Grupul Scolar de Arte si Meserii, Liceul Teologic „Fericitul Ieremia”, Grupul Scolar Auto Onesti, opt scoli generale, gradinite cu regim normal sau cu program prelungit.

Creatii artistice: Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial, Catedrala Ortodoxa „Pogorarea Duhului Sfant” (inceputa in 1990, se afla inca in stadiul de constructie), Biserica „Sfantul Nicolae”(catapeteasma pictata de Gh. Tattarescu), monumentul „Mihai Eminescu”, „Voievodul”, monumentul „Montreal-Onesti”.

  1. Turismul

Pe o raza de aproximativ 30 de km in jurul orasului se afla numeroase puncte turistice. In primul rand avem Perchiul, dealul din apropierea orasului cu o inaltime de 398 m si o suprafata de 90,6 ha. A fost declarat rezervatie naturala; este acoperit cu paduri caracteristice silvostepei; are peste 600 de specii de plante, dintre care multe sunt rare la noi in tara.

Statiunea Slanic Moldova – loc de tratament dar si de relaxare. Apele din aceasta zona concureaza cu cele din statiunile Karlovy Vary sau Vichy.

Valea Casinului: cu punctele Scutaru, Tarcatoarea, Manastirea Casin.

Valea Oituzului: Poiana Sarata.

Dealul Magura, Salina din apropierea orasului Targu Ocna.

Complex Poiana Uzului.[6]

BIBLIOGRAFIE

Stoica, Gh. Corneliu, Valea Trotusului. Enciclopedie, Editura Magic Print, Onesti, 2006.

Vacarasu, Iulia, Valea Trotusului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980

Verde, Rozalia, Monografia municipiului Onesti, Editura Magic Print, Onesti, 2003.



[1] Rozalia Verde, Monografia municipiului Onesti, Editura Magic Print, Onesti, 2003.

[2] Ibidem.

[3] Ibidem.

[4] Iulia Vacarasu, Valea Trotusului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980.

[5] Gh. Corneliu Stoica, Valea Trotusului. Enciclopedie, Editura Magic Print, Onesti, 2006.

[6] Rozalia Verde, op. cit.



Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Mediul mediteranean (Subtropical)
Paringul
Vegetatia Americii
ACTIVITATILE ECONOMICE ALE EUROPEI SI ROMANIEI
Mediul desertic
Spre Negoi
Orasul Onesti - Asezare geografica, Repere istorice
Relieful pe gresii, conglomerate, argile, marne, loessuri și valorificarea turistica
MEDIILE MONTANE
Carpatii Meridionali: Grupa Muntilor Retezat-Godeanu











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate