MEDIILE MONTANE

MEDIILE MONTANE

Mediile montane caracterizeaza muntii inalti, indiferent de zona climatica, cum ar fi: lantul muntilor Apenini (Italia), Pirinei (granita Spaniei cu Franta), Alpi (Franta, Elvetia, Austria, N. Italiei) Scandinaviei (Norvegia, Suedia), Anzi (America de Sud - Argentina, Bolivia), Kenya (Kenya), Kilimanjaro (Tanzania), Carpati.

Calote de gheata pot fi intalnite si la Ecuator, de exemplu in Muntii Kenya si vecinatatea acestora, Muntii Kilimanjaro din Africa de Est.

Cauza aparitiei calotelor in regiunile calde este scaderea temperaturii o data cu cresterea altitudinii. Pentru fiecare crestere cu un kilometru temperatura scade cu 5-10⁰ C. Cei doi munti din Africa de Est depasesc 5 km inaltime, facand ca ei sa adaposteasca ghetari, zapada permanenta si calote de gheata. In emisfera nordica muntii din Scotia, avand altitudini mai mici, sunt acoperiti cu gheata cea mai mare parte a anului.

Lanturile inalte constituie zone de acumulare a zapezii, care rezista pana in timpul verii, cand incepe sa se topeasca, contribuind astfel la mentinerea unui debit constant in albiile raurilor. Printre cursurile de apa alimentate prin topirea zapezii se numara Columbia, Missouri, Arkansas si Colorado.

Tundrele montane sau tundrele alpine, nu au deloc sau foarte putin permafrost. Apa rezultata din dezghet gaseste cai de drenare, astfel ca solul nu este atat de noroios. Solurile montane sunt etajate in functie de diferentierea pe verticala a conditiilor bioclimatice si de pozitia lantului de munti intr-o anumita zona climatica.

Clima muntilor depinde pe de-o parte, de pozitia acestora in raport cu zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a maselor de aer, iar pe de alta parte, de altitudine. In orice sistem muntos, de la baza si pana la o anumita inaltime caracteristicile climatice vor fi similare cu cele ale zonei de clima in care se afla.

Vegetatia se succede pe verticala, de la paduri de foioase, conifere si pana la pajisti alpine. Pe la 3.200 m creste o vegetatie fara copaci, compusa din tundra alpina, tufaris si ierburi. Plantele frecvente sunt arbustii, muschii si lichenii care vara constituie hrana de pasunat pentru animale, cum ar fi caprioarele sau caprele montane.

Factorul antropic si-a facut simtita aparitia prin desfasurarea asezarilor, in depresiuni, dezvoltandu-se mai ales pe versantii insoriti. Se foloseste potentialul hidroenergetic al raurilor pentru producerea energiei electrice. Mediul montan a devenit obiectiv turistic, practicandu-se sporturile de sezon. S-au gasit modalitati si pentru dezvoltarea transporturilor, atat rutiere cat si feroviare, prin construirea de tuneluri, viaducte, iar pentru deplasarea turistilor in zone de agrement s-au creeat telecabine, telescaune, teleschi s.a.Pentru conservarea mediului, interventia antropica a avut un efect benefic prin aparitia unor rezervatii sau parcuri.

Bibliografie:

Geografia fizica, Arthur N. Strahler

Revista Arborele lumii, Planeta Pamant

Enciclopedia statelor lumii

Manualul de geografie cls. a IX-a si a XI-a, Ed. Humanitas

Biomes classified by vegetation