Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Mediul desertic


Mediul desertic


Mediul desertic

Localizare. Mediul desertic se extinde intre 150 si 350 latitu­dine.

In functie de conditiile de ariditate, deserturile se diferentiaza in deserturi hiperaride (cu pre­cipitatii sub 50 mm/an), deserturi aride (50-150 mm/an) si semideserturi (150-250 mm/an). Cele mai intinse deserturi sunt in Africa (Sahara, Kalahari, Namib), Asia (Peninsula Arabia, Iran, Pakistan, Thar in India), in centrul si vestul Australiei, America de Nord (Podisul Mexican, Mojave-Sonora) si in America de Sud (Atacama,in Chile). Deserturi exista si in afara regiunilor tropicale, in emisfera nordica, ajungand pana la aproape 500 latitudine: Gobi, Kara-Kum, Kizil-Kum, Takli-Makan (Asia), Marele Bazin (America de Nord) s.a

Fisier:Trockenklimate.png

Clima. Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm, cu o distributie neuniforma. In aceste conditii, vegetatia aproape ca lipseste, speciile de plante prezentand adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul umed de dupa ploi, dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa; radacini lungi si adanci, frunze reduse, mici, frecvent trans­formate in spini etc.) si o densitate extrem de mica. La fel de saraca este fauna, care, in cazul majoritatii speciilor, are o activitate nocturna.

  

Relieful specific este reprezen­tat de intinderi mari de nisip (erg-urile sahariene), de campuri de pietre (hamade), munti cu versanti abrupti, la baza carora sunt poale de gro­hotis, varfuri ascutite izolate etc. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente, care transporta particulele fine pe distante foarte mari (sute de kilometri).

Deserturile propriu-zise, unde precipitatiile sunt sub 150 mm/an si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti de ploi), se remarca prin mase de nisip cu dune de dimensiuni mari si campuri de pietre.

Acumularea de saruri rezultate din eva­porarea apei, determina dezvoltarea unor cruste de culoare alba, verzuie sau gri.

Precipitatiile putine si evaporatia intensa fac ca marea majoritate a vailor sa fie seci, iar reteaua de rauri ce coboara din munti, dezor­ganizata, intrucat apa se pierde rapid prin evaporare si infiltrare; numai raurile foarte mari (Nil, Senegal, Murray), cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate, pot traversa desertul (pierd o parte din debit si ajung la ocean sau in unele lacuri).

Clima este calda si uscata, cu un regim de insolatie care poate sa atinga 3.500-4.000 de ore pe an. Temperaturile medii anuale sunt ridicate (25-300 C) si se inregistreaza mari diferentieri diurne. In zilele de vara temperaturile pot sa ajunga la 500 C, iar in noptile de iarna temperaturile pot sa fie negative. Precipitatiile sunt rare si extrem de neregulate, iar uneori picaturile de ploaie se evapora inainte de a atinge solul. In Sahara cad ploi extrem de rar (5 mm/an), inregistrandu-se mai multi ani consecutivi fara precipitatii.

Din cauza modificarilor globale ale climei si activitatilor umane este evidenta o tendinta de extindere a regiunilor desertice si de accentuare a secetelor prelungite. In deserturile foarte uscate aproape intreaga suprafata a pamantului pare a fi lipsita de vegetatie, constand din roca nuda, pietris si nisip sau dune miscatoare.

Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de humus datorita vegetatiei rare si au o culoare cenusie sau roscata, in functie de tipul compusilor fierului care le coloreaza. Aceste soluri contin mari cantitati de carbonat de calciu si alte saruri, lasate aproape de suprafata.

Mediul desertic creeaza mari dificultati plantelor si animalelor, in primul rand din cauza lipsei de apa pe intreaga durata a anului, cat si (in multe puncte) din cauza incalzirii excesive a aerului si solului in perioada soarelui inalt.

In deserturi predomina suprafetele intinse lipsite de vegetatie, acoperite cu dune de nisip sau cu stanci. Vegetatia este localizata pe fundul vailor seci (ueduri) si in oaze, unde se intalnesc palmieri, care folosesc rezervele de apa din panzele freatice.

Deserturile au o vegetatie care difera mult de la o regiune la alta. Spre exemplu, in Sahara predomina ierburile, tufisurile xerofite, iar in deserturile Mojave - Sonora (S-V Statelor Unite) sunt caracteristici cactusii candelabru.

In pustiurile calde vegetatia este ceva mai variata, cu adaptari pentru utilizarea (economica) a apei: multe specii au frunze caduce, suculente sau spinoase, cu ciclu rapid de dezvoltare; exista si plante suculente care ating cativa metri inaltime, cum sunt euforbiaceele arborescente si cactusii. In schimb, in pustiurile reci vegetatia domi­nanta este formata din tufe rare de graminee, mici plante lemnoase taratoare, muschi, licheni etc.

Fauna este reprezentata prin diferite specii de serpi, scorpioni si insecte. Camila dromader, specifica desertului Sahara, a fost domes­ticita; in Gobi sunt camile cu doua cocoase si cai salbatici, in Atacama, lame etc. Pentru desertul Kalahari este caracteristic strutul african.

Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei. Aducand mari daune tarilor din zona, ea continua sa acapareze noi areale. Cauzele desertificarii sunt legate de variabilitatea climatica si in primul rand de tendintele globale de incalzire a Terrei si de activita­tile omului prin presiunea exercitata asupra tinuturilor semiaride extrem de fragile, datorita cresterii demografice rapide. In tinuturile semiaride traiesc peste 600 de milioane de oameni, a caror existenta este amenintata permanent de inaintarea deserturilor cu viteze care pot sa atinga mai multi kilometri pe an. Deserturile sunt putin propice si vietii, si activitatii umane, cu exceptia oazelor. In acestea populatia practica agricultura irigata pe mici parcele (legume, bumbac, pomi fructiferi). Faptul ca adapostesc in subsolul lor o serie de bogatii minerale, cum sunt hidrocarburile in Sahara si in pustiurile din Peninsula Arabia, minereurile neferoase din desertul Atacama, minereurile de fier si aurul din deserturile australiene, diamantele din desertul Namib s.a. a favorizat aparitia unor asezari umane.

Gratie irigatiilor unele areale desertice au fost transformate in ogoare roditoare, ca de exemplu in pustiurile Karakum (Kazahstan, Turkmenistan), Mojave (S.U.A.), Sonora (Mexic), Sahara (Libia, Algeria, Tunisia), din Peninsula Arabia (Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Arabia Saudita).

 







Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Podisul Dobrogei
Mediul padurilor umede deschise (tropical umede si musonice)
Dunarea
Mediul mediteranean (Subtropical)
Mediul de savana
Resursele Oceanului Planetar
DELTA DUNARII
The Mental Map of Neighborhoods in Bucharest - Introductive Study of Mental Geography
Clisura Dunarii
JUDETUL CARAS-SEVERIN