Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. didactica, didactic, pedagogie, planuri de lectie, plan, planificare, planse, proiect didactic, grupa, pe grupe

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
UNIVERSUL JOCULUI


UNIVERSUL JOCULUI



M O T O :

Copilul rade :

,, Intelepciunea si iubirea mea e j o c u l ! "

Tanarul canta :

,,J o c u l si - ntelepciunea mea - i iubirea ! "

Batranul tace :

,, Iubirea si j o c u l meu e - ntelepciunea ! "

Lucian Blaga - Trei fete

U N I V E R S U L J O C U L U I

Cuprins :

1 . Definirea conceptului : joc .

2 . Paralela joc // joaca .

3 . Problematica jocului : clasificare , functii ,

reguli .

4 . Evolutia temei .

5 . Natura si importanta jocului ca fenomen de

cultura .

Texte stiintifice (nonliterare = nonfictionale) .

6 . Tratarea temei in opere literare ( fictionale ) .

7 . Jocul didactic : metoda , activitate , rezultat .

Sa ne jucam invatand limba noastra ,

limba si literatura romana !

Tipologia jocului la disciplina limba si

literatura romana , in invatamantul primar .

Anexe .

8 . Limbajului verbal : functiile si formele .

Importanta testelor verbale in aprecierea

inteligentei ( I Q / Q I ) .

Aptitudinea speciala verbala . Depistarea

elevilor cu astfel de aptitudini .

9 . Bibliografie .

1 . DEFINIREA CONCEPTULUI :

JOC

Jocul este , fundamental , un simbol al luptei , al luptei cu elementele (jocurile agrare) , cu fortele potrivnice (jocurile razboinice) , cu sine( cu propria frica , slabiciune , indoiala etc. ) . Chiar si atunci cand nu urmaresc decat simpla placere , jocurile aduc stralucirea victoriei , cel putin de partea invingatorului .

,, Lupta , hazard , simulacru sau vartej ametitor , jocul este un intreg univers in care fiecare trebuie , cu sanse si riscuri , sa - si afle locul " Jean Chevalier , Alain Gheerbrant

Jocurile copiilor , ca si cele dintre adulti - din care se cunosc numeroase modele chinezesti , indiene , egiptene , grecesti , romane etc . - sunt in profunzime si fiecare in felul lui replici ale marilor jocuri publice . Caracterul lor aparent frivol si gratuit nu trebuie sa le disimuleze simbolismul fundamental ; jocurile sunt sufletul relatiilor umane si factori de educare eficienti . Jocul copiilor este un act de dezvoltare personala neintentionata . Joaca este o pregatire instinctiva si inconstienta a viitoarelor actiuni serioase . In joc se reflecta legaturile copilului nu numai cu lumea lui interioara , ci si cu persoanele si evenimentele din lumea exterioara . Jocurile prezinta aspecte dintre cele mai variate , potrivit nevoilor unei epoci . Ele nu sunt numai un prilej de destindere . Ele pot fi initiatice , didactice , mimetice competitive . Jocurile se dezvolta din exigentele vietii si dezvolta facultatile de adaptare sociala . Succesul jocurilor electronice constituie prejudiciul nasterii unei noi forme de inteligenta , capabila sa inteleaga reusitele tehnologiei mai degraba decat subtilitatile retoricii . Ele reflecta vremea lor ; aceste jocuri vestesc era electronica si telematica , matematica , mecanica si robotica .

Jean Piaget , cu privire la activitatea ludica , remarca rolul deosebit pe care il are jocul pentru dezvoltarea copilului . Jocul este denumit un exercitiu functional cu rol de extindere a mediului , o modalitate de transformare a realului prin asimilare si de acomodare la real .

In exemplificarea jocului J . Piaget delimiteaza 3 ( trei ) categorii de joc :

Jocul exercitiu = domina la varste mici , insa apare si mai tarziu . Ele sunt asociate registrului senzorio - motor , cu rol in dezvoltarea motricitatii si interiorizarii lumii reale si a registrului mintal : cuvinte , comunicari verbale ;

Jocul simbolic = Piaget ii recunoaste o importanta deosebita pentru dezvoltarea limbajului si imaginatiei , dar mai ales pentru asimilarea realitatii printr - un proces de reprezentare si semnificare de o maniera proprie a lumii reale ;

Jocul cu reguli = exercita o importanta functie de socializare progresiva a copilului prin interiorizarea unor norme de conduita , de relationare impusa de regulile jocului .

Jocul isi gaseste motivatia si implinirea in sine insusi .

Spre deosebire de munca , jocul nu are ca finalitate obtinerea unor bunuri materiale .

Spre deosebire de invatatura , jocul nu tinteste in mod explicit obtinerea de noi cunostinte sau alte produse ale invatarii .

Jocul apare la toti copiii si cu o frecventa mai mica si o semnificatie diferita este prezent si la adulti . Pentru adulti jocul constituie o forma de divertisment , pentru copil , el nu este nicidecum o distractie . Este , in esenta o modalitate de investigatie si cunoastere a lumii reale , adica o preinvatare , un spatiu de satisfacere a dorintei firesti de manifestare si independenta , un mijloc de comunicare .

Implicarea in joc a copilului este totala. El isi antreneaza spontan si voluntar in joc toate posibilitatile fizice , intelectuale , afective , jocul reprezentand astfel un mijloc de realizare de sine si de formare a eului . Jocul este o sursa de placere , fiindca el presupune eliberare de realitatea constrangatoare si libertate de reflectare si transformare in maniera personala a acesteia . Jocul incepe si se incheie , este limitat in timp si spatiu , ceea ce confera celui implicat un sentiment de securitate .

Jocul creeaza o ordine in realitatea dezordonata , are inclinatia sa fie frumos si captivant si presupune placerea data de succes .

Jocul devine la copil o conditie importanta pentru evolutia lui ulterioara . Lipsirea de joc sau de resursele necesare desfasurarii lui , determina aparitia unor carente in dezvoltarea personalitatii , chiar daca lipsa jocului a fost compensata prin abordarea altor forme de educatie.

Joc (engl . game , play). Dictionar de pedagogie :

1.Activitate spontana , independenta , motivata intrinsec , insotita de placere si fantezie , care se desfasoara dupa anumite reguli .

2.CARACTERISTICI : jocul este voluntar, autodeterminant , fara un scop anume, liber de constrangeri, de seriozitatea cotidiana , activeaza fantezia , faciliteaza experienta si prelucrarea datelor experientei cotidiene . In procesele de interactiune din cadrul jocului au loc procese de invatare , importante pentru dezvoltarea sociala , cognitiva si psihomotorie . Jocul pleaca de la ideea ca are un scop , dar este deschis modificarilor , finalul sau nefiind previzibil . Are loc aici si acum , prezentand o dinamica permanenta intre incordare si relaxare . Tine cont de reguli , produce placere , dar si teama .

3.METODA DE ACTIUNE PRACTICA ( operationale , instrumentale ) ; actiune efectiva , reala ; actiune fictiva , simulata ; actiune programata .

Jocurile . In jocuri , copiii reflecta lumea inconjuratoare si se adapteaza la realitatile vietii . Prin actiunile practice din jocuri si indeplinirea unor roluri , copiii isi dezvolta vorbirea , imaginatia si gandirea , rezolvand probleme . Dintre jocurile mai importante citez: jocurile de constructie , matematice si gramaticale , jocurile electrice si electronice , jocurile cu calculatorul si dramatizarea , care asigura invatarea activa .

4 . CLASIFICARE :

Dupa criteriul de clasificare natura si evolutia ontogenetica , delimitam : jocul , invatarea , munca.

Jocul este activitatea care se afirma prima in ontogeneza si devine dominanta la varsta copilariei.

Jocul - dominanta a copilariei mici si mijlocii - constituie tipul fundamental de activitate ( Claparede , E . , 1975 ; Chateau , J. , 1980 ; Piaget , J. , 1973 ; Vagotski , L . S . , 1971 , Huizinga , J. , 1998 ; Rosca , Al., Chircev , A . , Schiopu , U . , 1970 )

Rolul lui este formativ , contribuind la stimularea dezvoltarii diferitelor functii si capacitati psihice - perceptie , imaginatie , memorie ( jocul cu reguli ) , vointa .

Dupa varsta copilariei , el devine activitate secundara , subdominanta .

Dupa criteriul de clasificare natura activitatii antrenate in joc :

Jocul de creatie . Aceasta categorie de activitati ludice include jocurile in care tema , subiectul si regulile jocului sunt alese de copii. Ele redau aspecte ale realitatii fizice si sociale, impresii acumulate de copii in urma unor experiente directe sau imaginare ale acestora . Transpunerea realitatii va fi facuta cu mai multa sau mai putina acuratete , in functie de calitatea reprezentarilor de care dispune copilul si de resursele materiale disponibile . Jocurile de creatie pot fi exprimate ca o creatie cu obiecte si materiale , categorie ce integreaza jocurile de constructie , cat si ca o creatie prin rol , in aceasta subgrupa fiind identificate doua variante de joc : jocurile cu subiecte alese din viata cotidiana ( jocurile de convietuire sociala : de - a mama , de - a tata , de - a doctorul , de - a magazinul , de - a invatatoarea ) si jocurile cu subiecte din basme si povesti .

Jocul de constructii : activitatea creatoare se manifesta pentru configurarea unor reproduceri bidimensionale sau tridimensionale, aproximative sau fidele , ale unor obiecte reale. . In activitatile organizate sau libere , jocul de constructii poate lua forma elaborarii unei constructii originale , a reconstituirii unui model prezentat anterior sau a constructiei dupa model .

Activitatile de constructie nu au unitate , elementele construite fiind adesea prezentate disparat , copilul nu este preocupat pentru crearea unor relationari intre acestea . Inaintand in varsta,copilul acorda importanta semnificatiei constructiei , care este stabilita la inceputul actiunii si devine treptat mai importanta decat aceasta .

Etapele jocului de constructie evolueaza : manipularea materialului (cuburi) ; deconstructia si reconstructia de turnuri si siruri ; construirea podurilor ; inchiderea unor figuri ; crearea de structuri estetice , reprezentarea prin joc a unor obiecte reale ; constructii in grup , cu o tema comuna .

Prin caracterul sau mai puternic finalist , jocul de constructii ii ofera copilului satisfactia indeplinirii unei sarcini si a aprecierii produsului obtinut contribuind la familiarizarea lui cu specificul activitatii de munca .

Jocurile de creatie prin rol :

Jocurile cu subiecte din viata cotidiana reflecta prin continut experientele directe traite de copil ,dobandite prin observatie sau relatare.

Jocurile cu subiecte din povesti sunt mai pretentioase , ele implica crearea unei atmosfere speciale sau redarea unor trasaturi ale personajelor . Jocurile inspirate de textul povestilor pot lua forma unor jocuri dramatizari in care rolurile sunt interpretate fie de copii , fie de papusi de teatru . Organizarea unui teatru de papusi ii permite copilului detasarea de un rol si asumarea responsabilitatii de organizator , regizor al punerii in scena a povestii . Treptat in jocul de creatie prin rol copilul trece la aspecte mai complexe ( actiuni analoage , atitudini , exprimari verbale si nonverbale , clovni , pantomima , joc de umbre , teatru radiofonic ) . Jocul descriptiv ( sinonim : joc scenic ) are ca scop folosirea teatrala , estetica si creativa a limbii (de exemplu propria productie de texte , prezentarea unor roluri din texte scrise de autori cunoscuti , exercitii retorice ) .

Jocul cu reguli . Jocul cu reguli se constituie incepand cu perioada prescolara si se desavarseste in perioada scolara mica . Fie sunt inventate sau adaptate de participantii la joc sau formulate de educator , fie ca sunt impuse prin traditie , sau de normele morale, regulile jocului sunt conventii cu privire la un mod de a proceda si de a interactiona social (precizeaza miscarile , actiunile si restrictioneaza asupra anumitor miscari si actiuni ) pe parcursul activitatii ludice . Prin interiorizare , unele dintre ele tind sa devina principii de conduita in joc si in viata reala . Se pot delimita jocuri in care pe prim plan se afla miscarea si jocuri centrate pe stimularea intelectuala si antrenarea proceselor psihice .

O categorie aparte a jocurilor cu reguli o constituie jocurile didactice , care isi propun finalitati de dezvoltare psihofizica mai clar conturate .

Jocurile de miscare . Acest tip de joc corespunde dinamismului specific copilariei si satisface in cea mai mare masura nevoia de miscare a prescolarilor . In general , aceste jocuri se bazeaza pe respectarea unui set de reguli prestabilite si pe performarea unor miscari specifice . Spre deosebire de etapa anterioara de varsta , in perioada prescolara , aceste miscari sunt incadrate intr - un context , in jocuri de miscare ce reflecta fragmente din viata reala , presupunand cel mai adesea imitarea unor miscari , atitudini si relatii din viata oamenilor si animalelor ( ex . : ,, Lupul si oile " , ,, Ratele si vanatorii " ) - jocuri de miscare cu subiect . Contextualizarea miscarilor are loc si in jocurile cu text si cantec , in care copiii se organizeaza in cerc sau hora , iar existenta cantecului sau a textului asigura o interpretare mai expresiva a rolului impus de text si executarea mai corecta a miscarilor ( ex. : jocuri cu degetele ) . In aceeasi categorie a jocurilor de miscare se integreaza si jocurile fara subiect , a caror scop principal este exersarea indemanarii si abilitatii motrice . De cele mai multe ori acestea primesc un caracter competitiv , desfasurandu - se sub forma unor intreceri .

In scoala primara , jocul liber se inlocuieste treptat cu alte forme ca : joc de rol , joc de interactiune , joc cu reguli , joc sportiv , joc strategic si de gandire activeaza priceperile notionale si rezolvarea de probleme .

Toate aceste forme de joc pot fi atat activitati libere ale copiilor , cat si actiuni conduse si stimulate de adulti . Formatorii trebuie avertizati asupra pericolului didacticizarii jocului in scoala .

Jocuri didactice ( engl . learning games ) .

Metode de invatare si de munca , folosite cu intentii didactice , care se aseamana ca forma cu jocurile de societate , dar din punctul de vedere al continutului tematic au scop de invatare . Jocul didactic precum loto pentru citit , domino pentru socotit , puzzle , memory , cuburi s . a. ajuta la transmiterea , repetarea si exersarea cunostintelor si informatiilor sub forma ludica . Motivatia si placerea copiilor pleaca de la jocul in comun cu alti elevi . Diferenta fata de jocul propriu - zis este data de scop , de unde si o serie de critici la adresa jocurilor didactice din perspectiva relatiei invatare - joc stabilite in cadrul acestora . Astfel , introducerea jocului didactic nu ar fi eficienta si nu poate fi luata in serios . Cercetarile au dovedit totusi ca introducerea jocului didactic intr - un context tematic isi dovedeste din plin eficienta .

Jocul didactic este o forma de activitate accesibila copilului , prin care se realizeaza o parte din sarcinile instructiv - formative ale activitatilor obligatorii , dar si a celor alese , intr - o atmosfera distractiva , antrenanta si motivanta .

Elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriza , asteptare , incercare a capacitatilor personale si intrecere intre copii. Jocurile didactice pot imbraca forma unor jocuri de miscare ; parcurgerea de catre copii a unor trasee identice intr - o intrecere , sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul de creatie : jocuri concurs in care copiii indeplinesc rolul unor personaje .

Jocurile didactice care urmaresc explicit dezvoltarea psihica pot fi si foarte variate.

Dupa criteriul ariei psihofizice exersate (J . Moyles,1989) se clasifica in:

Jocul psihomotor ce vizeaza dezvoltarea mobilitatii generale si fine: jocuri de constructie / dezasamblare ; jocuri de manipulare /coordonare; jocuri de stimulare senzoriala (de discriminare cromatica ,muzicale) ; jocuri de miscare creativa ( dansul ) ; jocuri de catarare , escaladare ;

Jocul de stimulare intelectuala : jocuri lingvistice ( de comunicare , gramaticale, de exersare a ascultarii , de cuvinte ) ; jocuri de cunoasterea mediului ( de explorare , investigatie , rezolvare de probleme ) ; jocuri logico-matematice(cu numere si numarare, de comparare , analiza , descriere , clasificare , de perspicacitate) ; jocuri de creativitate( de imagerie mintala , de reprezentare estetica ) ;

Jocul de dezvoltare socio - emotionala : jocuri de comunicare , cooperare ; jocuri de autocontrol ( de imobilitate , de tacere) ; jocuri de empatie (interpretarea unor povesti , redarea unui personaj , imitatie); jocuri de prezentare de sine ; jocuri de competitie ; jocuri terapeutice . Alte criterii de adaptare a tipurilor de joc didactic sunt finalitatea didactica urmarita, particularitatile individuale si de grup ale copiilor , nevoile si trebuintele lor de cunoastere.

Conducerea jocurilor didactice . Spre deosebire de jocul liber , ca activitate aleasa si organizata de copii , jocul didactic este un tip de joc directionat spre indeplinirea anumitor finalitati prestabilite . Aceasta caracteristica presupune o sustinuta implicare a cadrului didactic eficienta a activitatilor de joc didactic .

Proiectarea jocului didactic solicita din partea cadrului didactic proiectarea elementelor de structura a jocului care integreaza o structura specifica : scopul, sarcina didactica ( se regaseste in formularea cerintei jocului si trebuie indicata clar in termeni operationali , sa antreneze intreaga personalitate a copilului atat intelectuala , cat si afectiv - emotionala ) , elementele de joc sa fie prezente nu doar ca momente de relaxare sau recompensa finala : aplauze , premiere , ci si ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc : intrecere , momente de tensiune si de decizie , continutul , regulile jocului , asigurarea materialului de joc , succesiunea actiunilor de joc , atmosfera propice jocului in faza initiala si pe parcursul acestuia , denumirea jocului , explicarea jocului , evaluarea reusitei jocului , alternarea si completarea reciproca a jocului liber si directionat al copiilor.

In loc de concluzii , sintetizez principiile care trebuie sa ghideze atitudinea cadrului didactic si a parintilor fata de jocul copiilor :

-Jocul trebuie acceptat si considerat important ca proces, si nu doar pentru eventualele sale produse:achizitii intelectuale , produse materiale ;

-Jocul nu este opus muncii ;

-Caracteristicile si calitatea jocului depind intotdeauna de mediul , resursele si contextul social in care are loc ;

-Jocul este un prilej exceptional pentru invatare ;

-Jocul directionat de catre adult sau educator determina dezvoltarea copilului in zona proxima de competenta ;

-Parintele are dreptul sa ceara institutiei educationale organizarea unor activitati ludice care sa se detaseze calitativ si ca organizare de cele realizate acasa si are obligatia de a incuraja continuarea jocului constructiv al copilului si in mediul familial .

TEMA jocului evolueaza :

1.Denumirea jocului dupa numele jucariei ;

2.Denumirea jocului prin actiunile propriu-zise ;

3.Denumirea jocului prin rolul pe care copilul il joaca ;

4.Denumirea jocului dupa locul unde e plasata actiunea sau prin finalitatea jocului (,, de - a scoala " ; ,, construim o cetate " ; ) .

JUCARIA este pentru copil un obiect destinat jocului si mult mai mult decat atat . Ea este perceputa drept un tovaras indragit , caruia copilul ii confera , in planul imaginatiei , caracteristici umane . Prezenta jucariilor ii stimuleaza copilului forta de creatie , fantezia , iar relationarea cu diversele tipuri de jucarii ii trezeste trairi afective , emotii , interese .

Astfel , jucaria este un stimulent al jocului . Actiunea cu jucaria poate sa reprezinte la un moment dat jocul insusi . Copilul supune jucaria unei analize si sinteze concrete, directe , tendinta de a dezmembra jucarii fiind expresia curiozitatii si interesului pentru cunoastere . Jucaria este un altul asupra caruia sunt reflectate activitati specifice si impresii acumulate de copil in viata reala , care sunt in acest fel traite , intelese si interiorizate . Treptat , pe masura dezvoltarii conduitei ludice , jucaria devine un instrument esential pentru initierea anumitor jocuri , fie ca aceasta corespunde exact subiectului jocului , fie ca este doar un inlocuitor al unor obiecte necesare .

Rezumand , putem spune ca jucaria este accesoriul absolut al jocului , determinand caracterul jocului , continutul acestuia si trairile emotionale ale copilului.

Valentele formative ale jucariilor :

1.Dezvoltarea operatiilor gandirii : analiza , sinteza , comparatia , generalizarea, clasificarea ( jocuri cu puzzle , jucarii demontabile , loto , betisoare,papusi , masini , jocuri cu tematica : ferma, casa papusii , bucataria de jucarie) ;

2.Dezvoltarea capacitatii de intelegere a realitatii si de a face distinctia intre realitate si fictiune : papusile cu haine ce pot fi spalate sau schimbate , masinile cu segmente detasabile , obiecte reale in miniatura , jucariile tehnice;

3.Dezvoltarea creativitatii : creioane,foarfece , acuarele pentru pictat cu degetele,jucarii ce redau personaje din desene animate , margele , paste, instrumente de percutie , hartie colorata ;

4.Exersarea capacitatilor de rezolvare de probleme : jocuri de masa , jocuri de constructie , jocuri de strategie cu piese ce pot fi manipulate ;

5.Dezvoltarea capacitatii de perceptie a formei si relatiilor spatiale si temporale : puzzle , setul cu pahare de marime crescatoare , cuburile cu imagini din povesti , leaganul , echipamentele de joc in aer liber (toboganul ) , cutiile de carton ;

6.Dezvoltarea limbajului si a capacitatii de comunicare : cartile cu povesti ilustrate , casetele audio , jucariile muzicale care redau cantece cu text ;

7.Dezvoltarea capacitatilor senzoriale : jucarii pentru apa ,cutia cu baloane de sapun , instrumente reale si de jucarie , caleidoscopul , jucarii de plus ;

8.Dezvoltarea capacitatilor fizice : jucarii de constructie ,bicicleta , tricicleta , mingea, coarda , cercul , echipamente pentru catarat din burete ;

9.Dezvoltarea simtului umorului : Hopa-Mitica , Gainile ciugulind , Jumping Jack Box ;

10.Temperarea unor tendinte negative , precum hiperactivitatea si agresivitatea : jucarii ce invita la cooperare , solicita atentie concentrata sau ofera satisfactie prin posibilitatea de actiune distructiva asupra lor : plastilina , nisip, materiale de constructie ;

11.Depasirea unor trairi emotionale negative : sentimentul de singuratate , tristete: papusi moi , jucarii de plus mari .

In ultimii ani s - a ajuns la jucarii de tip horror . In industria de jucarii oferta creste continuu , insa pedagogii atentioneaza asupra regresului calitatii acestora si se plang de nivelul educativ scazut al jucariilor . Targul de jucarii de la Nurnberg ofera o imagine de ansamblu asupra tuturor tipurilor de jucarii de pe piata .

CATEGORII DE JOC (M . Parten ,1932 )

Dupa gradul de implicare sociala a copilului in joc :

joc fara implicare ( unoccupied play ) - petrece timpul privindu - i pe ceilalti , urmarind orice stimul care ii atrage atentia , nu se implica in relatii interpersonale , desfasoara activitati fara scop determinat ;

jocul solitar ( solitary independent play ) - se joaca singur cu jucarii care nu sunt identice cu ale celor din apropierea sa , desi se afla in vecinatetea ( proximitatea ) altor copii , nu face nici un demers de interactiune cu ei , uneori pare ca nici nu constientizeaza prezenta altui copil ce se joaca langa el ;

jocul observativ ( outlooker play ) - observa jocul altor copii , ocazional le vorbeste , dar nu se implica ;

jocul paralel ( parallel play ) - copilul se joaca singur in apropierea altor copii , dar nu cu ei , desi jucariile sunt identice (asemanatoare ) cu ale celorlalti , nu interactioneaza , se privesc reciproc , unul abandoneaza jocul, altul il priveste cum pleaca si il urmeaza;

jocul asociativ ( associative play ) - copiii se joaca unii cu altii , schimba jucarii , se angajeaza in activitati similare , dar nu par a juca acelasi joc , copiii isi impart rolul , activitatile lor nu sunt coordonate si nu au o finalitate comuna ;

jocul cooperativ ( cooperative play ) - forma de joc este organizata , rolurile sunt clar stabilite , iar membrii grupului sunt constienti de apartenenta lor la grupul de joaca si coopereaza pentru indeplinirea anumitor sarcini stabilite de comun acord , apar primele relatii intre copii sau pentru procurarea materialelor necesare , relatiile ce apar in acest tip de joc depind de subiectul , regulile , rolurile jocului , pozitia copilului in joc ( lider , subordonat ) si se impart in doua categorii de relatii :

- functionale nemijlocite , cerute de organizarea si coordonarea jocului pe parcurs ;

- mijlocite de rolul sau tema activitatii ludice .

2 . PARALELA JOC // JOACA

Jocul si joaca par a defini , la o prima interpretare , varsta inocentei . Dar , in vreme ce joaca presupune spontaneitate , tine de o stare specifica generata de instinct , jocul inseamna conventie si deriva din dorinta de cunoastere a lumii . El presupune comunicare cu realul pe care il transfigureaza in planul fictional conturat prin regulile acceptate de jucatori .

3 . PROBLEMATICA JOCULUI :

CLASIFICARE , FUNCTII , REGULI

Jocurile sunt extrem de numeroase si diferite : jocuri de societate , de indemanare , de noroc , rituale , nerituale , jocuri diurne , jocuri nocturne , jocuri publice , jocuri private , jocuri de dexteritate sau de limbaj , jocuri de inteligenta , jocuri mecanice si jocuri electronice etc. , si pot fi clasificate in functie de varsta celor care joaca , de sexul lor , de timpul sau locul unde se joaca. In acceptia curenta , jocul numeste nu numai o activitate specifica , ci si figurile, simbolurile , instrumentele necesare activitatii ludice .

Existenta unui inventar de obiecte pe care le dezvolta jocul ne atrage atentia asupra faptului ca , in timp , jocurile se schimba , tinand pasul cu dezvoltarea tehnico - stiintifica . Este suficient sa amintim ca astazi exista jocuri electronice , programe de jocuri pe calculator pentru a ilustra aceasta devenire in timp a jocurilor .

Jocurile fac apel fie la forta fizica , fie la indemanare , fie la inteligenta , solicitand jucatorul sa isi mobilizeze energia si sa se concentreze , sa isi calculeze miscarile cu ale celorlalti participanti , adica sa intre intr - un ritm pe care , pentru a- l imita trebuie mai intai sa il recunoasca . Din acest motiv , jocul reprezinta modalitatea cea mai simpla si mai placuta de integrare intr - un univers cultural . Adeseori , jocurile nu sunt altceva decat simple imitatii ale unor activitati proprii maturilor . Evident ca , in cazul acesta , comportamentul mimetic nu este altceva decat o forma de inscriere intr - un model cultural asumat prin joc , adica o initiere.

Jocului pare sa - i fie proprie functia de a destinde si de a amuza . El ramane in mod esential o activitate exercitata in absenta oricarei constrangeri, cu exceptia celor proprii reprezentate de regula jocului sau a conventiilor sale . Desi este considerat frivol, pentru ca se opune la ceea ce este serios, intrucat nu produce nici bunuri , nici opere , parand steril , jocul este , de fapt , o activitate modelatoare .

Aparenta gratuitate a jocului , care , in mentalitatea comuna , duce la minimalizarea importantei lui , tine de o insuficienta de intelegere , pentru ca , in realitate , jocurile sunt la originea celor mai inalte manifestari de cultura , dupa cum, in cazul individului , capata pe nesimtite statutul unui factor de educatie morala , de progres intelectual etc. Jocul este si un mijloc de formare care cultiva - ca in cazul jocurilor sportive - rezistenta , abilitatea , dexteritatea , dar , in egala masura , poate modela caracterul , rabdarea , responsabilitatea , spiritul de echipa etc.

Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului si , din acest motiv , jocul trebuie considerat un factor creator de ordine . El instituie un sistem de reguli care precizeaza ce se face si ce nu se face , cum se face si cand se face , adica ce este permis si ce este interzis . Desi arbitrare , regulile jocului sunt imperative . Orice incalcare de regula are drept efect o iesire din joc , un sfarsit al jocului .

Asadar , jocul inseamna , in primul rand , un ansamblu de restrictii voluntare , care stabilesc o legislatie tacita a jocului , desi cuvantul j o c evoca in mod obisnuit ideea de libertate .

Regulile jocului specifica un sistem ferm de drepturi si obligatii , de privilegii si responsabilitati si , atata vreme cat regula jocului este respectata , aceasta nu favorizeaza si nu lezeaza pe nimeni . In mod paradoxal , regulile acestei activitati libere , care este jocul , sunt mult mai ferme si mult mai puternice decat regulile vietii sociale , incalcate adeseori . Jocul are capacitatea de a - l absorbi complet , in lumea lui , pe cel care joaca , instituind astfel o lume paralela , fictiva, complementara fata de lumea obisnuita - lumea jocului .

Regulile de joc externe sunt acceptate treptat ca necerare pentru asigurarea respectarii responsabilitatii si a conduitelor civilizate in joc , iar regulile interne devin o initiativa a copiilor .

Dar cea mai importanta functie a jocului pare a fi aceea de a stimula imaginatia , pentru ca inscrierea in lumea jocului , instalarea in rolul repartizat prin joc implica in mod fundamental capacitatea de a produce variante nelimitate ale fanteziei .

Un principiu de ordine in cazul jocului poate fi , in mod paradoxal , chiar incalcarea ordinii recunoscute . Suspendarea conventiilor este de natura sa faca evidenta necesitatea ordinii , prin alunecarea in absurd sau in comic .

4 . EVOLUTIA TEMEI

Incercarea de a defini jocul ne obliga sa constatam ca el reprezinta , in esenta , un modus vivendi , nu doar pentru om , ci pentru intreg universul . Desi pare o pura gratuitate , el implica o suita de factori ce atrag dupa sine o intreaga lume de simboluri si semnificatii . Raportandu - ne la joc , vom descoperi nu numai copilaria , ci si adolescenta , tineretea , maturitatea omului , viata in genere . Invatam sa traim jucandu - ne.

La inceput doar imitam anumite actiuni , pentru ca ulterior sa schimbam rolul de actori in acest scenariu improvizat cu acela de protagonisti autentici , asumandu - ne pe de - a - ntregul realitatea perceputa initial ca destindere sau divertisment .

In eseul Homo ludens , Johan Huizinga demonstreaza , intre altele , ca ,, jocul este mai vechi decat cultura , pentru ca notiunea de cultura , oricat de incomplet ar fi ea definita , presupune in orice caz o societate omeneasca , iar animalele nu l-au asteptat pe om ca sa le invete sa se joace " . Cu toate acestea , jocul nu reprezinta doar un fenomen biologic , el avand o functie afectiva , psihologica , comportamentala . Evolutia jocului coincide , evident , cu cea a omului si a societatii in general .

,,Sub unghiul formei , se poate deci defini jocul , pe scurt , ca o actiune libera , inteleasa ca fictiva si situata in afara vietii obisnuite , in stare , cu toate acestea sa absoarba totalmente jucatorul;o actiune golita de orice interes material si de orice utilitate ; care se executa intr - un spatiu si un timp special circumscrise , se desfasoara ordonat , dupa reguli date si creeaza in viata relatii de grup , inconjurandu - se de obicei de mister sau accentuand prin deghizare ciudatenia lor fata de lumea obisnuita " ( Johan Huizinga , Homo ludens ) .

Problema originii jocului a nascut controverse si a ramas , pana astazi , o intrebare fara raspuns . Fie ca reprezinta descarcarea unui surplus de forta vitala , fie ca se subordoneaza unui spirit de imaginatie congenital , jocul ramane un excelent exercitiu pentru viata . La inceputurile sale , el avea , ca orice activitate umana , o functie sacra .

La greci si la romani , de exemplu , sarbatorile religioase erau urmate de jocuri inchinate zeilor tutelari ai cetatiilor . Fiecare cetate avea propriile jocuri , prin intermediul lor cristalizandu - se si intarindu - se spiritul cetatenesc si , mai tarziu , sentimentul national . Jocul dobandeste , astfel , functiile unui rit social . Pe durata jocurilor se intrerupeau razboaiele , nu aveau loc executii capitale si nu se puneau sechestre . Este clar deci ca aceasta activitate umana indeamna la armonie si intelegere. Si astazi jocurile reprezinta mijloace divinatorii (Paparudele ,de exemplu,aduc ploaia). Robert Caillois , in ,, Eseuri despre imaginatie " ,capitolul ,, Teoria jocurilor " , urmareste evolutia notiunii si a conceptului de joc , operand totodata o clasificare : jocuri de societate , de indemanare , jocuri in aer liber , de rabdare,de constructie, jocuri sportive.El constata ca aceasta activitate implica dezinvoltura, libertate , inventie , risc, abilitate , rabdare , inteligenta . Este lipsit de constrangeri , insa are un sistem de reguli voluntar acceptate de jucatori, in afara carora nu se poate desfasura . Spiritul ludic este unul din resorturile fundamentale ale societatii, favorizand cele mai inalte manifestari de cultura , iar pentru individ inseamna educatie morala si progres intelectual . Acest contrast intre o activitate considerata indeobste minora si consecintele ei in plan uman si social il determina pe Caillois sa considere jocul ,, un paradox mai mult ingenios decat intemeiat " .

Jocul reprezinta oricum o alta realitate , paralela sau pseudorealitate in care individul este absorbit cu totul . Legatura cu arta devine astfel evidenta , pentru ca ce altceva este literatura , pictura , muzica , dansul etc . daca nu un joc cu cuvintele , culorile , sunetele , miscarile ?

,,Toate jocurile sacre ale artei nu sunt decat imitatii ale jocului fara sfarsit al lumii , aceasta opera de arta care - si da vesnic forma " (F . Schlegel ) .

Incepand cu romantismul si culminand cu epoca moderna , sciitorii isi iau libertatea de ,, a se juca " la nesfarsit , inventand noi forme de exprimare si fortand cuvantul sa rezoneze cu mereu alte realitati . Acest nelimitat al artei ne constrange sa - i observam functia ludica , existenta in chiar esenta ei primordiala .

In ,, Epigonii " , Mihai Eminescu defineste poezia ca ,, voluptos joc de icoane si de glasuri tremurate " , combinatie ingenioasa de imagini capabile sa nasca un sens.

Poetul modern va cauta sa se exprime intr - un mod cu totul nou , invevtand cuvinte, gramatici , relatii stranii intre om si limbaj-Nichita Stanescu , iar Marin Sorescu , va desfasura adevarate jocuri ale inteligentei , parodiind cu umor realitatea cotidiana , derizoriul actelor umane , desi in spatele acestor atitudini se afla meditatia grava .

5 . NATURA SI IMPORTANTA JOCULUI

CA FENOMEN DE CULTURA

Text stiintific ( nonfictional ) :

,,Homo judens " , de Johan Huizinga .

JOCUL este mai vechi decat cultura , pentru ca , oricat de incomplet ar fi ea definita , presupune in orice caz o societate omeneasca , iar animalele nu l - au asteptat pe om ca sa le invete sa se joace .

Se poate afirma , fara risc , ca civilizatia omeneasca nu a adaugat nici o caracteristica esentiala notiunii generale . Animalele se joaca intocmai ca si oamenii .

Chiar si in cele mai simple forme ale sale si chiar in viata animalelor , jocul este mai mult decat un fenomen pur fiziologic sau decat o reactie psihica determinata pur fiziologic . El depaseste ca atare limitele unei activitati pur fiziologice sau cel putin pur fizice .

Jocul este o functie plina de talc . In joc ,, intra in joc " ceva care trece dincolo de instinctul conservare nemijlocit , ceva care pune in actiune un talc . Fiecare joc inseamna ceva . Daca acest principiu activ, care ii confera jocului esenta , il numim intelect , spunem prea mult , iar daca il numim instinct , nu spunem nimic . Oricum l - am privi , odata cu aceasta ,, intentie " a jocului se vadeste , in orice caz , in insasi esenta lui , un element imaterial .

Psihologia si fiziologia se ocupa de observarea , descrierea si explicarea jocului animalelor , al copiilor si al oamenilor adulti . Ele cauta sa stabileasca natura si semnificatia jocului si sa indice locul lui in planul vietii .

Numeroase incercari de a determina functia biologica a jocului sunt foarte divergente:

Unii au crezut ca pot defini originea si fundamentarea jocului ca o descarcare a unui surplus de forta vitala . Altii sunt de parere ca orice fiinta vie , cand se joaca, se supune unui spirit de imaginatie congenital . Sau ca jocul satisface o nevoie de destindere . Sau ca este un exercitiu pregatitor in vederea activitatii serioase, pe care i-o va cere viata . Sau ca serveste drept exercitiu de stapanire de sine .

Altii cauta principiul in nevoia innascuta de a putea face ceva , sau de a pricinui ceva , sau in tendinta de a domina ,sau in aceea de a-i intrece pe concurenti . Altii considera jocul ca pe o drenare nevinovata a unor porniri daunatoare , sau ca pe o umplutura necesara unei activitati orientate prea unilateral , sau ca satisfacerea , intr - o fictiune , a dorintelor cu neputinta de satisfacut in realitate si , in consecinta , ca autoconservare a simtului personalitatii .

Toate aceste explicatii au un factor comun:toate pornesc de la presupunerea ca jocul are loc de dragul unei realitati , ca serveste unei anumite finalitati biologice . Ele pun intrebarea : din ce cauza si cu ce scop se practica joaca? Raspunsurile care se dau la aceasta intrebare nu se exclud catusi de putin unul pe altul . Daca unul ar fi concludent , ar trebui sa-l excluda pe celalalt, fie sa - l cuprinda sau sa - l preia intr - o unitate de rang superior .

Cele mai multe dintre aceste stradanii de a da o explicatie nu se preocupa decat in a doua instanta de intrebarea : ce si cum este jocul in sine , ce inseamna el pentru jucatorii insisi ? Ele abordeaza nemijlocit jocul cu unitatile de masura ale stiintei experimentale,fara sa acorde in primul rand atentia necesara calitatii lui estetice profunde .

De fapt , calitatea primara ,, joc " ramane de regula necircumscrisa . Fata de fiecare dintre explicatiile date , ramane intrebarea : bine , dar ce este de fapt ,, h a z u l" jocului ? Intensitatea jocului nu poate fi explicata prin nici o analiza biologica . Si totusi , in aceasta intensitate , in aceasta capacitate de a scoate din minti rezida esenta lui , calitatea lui intrinseca .

Natura - pare sa spuna mintea logica - ar fi putut sa le dea urmasilor sai toate acele functii folositoare-descarcarea energiei de prisos, dupa incordare , pregatirea pentru cerintele vietii si compensarea pentru ceea ce nu s - a realizat - si sub forma unor practici si reactii pur matamatice .

Dar nu : ea ne - a dat JOCUL , cu incordarea lui , cu bucuria lui , cu ,, hazul" lui.

Pentru Johan Huizinga , jocul este un fenomen precultural , propriu nu numai omului , ci si animalelor.

Studiul lui J. Huizinga pune in lumina complexitatea problemelor pe care le ridica jocul, nu numai in natura , ci si in cultura . Ca orice studiu sistematic , limbajul este riguros , cuvintele fiind folosite in sensul lor propriu sau denotativ , spre a preveni astfel orice alterare a adevarului stiintific pe care autorul vrea sa - l comunice intr - un asemenea tip de mesaj . Limbajul pastreaza o functie predominant tranzitiva , constand adica intr - un transfer de informatie de la emitator catre receptor .

,, Cine vorbeste comunica si se comunica . O face pentru altii si o face si pentru el . In limbaj se elibereaza o stare sufleteasca individuala si se organizeaza un raport social . Considerat in dubla sa intentie , se poate spune ca faptul lingvistic este in aceeasi vreme reflexiv si tranzitiv . Se reflecta in el omul care il produce si sunt atinsi , prin el , toti oamenii care il cunosc " ( Tudor Vianu , Dubla intentie a limbajului si problema stilului , vol . Arta prozatorilor romani ) .

Textul are in vedere un referent nonfictional , care este jocul , deci o forma a realitatii cu elemente specifice , legate de varsta , de tipurile de joc , colective sau individuale , de caracterul ritual sau neritual .

Emitatorul este un cercetator , deci un om de stiinta , iar functia receptorului revine oricui citeste studiul .

Codul folosit este cel verbal in varianta lui scrisa , deci canalul de transmisie este unul vizual , reprezentat de scriere , si nu de vorbire .

Nota afectiva este egala cu zero (deoarece gradul zero al limbajului , il constituie limbajul stiintific ), iar caracterul este real si este ilustrat in stilul comun , functional , stiintific, tehnic. Johan Huizinga cauta un adevar istoric , particular in definirea si justificarea notiunii de joc .

6.TRATAREA TEMEI IN OPERE LITERARE ( FICTIONALE )

,, Amintiri din copilarie " - Ion Creanga

 

Amintirile cuprind patru parti (primele trei publicate in 1881-1882 , in Convorbiri literare , iar ultima parte dupa moartea autorului ,in 1892).Opera este un roman al devenirii in care autorul are rolul de a ordona narativ etapele formarii copilului ca om . El isi creeaza o lume proprie , plina de haz si fantezie , un joc in care regulile sunt stabilite de el insusi . Identitatea narator - personaj este esentiala pentru receptarea activa a textului , in ea regasindu - ne fiecare dintre noi.

Amintirile sunt opera de maturitate artistica a lui Creanga , abordand un univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana . Ca specie , poate fi considerat un roman de formare ( bildungsroman ) , deoarece urmareste procesul modelarii umane . Creatia devine un mod de a retrai trecutul , varsta fericirii , iar sentimentul dominant este nostalgia .

Nimic spectaculos nu intervine in derularea etapelor copilariei si ale adolescentei . Sunt experiente obisnuite , banale chiar , infatisate cu realism de scriitor . Ceea ce le unicizeaza este farmecul spunerii , mirajul limbajului , acel inefabil al exprimarii ce - l face pe Creanga de neegalat . Amintirile reprezinta un document uman foarte important , eternizeaza copilaria autorului , devenind copilaria copilului universal . Amestec de curiozitate , inconstienta , dorinta de exteriorizare a unor impulsuri afective sau pur si simplu neastampar copilaresc , joaca reprezinta pentru Nica singurul mod de a intelege lumea .

Copilul lui Creanga nu face nimic altceva decat sa se joace . El vede existenta numai prin prisma jocului , nimic nu - l poate determina sa abandoneze aceasta activitate care pentru el rezuma intreaga realitate.

Nu intamplator Stefan Apetrei va spune la un moment dat :

,,Daca - i cal , sa traga , daca - i popa , sa ceteasca si daca - i copil , sa se joace ."

Toate nazbatiile lui Nica vor fi , astfel , iertate .

Ceea ce - l face nevinovat in ochii parintilor este lipsa oricarei intentii a raului : scaldatul pana tarziu , fara voia mamei , furtul pupezei si al cireselor , mersul la urat devreme , in ciuda avertismentelor parintilor , daramarea casei Irinucai , clacile , sezatorile etc . sunt fapte pentru savarsirea carora nu trebuie cautate motive serioase sau explicatii .

Ele s - au petrecut firesc , in contextul deplinei libertati a copilariei . Aventura are valoarea unei experiente de cunoastere din care cititorul poate desprinde un talc.

Mintea lui Nica nu cugeta atunci cand acesta actioneaza , ci cugeta inima si sufletul lui.

Intentia lui Ion Creanga in Amintiri este sa infatiseze copilaria , care sta sub semnul neastamparului baietesc , al spontaneitatii si al poznelor :

,, Hai mai bine despre copilarie sa povestim , caci ea singura este vesela si nevinovata . Ce -i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii , la ce poate sa le aduca ziua de maine , sau ca - i framanta alte ganduri pline de ingrijire . Copilul , incalecat pe batul sau gandeste ca se afla calare pe un cal de cei mai strasnici , pe care alearga , cu voie buna , si - l bate cu biciul si - l struneste cu tot dinadinsul , si racneste la el din toata inima , de - ti ie auzul ; si cade jos , crede ca l - a trantit calul , si pe bat isi descarca mania in toata puterea cuvantului .

Asa eram eu la varsta cea fericita , si asa cred ca au fost toti copiii , de cand ii lumea asta si pamantul , macar sa zica cine ce - a zice . " .

Marele povestitor Ion Creanga deapana amintiri despre cei dintai ani ai copilariei .

Partea a I I a incepe sentimental , cu un lirism nostalgic :

,,Nu stiu altii cum sunt , dar eu ,cand ma gandesc la locul nasterii mele , la casa parinteasca din Humulesti , la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat , de crapau matele jucandu - se cu ei , la prichiciul vetrei cel humuit , de care ma tineam cand incepusem a merge copacel , si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilariei , parca - mi salta si acum inima de bucurie ! Si eu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa."

Finalul partii a II a este memorabil prin celebra autoironie :

,, Ia,am fost si eu in lumea asta un bot cu ochi , o bucata de huma insufletita din Humulesti , care nici frumos pana la 20deani , nici cu minte pana la 30 si nici bogat pana la 40 nu m - am facut .Dar si sarac, ca anul acesta , ca anul trecut si ca de cand sunt ,niciodata n -am fost."

Ion Creanga utilizeaza un limbaj conotativ , el imbracand totul in haina ironiei si a umorului . Intentia limbajului si a stilului este reflexiva , datorita termenilor subiectivi folositi care sensibilizeaza si trezesc in sufletul cititorului , al receptorului , o ritmica aparte , un zbucium nostalgic . Codul este limba romana , iar canalul de transmitere este cartea .

Referentul este joc si joaca , ambele se desfasoara doar in contextul deplinei libertati a copilariei . Mesajul este deci , evocarea procesului de formare a unei personalitati , cea a lui Nica , printr - o serie de motive , tendinta de a crea a unui mit , cel al copilariei : motivul drumului , prieteniei , drumului , obstacolelor , al sarbatorii , al intoarcerii la origine .

Creanga reuseste prin arta limbajului sa transfigureze realitatea , firescul , normalul in fictiune in anormal , intr - o lume de vis nascuta si construita in Humulesti , un centru al universului in functie de care se ordoneaza totul. Scriitorul vibreaza adanc la sferele eului sau , la vederea maretiei lumii create de el , o lume eterna .

MORALA :

Copilaria este ,, cartea de vizita " a unui copil , iar aceasta este un mic curriculum al anilor jocului .

,, Dupa melci " - Ion Barbu

Balada ,, Dupa melci " apartine celei de - a doua etape a creatiei barbiene , constituindu - se intr - o sinteza fericita a inspiratiei cu traditia livresca , ce consacrase deja balada ca specie a literaturii culte, o imbinare paradoxala intre tema jocului , specifica varstei inocente,si gravitatea moralei , ce vizeaza insasi conditia umana .

Tema fundamentala pare a fi cuvantul si capacitatea magica a acestuia de a schimba fata realitatii si de a influenta devenirea individului .

Desi complexitatea structucturala si semantica a generat mai multe controverse de - lungul timpului , in structura de suprafata este o poezie pentru copii , deoarece personajul principal , un copil , traieste o experieinta ce - i modeleaza sensibilitatea , il face sa intrevada o lume ascunsa ochiului obisnuit , care ii tulbura linistea sufleteasca si optimismul specific varstei .

In structura de adancime insa , Dupa melci este o poezie de cunoastere , o drama a descoperirii treptate si dureroase a puterii nebanuite a cuvantului , a stihiilor unei naturi imprevizibile si ostile oricarei incercari de rasturnare a ordinii prestabilite .

Subiectul evolueaza pe momentele clasice , intr - un crescendo al trairii si al perceperii adevarului ce dezvaluie ingeniozitatea si curiozitatea copilului . Dupa ce fixeaza spatiul ( lumea satului) si timpul intamplarii (primavara devreme) , intr-o tonalitate umoristica si autoironica , scriitorul se opreste asupra schemei epice propriu - zise , surprinsa in elementele ei fundamentale. Simtind mirosul unei primaveri timpurii ,, Tanci ursuzi , /Desculti si uzi / Fetiscane /(Cozi plavane)" se indreapta cu totii spre padure intr - o pornire expansiva de a tatona semnele anotimpului atat de asteptat , satui de aerul inchis si umed al bordeiului . Oprirea la melc se explica prin tainica posibilitate de comunicare cu natura a copilului , caci mica vietate astepta ,, Omul sa - l dezgroape " , sa oficieze din letargie la viata , trecandu - l dintr -un anotimp in altul . Stiut fiind faptul ca in copilarie , planul fabulosului acopera o parte a realitatii , protagonistul asculta soapta gandului care ii spune taina melcului .

Asupra melcului , copilul se hotaraste sa verifice puterea magica a unui descantec.

Descantecul , cu sonoritatile lui melodioase , ca o poezie a puritatii inefabile , constituie acum o invocare a fiintei sa iasa din nefiinta , amintindu - ne de mitul oului sau al increatului si de cel al genezei . Descantecul copilului , rostit in inconstienta varstei , are de aceasta data rol revitalizant , de trezire la viata a unei vietati adormite , ascunsa de frigul iernii . El este si un elogiu adus primaverii prin metaforele sublime in simplitatea lor :

,, Si agata la festile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de margarint / Inzauatul tau argint " , ,, Tipareste brau de bale . "

Vorbele care il compun , spuse incantatoriu , ispitesc si provoaca , printr - o promisiune seducatoare .

Asezat in genunchi pe pamantul reavan, copilul asteapta ivirea melcului , insa pe seara vantul se porneste , joimaritele sunt prezente , nalucirile noptii se inghesuie si ,, o gusata " fioroasa se apropie , sperie baiatul care fuge acasa . Iluzia are drept efect frica si fuga lui , ceea ce duce la intreruperea actului magic .

Retras in spatiul ocrotitor al casei , la adapost de o natura dezlantuita intr-o vifornita tarzie , copilul este urmarit in gand de soarta micii vietati parasite in padure. El invoca vantul primaverii si - l roaga sa nu - l nimiceasca pe melc . Amintirea apasa firesc memoria copilului si el merge agita la geam sa vada prapadenia de afara, ce ia aspectul caderii de ,, Albicioase / Ori foioase / .cep de borangic " .

In partea aIIIa se revine la planul exterior , al naturii , copilul iesind sa vada ce s - a petrecut cu melcul . La locul intamplarii descopera urmele unei drame : sedus de promisiunea facuta prin descantec , melcul , iesind din gaoacea protectoare, devenise victima gerului intors pe neasteptate . Descantecul , poezia nasterii vietii in prima parte , se transforma acum in bocet , in imn al mortii . Traseul dintre cele doua forme de manifestare a spiritului , descantecul si bocetul , este unul al suferintei,al descoperirii mortii ,al constientizarii puterii cuvantului si,astfel, al maturizarii treptate.

Este o experienta ce rezuma in cateva clipe un intreg ciclu existential .

,, Cu - n sutite griji " copilul il aduce leganat acasa si - l asaza in pod sa - i fie aproape , ca un martor al dobandirii constiintei sale .

Sentimentul vinovatiei , trait de copil , isi afla expresia intr - o lamentatie , dar momentul remuscarii este si momentul intelegerii , copilul avand acum revelatia puterii ascunse in cuvantul capabil sa produca iluzii periculoase pentru cel care le confunda cu realitatea . Jocul nevinovat devine un joc tragic , facand o victima din cel nepregatit sa primeasca vorba prefacuta , seducatoare , dar inselatoare :

,, - Melc , melc , ce - ai facut ? / Din somn cum te - ai desfacut ? / Ai crezut in vorba mea / Prefacuta . Ea glumea ! / Ai crezut ca ploua soare / C- a dat iarba pe razoare , / Ca alunul e un cantec / - Astea - s vorbe si descantec ! / Trebuia sa dormi ca ieri , / Surd la cant si imbieri , / Sa tragi alt oblon de var / Intre trup si ce-i afar . / - Vezi ? / Iesisi la un descantec ; / Iarna ti - a muscat din pantec . /"

In Dupa melci , jocul echivaleaza cu un ritual al initierii , o formula sintetica ce se naste din sublimarea unei intregi filosofii populare asupra sensurilor vietii si ale mortii . Alexandru Piru , vorbind de ,, alchimia limbii " si de ,, arta combinatorie ezoterica " , observa ca ,, Ion Barbu apeleaza la descantec si bocet , imaginand un copil atras de miracolul vietii trezite la chemarea magica , inainte de vreme, si compune un poem de mare candoare , o capodopera pe tema inocentei si a fragilitatii". Poemul este o sinteza a celor trei genuri literare , fiecare fiind reprezentat prin aspecte ce tin de forma , cat si de continut . Lirismul este vizibil mai intai la nivelul emotiei , al trairii si al transmiterii directe a celor mai intime sentimente omenesti , apoi la acela al limbajului , expresiv , bogat in figuri de stil si in imagini artistice : enumeratii , repetitii ,,Melc natang,/Melc natang",epitete ,, nazdravana de padure", ,, jar straveziu ", ,, vifornita tarzie", ,,melc prost, natang , bland , incetinel , somnoros",comparatii ,,plans prelung cum scoate fiara " , ,,umbre dese ca paunii", personificari ,,iarna leapada cojoace",, padurea inghitea din luminis", metafore ,, pietrisul de albine " , ,, zid de var ", ,, sul lung de har ". Dramaticul este prezent prin lamentatia din monologul copilului , prin finalul tragic al melcului , prin intentia dialogului , prin viziunea scenica , regizorala , a autorului . In sfarsit , fiind vorba de o balada , intregul material lirico - dramatic este imbracat in formele epicului , intr - un subiect coerent , cu personaje intre care se stabilesc relatii si care savarsesc actiuni prezentate in cronologia lor . Observam de asemenea abundenta verbelor , care confera actiunii , chiar daca simbolice , mult dinamism .

Poemul ,, Dupa melci " ramane un model de virtuozitate artistica , de sensibilitate si de exprimare simpla , netrucata , a spiritului ludic .

,, Prefata la Cartea cu jucarii ,

De - a v - ati ascuns " - Tudor Arghezi

,, Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii , si , lipsindu - mi instalatiile , m - am jucat cu ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata , cu materialul vagabond al cuvintelor date . Am cautat cuvinte care sar si fraze care umbla - de sine statatoare . M - am apucat sa fac resorturi pentru cuvinte ca sa poata sari . Cateodata , si destul de des , am strambat resorturile intr - adins , ca sa le vad cum sar ele strambe si am lipit o pensula cu chinoroz pe nasul care ma necajea " Tudor Arghezi -Ars poetica .

Fragmentul citat are valoarea unui ,, joc despre joc " , ce are ca obiect definirea actului de creatie .

,, Jocul vine la Arghezi sa lumineze aceasta situatie absurda .Activitatea ludica, ,,neserioasa" pastreaza o ingenuitate sufleteasca , o inventivitate si o libertate spirituala pe care preocuparile grave omenesti le - au pierdut . Poetul face din joc un detector ultrasensibil al proceselor de osificare morala . Dispozitia la zbenguiala copilareasca e incompatibila cu orice forma de uscaciune launtrica , fiind dusmana rutinei . De aceea autorul ,, horelor " vede in joc o gimnastica salutara a anchilozelor mintii . Jocul este investit , dupa cum vedem , cu o forta subversiva si totodata izbavitoare . El arunca o lumina foarte vie asupra degradarii valorilor pe care e cladita lumea moderna si ii permite simultan acesteia sa renasca in universul lui , castigandu - si iar candoarea originara " .

( Ov . S . Crohmalniceanu , Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale ).

Poezia ,, Prefata " deschide volumul ,, Tara piticilor " , din 1947 , poposind in ,, universul naiv al copilariei , in irealitatea basmului si in poezia naturii , vazuta in fragmente de tablou paradiziac" ( Pompiliu Constantinescu , Tudor Arghezi ) . Autorul insusi considera aceste texte ,, jucarii " pentru cei mici si pentru cei mari deoarece la baza lor sta intentia ludica , desi citim , printre randuri , ,, un ascuns pedagogism " .

Personajele la care face aluzie scriitorul sunt tatutu , maicuta si cei doi copii, Barutu si Mitu , prin intermediul carora construieste mici scenarii narative strabatute de un cald lirism patern pentru nazdravaniile si curiozitatile sacaitoare ale micilor eroi .

Copilaria este observata ,, in multiplele ei faze , in joc si in capricii , in tristete si bucurie , in naivitate si preci'ocitati stanjenitoare , in pitorescul ei limbaj , in absenta ei de protocol ipocrit , in instinctele sadite vartos , dar in germen , si mai ales in nevoia ei de imaginatie integrala si in nesabuitele ei resurse de omenie " . ( P. Constantinescu , ibidem) .

Poezia ,, Prefata " este structurata in doua parti , fiecare fiind adresate unei categorii de cititori anume . In prima parte autorul infatiseaza geneza imaginara a volumului ,,Cartea cu jucarii " , sub forma unei povesti cu patru personaje , ,, Doi parinti si doi copii " , care participa la un r a m a s a g . Fiecare trebuie sa scrie , la intrecere si ,, pe nerasuflate ", cat mai multe versuri pentru copii . Cel care va castiga urmeaza sa primeasca recunoasterea celorlalti si ,, un sfert de mar / Impartind un mar cretesc " .

Secventa prefigureaza continutul volumului , constituindu - se intr - un demers epico - liric intratextual .

Scrisul inseamna , din aceasta perspectiva , joc , destindere , competitie , curiozitate , spontaneitate . Protagonistii ,, mint " deci , in sensul artei , povestesc experiente traite , dar si inventate , se amuza si ne prind , fara sa ne dam seama , in acest joc al lor , confirmand ceea ce spunea la un moment dat Arghezi :

,, Mestesugul nostru este cel mai inefabil si mai mincinos " ( Jucariile ) .

In modul cel mai spontan si mai autentic , poetul nu cenzureaza firescul limbajului , fortand chiar granitele vocabularului si ale gramaticii ,astfel incat intalnim constructii neobisnuite , surprinzatoare din punct de vedere literar , insa perfect adaptate limbajului copiilor si stilului colocvial : ,, multe altele povesti ", ,, mai frumoase si mai scrise " , ,, cu cartea dezvatata" .

Partea a doua este adresata cititorului matur , pretentios , erudit , confratilor scriitori si criticilor literari , asa cum ne lasa autorul sa credem din adresarea directa , usor ironica , prin formulele ,,Domnule" si ,,Domnule Confrate " . Acum limbajul este insinuant, cautat , persiflant , cu sintagme si cuvinte ostentativ savante ( ,, stih bogat " , ,, dogma" ) , autoironic ( ,, Eu , cum vezi , incet , incet , / M - am facut analfabet ") . Autorul afiseaza o falsa umilinta prin care il implora pe ascultatorul imaginar sa - i ierte ,, saracia" si , mai mult , sa redevina el insusi un copil , sa uite ,, regula " , sa iasa din ,, dogma" pentru a - si redescoperi ingenuitatea , sensibilitatea , candoarea .

In concluzie , scriitorul postuleaza , in acest text , ideea creatiei ca joc si apeleaza la formule narative si poetice voit ,, jucause " , prin care ii da cititorului iluzia permanentei deschideri a mintii si a sufletului omenesc catre farmecul inepuizabil al copilariei , un spatiu al vesnicei regenerari spirituale .

Poezia ,, jocului , a boabei si a faramei "reprezinta , in ansamblu , ,, o harta de suavitati , implinite de o mare creatie verbala , pe un inflorit paravan japonez " ( P . Constantinescu , T. Arghezi) .

Jocul dincolo de joc in ,,De - a v - ati ascuns"

Tema centrala a acestei poezii - moartea - conjuga un intreg complex de teme si motive : destinul , iubirea , devenirea prin celalalt , jocul , egalitatea in fata mortii , trecerea , clipa , etc.

Textul este organizat pe o schema aparent epica , in care tatal isi initiaza copiii in taina mortii apeland la formula unui joc .

Mai intai ii avertizeaza asupra disparitiei , intr - o zi , a fiecarei fiinte :

(,, E un joc viclean de batrani / Cu copii ca voi , cu fetise ca tine , / Joc de slugi si joc de stapani , / Joc de paseri , de flori , de caini") , atragandu-le atentia asupra perfectiunii implicite a jocului , in care se lasa prinsa orice forma de existenta ( ,, Si fiecare il joaca bine " ) . Moartea este privita ca proces, ca o curgere lenta , astfel incat poetul gradeaza atat emotia , cat si expresia poetica prin care o exprima , de la prezentarea bucolica , simpla si calma din prima strofa , la lamentasia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa : ,, Puii mei , bobocii mei , copiii mei ! / Asa este jocul . / Il joci in doi , in trei , / Il joci in cate cati vrei. / Arde - l - ar focul!"

Unitatea universului se pastreaza mereu aceeasi . Iubirea este singura care conteaza , fiind o modalitate de a ingheta eternitatea . Decrepitudinea fiintei este sugerata prin enumerarea in ascendenta a trairilor umane , de la exterior catre interior , de la statutul biologic la cel ontologic al fiintei umane :

,, Intr - o zi piciorul va ramane greu , / Mana stangace , ochiul sleit , limba scamoasa . " ,, Ochiul " si ,, limba " , metafore ale identitatii umane constiente si creative , sunt cele care incheie procesul,ca o sugestie a suprevietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului .

Jocul devine la Arghezi o realitate polarizanta , el inseamna viata - ,, Au ispravit jocul frumos" - dar si moarte - ,,Asa e jocul , incepe cu moarte" . Jocul lexical din prima parte a poeziei - ,, o sa ne jucam odata " , ,, o sa ma culc la pamant " - se transforma treptat in exprimare directa a unei realitati termenul - cheie fiind ,, inmormantare " .

Clepsidra timpului ii aduce poetului dezamagire , parere de rau , nostalgie , dar si revolta strigata patimas la sfarsitul poeziei . Desi titlul este imprumutat de la un joc copilaresc , iar textul in ansamblu urmareste sa mentina aceasta iluzie a jocului , razbate totusi cu acuitate eterna framantare a omului , zbuciumul launtric al celui care se simte dureros amenintat de,,piericiune" de unde razvratirea amara si solitara ce incheie , in maniera folclorica , poezia .

In textul ,, Pomul cu papusi " , fragment din ,, Cartea cu jucarii " , Tudor Arghezi povesteste cu un ton glumet si tainic despre ,, locurile de dincolo de apa " unde cresc papusoi , lanul de porumb este numit padurea cu papusi ,, pomul cu papusi " .

De la inceput se stabileste pentru cei mici conditia ca o consecinta : ,, Fiindca ati fost cuminti si ati ascultat de parinti , vom merge sa va arat ceva ( . ) . Va voi arata un pom in care cresc papusi , din care pricina pomul se cheama papusoi , adica tata de papusi . Papusile astea n - au mama , au numai tata . Veti vedea o padure care face papusi . Papusile stau sculate in picioare si imbracate in sapte camasi albe , peste care tatal lor a tras un halat verde . Papusile au parul rosu "

,, R E M " - Mircea Cartarescu

Nuvela ,, R E M " este inclusa in volumul ,, Nostalgia " , urmarind de - a lungul unei tesaturi narative complicate o serie de povesti care par a se construi unele pe altele . Contrastul cu lumea reala exterioara pare implicit si spatiul interior se configureaza ca un posibil refugiu in care si cititorul devenit parte integranta a textului isi poate face loc .

Naratorul , care deschide dialogul direct cu cititorul , este ipostaziat intr - un paianjen omniscient .

Realizata la prezent , naratiunea ofera iluzia adevarului , iar paianjenul aduna intr - o plasa nevazuta scena naratiunii propriu - zise , spatiile adiacente ( strazile , scara blocului , autobuzul , mintea lui Vali , in care aluneca treptat , ,, printre ostroavele hematiilor si aricii albi , cu mii de degete ai leucocitelor, / . / , in delta imensa a creierului sau " , baia din camera Svetlanei , de unde se retrage cu deghizata pudoare) si personajele cu toata memoria lor incitanta , in care se depoziteaza trecutul , cu prezentul si cu viitorul deja predestinat . Fiecare dintre personajele care isi asuma pe rand rolul naratorial exprima , in plan simbolic , cate un timp : Svetlana reprezinta trecutul contingent , care deschide drumul revelatiilor mitice , Vali defineste prezentul experientei directe , al trairii , iar Egor aduce cu sine trecutul istoric , recuperabil prin scris . Viitorul relativ este timpul la care eroii vor accede fara sa stie , dar pe care paianjenul il stapaneste : ,, Vali va scrie , peste doi ani prima nuvela din acest volum , Ruletistul " .

Trecerea spre fantastic se face usor , prin sensurile magice ale numerelor : sapte cozi de cometa, sapte prietene de joaca , sapte zile cu cate sapte simboluri .

De la tanti Aura , matusa Svetlanei , incepe aventura cautarii R E M - ului , proiectata tot in spatii simbolice : strada , campul sau foisorul , spatii deschise sau inchise , orientate sau lipsite de orice demarcatie , plane sau profilate vertical , spatii initiatice .

Cele sapte fetite care se aduna vara pentru a se juca impreuna sunt prietenele si , de aceea , constituie un grup gata de complicitate pentru un nou joc . Balena , Puia , Nana , Esther , Ada , Carmina si Garoafa inventeaza jocul de - a reginele, stabilind reguli specifice oricarui joc infantil , in care se ascund semne evidente ale jocului magic sau cultural .

Jocul trebuie sa dureze sapte zile , fiecare din regine are o culoare , un spatiu magic , un obiect simbolic , o floare , elemenente prin intermediul carora vor initia un ritual . In prima zi , Balena costumata in violet , avand ca simbol floral o zorea si ca obiect magic un iades de gaina , va descoperi in jocul de pe ogor un schelet . Ada isi va derula jocul in curte , descoperindu - le celorlalte fetite viitorul , cu ajutorul unui ceas si sub semnul culorii indigo si al florii de carciumareasa . Carmina , sora geamana a Adei , imbracata in albastru si impodobita cu o garoafa , va juca in strada , cu ajutorul unei perle , jocul magic al genezei , dand viata lui Rolando . In cea de - a patra zi se deruleaza in camion jocul imaginat de Puia , imbracata in verde si decorata cu o floare - de - piatra . Printr - un creion cu bila , ea sufla baloane de sapun pe platforma unui camion , iar acestea se transforma in oua uriase din care ies fiinte stranii .Ziua a cincea este rezervata Estherei , care propune , in camera Puiei , un joc initiatic , o calatorie , avand ca simboluri culoarea galbena , o dalie si un termometru . Garoafa , o tigancusa ,imagineaza in cea de - a sasea zi un joc magic , un dans cu o papusa insufletita , pe locul unei vechi scoli . Simbolurile ei sunt culoarea oranj si floarea de gura - leului . Ultima zi , a saptea , este ziua Svetlanei , regina rosie . Ritualul ei este nunta, obiectul magic - inelul , floarea - trandafirul , iar locul de joaca - foisorul . Nana este aleasa ce va putea gasi R E M - ul , asa cum afirma si Egor , el insusi stapan al spatiilor magice , care ii va da fetitei scoica viselor si ii va spune propria poveste fascinanta .

Tesatura complexa a nuvelei , cu povesti incluse in marea poveste stapanita de naratorul paianjen conduce spre concluzia ca R E M - ul simbolizeaza chiar viata devenita poveste , sau chiar realul devenit iluzie : ,, . de fapt noi suntem R E M - ul , tu si cu mine , si povestirea mea si toate lucrurile si personajele ei, ca lumea noastra e o fictiune , ca noi ne suntem eroi de hartie si ca ne - am nascut in creierul si in mintea si in inima lui. "

Dincolo de semnificatiile textului , nuvela ,, REM " ofera chiar modelul drumului de la jocul infantil la jocul cultural .

,, Bunicul " - Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu Delavrancea isi incepe naratiunea printr - un portret al bunicului :

,,Bunicul sta pe prispa . Se gandeste . La ce se gandeste ? La nimic . Innumara florile care cad .

Pletele lui albe si crete parca sunt niste ciorchini de flori albe ; sprancenele , mustatile , barba , peste toate au nins anii multi si grei . Numai ochii bunicului au ramas ca odinioara : blanzi si mangaietori .

Cine tranti poarta ?

- Credeam ca s - a umflat vantul .o , bata - va norocul , cocoseii mosului !

Un baietan si o fetita , rosii si bucalai , sarutara manele lui tata - mosu."

Bunicul trebuie sa le raspunda nepotilor la un intreg arsenal de intrebari : de ce zboara pasarile , unde se duc , se prinde astfel in jocul lor molipsitor .

,, Ce fericiti sunt !

Baiatul incaleca pe un genunchi si fata pe altul . Bunicul ii joaca . Copiii bat din palme . Bunicul le canta : Mai cazace ,cazacele,ce cati noaptea prin argele ." ,, Si iar incepu rasul , si jocul , si cantecul . ( . )

Din vorba in vorba , copiii se facura stapani pe obrajii bunicului .

- Partea asta este a mea .

- Si asta , a mea !

- Mustata asta este a mea .

- Si asta , a mea !

La barba se - ncurcara . Bunicul ii impaca , zicandu - le :

- Pe din doua .

Si copiii o si daspicara , cam repede , ca batranul stranse din ochi .

- Jumatate mie .

- Si jumatate mie .

Si dupa ce o impartira frateste , incepu lauda :

Baiatul :

- Mustata mea e mai lunga .

Fata :

- Ba a mea e mai lunga !

Si baiatul intinse d - o mustata si fata de alta , ba a lui , ba a ei sa fie mai lunga .

Pe bunic il trecura lacramile , dar tacu si - i impaca zicandu - le :

- Amandoua sunt deopotriva .

La obraji cearta se aprinse si mai tare .

- Partea mea e mai frumoasa .

- Ba a mea , ca e mai alba !

Bunicul zambi .

- Ba a mea , ca e mai calda !

- Ba a mea , ca e mai dulce !

- Ba a mea , ca nu e ca a ta !

- Ba a mea , ca are un ochi mai verde !

- Ba a mea , ca are un ochi si mai verde !

Bunicul abia se tinea de ras .

- Ba a mea !

- Ba a mea !

Si baiatul , infuriindu - se trase o palma in partea fetei .

Fata tipa , sari de pe genunchiul batranului , se repezi si trase o palma in partea baiatului .

Baiatul , cu lacrimi in ochi , saruta partea lui , si fata suspinand , pe a ei . Obrajii bunicului erau rosii si calzi . "

Nevinovatia copiilor se reflecta in ochii bunicului care sunt numai ,, lumina si binecuvantare " . Joaca lor ii alina batranetile . El ar dori sa le poata darui nepotilor totul din dragoste pentru ei .

De aceea aparent , el se dedubleaza: este personajul viu care asista cu rabdare la jocul copiilor si in acelasi timp , un obiect pentru care nepotii isi declina posesia in mod egal , jucaria pe care cel mai adesea se cearta doi frati atunci cand nici unul dintre ei nu cedeaza in favoarea celuilalt .

Valoarea morala a textului literar al lui B . St . Delavrancea consta in exceptia pe care acesta o aduce in prim plan : personajele nu au nume , nici bunicul , nici fata , nici baiatul , deci sunt generale .

Apoi o cearta copilareasca izbucneste intre fratii care vor sa - l imparta pe ,, tata - mosu " . Si batranul devine acum campul de lupta intr - un razboi unde ,, luptatorii " sunt din ce in ce mai darji , mai aprigi , fiecare aparandu - si partea sa . Bunicul intelege varsta si jocul lor , stie sa intre in jocul copiilor pentru a le face placere. Dragostea nepotilor si sarutul lor ii rasplatesc suferinta . Lacrimile din ochii lor cer iertarea . Satisfactia bunicului este imensa deoarece el are parte de dragostea nepotilor .

POEZIA JOCULUI

Este reprezentata cel mai sugestiv de Ana Blandiana JOC

Uite , ploaia coase

Cerul de pamant

Cu fir de matase

Rasucit de vant .

Uite , iarba tese

Pamantul de nori .

M-am gandit adese -

Ori , adeseori :

De la voi se vede

Iarba ca o ploaie

Care curge verde

Peste cer si - l moaie ,

Iar ploaia o fi

Pe - a norilor cale

O iarba mai gri

Sub talpile tale .

Hai sa facem schimb ,

Sa vezi si tu cum e -

Tu imi dai un nimb ,

Eu iti dau un nume ;

Iar daca ne - treaba

Care - or fi din doua -

Ploaia - n nori e iarba,

Iarba - n ceruri ploua ;

De ne ispiteste

Care - i adevarul -

Ploaia - n nouri creste ,

Iarba spala cerul .

GLUMA

Ploua soare peste mine

Si ma uda cu lumina .

Eu in joc stropesc cu soare

Coala zorilor , velina .

Ce-am facut ?! Cum s-o ascund

Pata galbena , arsura ?

Peste tenta de lumina ,

Peste zari ma dau de - a dura .

Nu se duce . Ce sa fac ?

Sufletu - l mototolesc

Si - l fac carpa ca sa sterg

Soarele copilaresc .

Carpa sufletului insa

Toata - i imbinata - n soare

Sterg mereu si - n zari lumina

E din ce in ce mai mare .

Zarea as putea s - o - nghit

Si ar fi ascunsa bine

Dar mi - ar lumina tot trupul

Si - ar putea ghici oricine .

Ei , si daca ar ramane

Inca - un soare , ce ar fi ?

N - o sa planga , nu - i asa ?

Nimeni dintre noi , copii .

7 . SA NE JUCAM INVATAND

LIMBA SI LITERATURA ROMANA !

TIPOLOGIA JOCULUI

A . FRAMANTARI DE LIMBA

Pentru realizarea obiectivelor cadru si de referinta din programa de limba si literatura romana :

O . C . 1 . Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral .

O . C . 2 . Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala .

Plecand de la premisa stiuta ca un copil mai intai vorbeste , apoi citeste (vorbirea precede citirea si scrierea ) , sunetul precede semnul lingvistic , pana la scolarizare , familia , gradinita , mediul social in care copilul a trait , poate avea influente pozitive sau negative asupra vorbirii copilului .

Este imperios necesar sa testam , la intrarea in scoala , limbajul copilului , ca pronuntie, corectitudine , volum, fluenta, forma , inteles ( sens ) , depistarea unor deficiente , pentru a putea actiona in cunostinta.

Cea mai frecventa tulburare de limbaj este dislalia ( pelticia ) . Aceasta forma se manifesta prin pronuntare alterata a sunetelor consoane , in special omiterea , inversarea sau deformarea acestora .

Dupa denumirea consoanelor , dislalia imbraca , la randul ei , mai multe forme :

- sigmatismul interdental , care se manifesta prin pronuntarea alterata a sunetelor ,,s ; z ; s ; j ; t ;" ;

- fitacismul ( f ; v ) ;

- gamacismul ( g ; h ) ;

- lamdacismul ( l ) ;

- nutacismul ( n ; m ) ;

- rinolalia ( vorbirea nazalizata ) ;

- tahilolia ( vorbire in ritm foarte accelerat fata de normal ) ;

- bradilalia ( vorbire in ritm foarte lent fata de normal ) ;

- balbaiala .

Framantarile de limba sunt exercitii fie simple , fie complexe , sub forma de enumerari de cuvinte , care incep cu acelasi sunet , sub forma de versuri , rime , jocuri de cuvinte avand menirea sa - l atraga pe elev , sa - i starneasca curiozitatea, interesul , placerea de ,, rosti " fara a - si da seama ca , de fapt , invata sa vorbeasca corect sau sa -si corecteze singur deficientele de limbaj . Ele se aplica frontal , dar in mod exceptional , individual , numai elevilor depistati cu probleme . Impletirea celor doua forme are ca scop didactic incurajarea celor timizi sau a celor care constientizeaza ca au o anumita deficienta , sa prinda curaj .

Nichita Stanescu

Gheorghe Tomozei

CARTE DE CITIRE , CARTE DE IUBIRE

A , a - ,, Vara la bunici"

Am ajuns la maica mare , la tara , alaltaieri . Albe si albastre erau apele Amaradiei . Alaturi de ele alunii , arinii si agrisii printre care intr-o alta vacanta ne-am jucat de-a ala-bala-portocala ne aparau de arsita amiezii de vara . Alautele arborilor alungite asupra araturilor cantau aromitoare , armonia amurgului . Hoinareala abia incepea .

-        A venit si vara-mea Ana ?

-        A !

B , b - ,, Basmul cu mosul si baba"

- Bunico , spune-mi basmul cu mosul si baba!

- Bine , baiete . A fost candva , cand buburuza era cat barza din balta si balaurii se balaceau in bulboane cu bibanii , un mos si o baba . Mosul avea o barba bogata , ca un berbece , iar baboiul il bodoganea bazaind ca un bondar bosumflat : ,,Barbate , bine-ar fi sa macini boabele pana bat putineiul si bag bunatate de barabule in cuptor !" ,,Ba , a zis mosul , burzuluit , nu vreau bucate , azi vreau sa beau o badarca de Babeasca din butoiul prafuit de sub bolta , in beci !

C ,c - ,,Curtea casei"

Ce larma a in curte ! Cocosii ies din cotetul de sub corcodus si cotcodacesc , cicalitori , vrabiile cip-ciripesc , caii necheaza ciulindu-si urechile mici , numai cainele cel credincios e cuminte si sta facut covrig in cotlonul lui . Se viseaza chelalaind fiindca a fost chelfanit pentru un cocolos de branza furat , se viseaza clefaind chiflele ori clatite si cand se trezeste racaie la usa camarii cersind castronul cu ciolane din ciorba . Cum se satura , se crede cumplit de ostenit si se culca iar , cautandu-si coada si cascand din cand in cand

D , d - ,,De la Dor Imparat"

- Dincolo de dumbrava dudul e doldora de dude , dovlecii dorm dedulciti la somn iar dropiile deseneaza dantele sub dunga departarii , domoale!

- Vorbesti in dodii , draga Dane , duzii si dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o data!Numai in cartea de povesti e asa : dulcea brandusa e sora cu dediteii si dragaveiul cu dafinul . Numai acolo marul domnesc se logodeste cu cireasa de mai , dalba odrasla a lui Dor Imparat si spre slava lor lautarii dibaci isi dibuie iar dantuitorii dantuie de duduie dusumelele !

E , e - ,, Elena , fata de la circ"

Eu iubesc Circul .Exista cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant , plin de elan , un adevarat erou . De exemplu cand Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupola , elefantul doar a ridicat trompa ca a si prins-o de mijloc . Eliana l-a sarutat si el a chiuit de multumire . Si maimuticile imi plac , si girafele Cand am sa fiu mare am sa sar cu Eliana triplu salt mortal fara plasa dar in orele libere as dresa un elefant , oricat de mic ar fi el . Am multe idei grozave . Ramane numai sa fac rost de elefant . Caine am , pisica am

F , f - ,, Farmecul iernii"

Fulgi de zapada fug alungati de frig , fapturi falfaitoare ca fluturii . In casa , butuci de fag ard in foc , topind florile de ger din feresti cu fum fierbinte mirosind a fanete si a fagure .

Intorc filele ferfenitite ale cartii si prefac literele in felurite fiinte : iata o fata infofolita in fote inflorite si iata-l pe fat-frumos pe un cal falnic , cu coama fluturand , gata sa infrunte fulgerele furtunii . Fermecat , ma fofilez si eu in urma lor

G , g - ,,Glasurile toamnei"

Graba strica treaba , nu tagaduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca gansacul cel gras si gures , ingrijorat . Nu mi-am pazit gradina si uite , gatelile ei gingase le-nghite gura toamnei si gerul . Gologani de aur sunt frunzele , gatejile sunt firele ploii . Gata , glasurile verii s-au dus , vantul goneste peste garduri si peste gherghinele din ghivece . E toamna . Dezlegam ghicitori , golim gutuile galbene si prunii , de prunele garlane . Toamna goneste copilaria de copii

H , h - ,, Haplea hapaie halvaua"

Haplea vine si hapaie halvaua ! De sete bea un helesteu , matahala si in camara lui e o mare harababura . Nici habar nu are de cata hrana a adunat , halci de carne fierte in hrean , sunci halcuite , afumate la horn , hartane , hribi si saci cu hamei . Huzureste hamesitul cu hamsii si cu hrisca . Nu e hot dar hotarat ca e o hahalera . Poarta harapnic , zdupaie-n hora hapsanul , goleste halbe si-n casa lui e mereu harmalaie : heretele se harjoneste cu harciogul si vulpea cu hipopotamul .

I , i - ,, Iarna , langa foc"

Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toti copiii . Desi nu mai e iarba cea gustoasa , ninge si natura se imbraca intr-o iie de in . izvorul e inghetat iar iepurii cei iuti si cu ochi iscoditori stau in iatacurile lor pana ce se iveste primavara . Atunci ei isi dau ifose si pornesc in iures dupa hrana proaspata . Ierbivorele stau in iesle si puii de gaina stau in ouale de gaina . Noi stam in casa ori langa casa , cu tarlia . Pe urma e tare bine sa te usuci la foc !

I , i - ,, Intamplare dintr - o zi"

Intai si intai sa va spun cum am petrecut eu intr-o zi . M-am insotit la plimbare cu Fane care zicea ca el a invatat padurea intreaga . Daca as fi stiut ce-am sa indur m-as fi intors din drum . Ne-am inveselit noi putin cand am gasit ciuperci dar pe urma ne-am ratacit si ne-am invartit in loc . Dupa ce ne-am tocit incaltarile indestul ne-am inteles sa innoptam la stana intrucat era tarziu . Acolo a fost bine , foc intetit , ne-au dat zer si mancare dar Fane a mancat si a baut si partea mea . Imbuibandu-se a adormit imparateste si in zori ne-am impacat .

Asa am petrecut eu intr-o zi

J , j - ,,Jocul cu Jupan Cotoi"

Jocul se joaca asa : se ia o mica javra de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar si cu ochii numai pe jumatate deschisi . Javra cea jalnica e la inceput de jucarie , mai apoi devine Jupan Cotoi , stapan peste tot ce-l inconjura , jur-imprejur . Jigodia judeca jalbe si da pedepse , jefuieste camarile (papa jumarile) si jinduieste jambonul din cui . Cand doarme , sforaie de parca-ar trage la jug . Cand doarme e iarasi de jucarie

K , k - ,, Kiwi"

Kiwi , pasarea despre care va povestesc se numeste Kiwi . Nimeni n-a vazut-o zburand . N-a aparut la geamul nimanui . Vantul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .

Kiwi e o pasare dintr-un continent indepartat , cu oase de pasare , cu aripi de pasare , cu ochi de pasare . Un singur lucru nu stie Kiwi sa faca : sa zboare . Aripile marunte ii sunt lipite de trup , Kiwi se taraste pe pamant , la radacinile vechilor arbori,Kiwi isi umple gusa cu gaze.Sa o iubim? De ce?Sa o urmam ? Niciodata , sa incercam sa zburam, chiar fara aripi sa incercam sa zburam . Sa incercam si intr-o zi nu se poate sa nu ne desprindem de lut

L , l - ,, La noi"

La noi in sat sunt case de lemn si de piatra , ca la oras . Batranii trag din lulea , au ceas cu lant iar pisicii se lafaie pe laviti ori pe plocate de lana . Avem bec , avem si lampa ba chiar si lumanari si daca iarna vin lupii , ca mai vin , tata scoate pusca din ladoiul cu lacat si-i sperie . In lac avem lini si lufari si cand avem nunta ori logodna , babele scot painea din cuptor cu lopata si nu stiu de ce , lacrimeaza . Noi primim lapte dar noi vrem limonada care inteapa limba ca lamaia

M , m - ,,Multumire"

M-am dus si eu la scoala , la serbarea copiilor mai mari si am vazut un tablou mandru : harta Romaniei . Ce mosie minunata , matca de stup si maica a tuturora e tara noastra ! I-am vazut muntii , padurile cu mireasma , raurile ce misca mrene catre maluri , maramele de flori , hotarul marginit de mare , cu nisip moale si cald . I-am vazut morile macinand malaiul si faina , turmele de miei si mi-am zis sa n-o supar nicicand , nici macar cat bobul de mei .

Am sa-ti aduc multumire , tara mea frumoasa , traind viata fara minciuna si fara de moarte !

N , n - ,, Namila din film"

N-ar fi nimerit sa nu povestesc despre filmul ce ne-a placut noua .Era unul numai pistoale , o namila , cu naframa la gat si nadragi peteciti care avea un cal ce n-a vazut nutret din razboiul nord contra sud . Sub un nuc s-a gasit cu un negru nenorocos . Ia si tu , negrule , i-a zis si i-a dat sa bea niste bautura dintr-un bidon . Pe urma s-au luat la pumni dar a fost nul , n-a batut nimeni si noaptea s-au dus la o cantina unde au tras pistoalele si a aparut o domnisoara cu care namila a facut nunta . Pe urma ningea , namila muncea agricol si domnisoara facea multi copii

O , o - ,, Oana si puii"

Ori de cate ori e singura in ograda , Oana ocoleste oglinda ochiului fantanii si poposeste oleaca in poiana lighioanelor . Oare a ouat Oachesa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouale calde si le aduna intr-o oala oranduindu-le ca pe odoare . Le priveste , le ocroteste pana ce osteneste si asteapta sa iasa din coaja de var , cu oase plapande , puisori piuitori .

- Oana , dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceste dupa cum ii e obiceiul , gaina !

Oana nu crede . Ia in mana alt ou si o clipa nu se mai vrea mare ci doar o closca mica

P , p - ,, Parintii"

Parintii mei n-au pereche pe lume . Tata e ca paltinul , langa parau , ori ca pluta puternic infipta pentru o mie de ani in pamant . Mama are mainile ca de paine , fara putere dar ele pot fi perna pentru prunci ori prag de piatra sub talpa casei . Are mers de pasare , parul ei imi pare ca plantele plutitoare , impovarate de plansul petalelor , ochii ei sunt pace adanca Prin degetele ei picura fluturi palpaitori

R , r - ,, Roze"

Rozele inrosesc rapele si e o risipa de raze racoroase sub rotile radvanului verii . Fara ragaz rodul imbelsugat umple raiul privelistii cu un rasfat al culorilor rare . Respiratia apelor repezi , ropotitoare , roade rotundele pietre pe care calci si raul pare ruina unei cetati robite de zane . Peste ramurisuri marunte , rachitele rotesc lungi capete mirate

S , s - ,, Strabunul"

Strabunul cu sabie si sageata , iata-l , singur slujit de calul sau gata sa scape de salbaticii navalitori . Schimba salasul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sarmana coliba , sapa subtirele izvor, susurand , strange spice in stoguri si soarbe sucul strugurilor sclipins stins . Strabate cu securea in mana , padurea si silnicia se schimba in sarbatoare : se strevad stralucitoare salbe sangerii, de frunze , iar sevele ii satura setea

S ,s - ,, Strengarii"

Sarpele suierator , stiuca sireata , soimul , soarecele dau de stire ca e vremea petrecerilor ! stiuletii din sopron , stiubeele , suncile-n sir , puse la fum si sofranul , toate-s bune pentru gurile stirbe . Si serbetul ? Si . Numai steviile nu , ori apa sopotind in suvoaie . Sugubetii strengari o iau la sanatoasa iar eu am incalecat pe-o sa si-am soptit povestea stiuta in saptezeci si sapte de sate.

T , t - ,, Targul"

Targul trebuie vazut in tihna .Anul trecut tocmai treceam spre casa cand am auzit trompete si tobe pe un tapsan de deal . Tarziu am inteles totul : era zi de tirg . Tocmindu-se , tata a targuit de la tarabe o tarnita de tamplarie , o tarna , tablouri , felurime iar mie mi-a luat o trisca tare frumoasa , neagra ca taciunele dar as fi vrut un tulnic . ,,Tulnic? a zis tata , ca sa-mi spargi tamplele , trantore ?" Tot mi-a mai luat ceva , o trestie trebuitoare la pescuit

T , t - ,, Tapul"

Tapul tesalat rupe tatana portii si tasneste din tarc. Tepii maracinilor ii teasala blana tigaie buna de tesaturi . Are pe teasta doua tuguie si in barba un turture da lana ca o turca , o tacalie . Top-top, sare tapul tantos si-l chem inapoi cu tignalul tiuitor . Te leg de tarus , toparlane , daca mai fugi prin tarana ! Tac-tac ! zice tapul care e si el un tanc si tusti , luneca prin ierburi ca un tipar

U , u - ,,Un pescar"

Ursuza , dimineata urca umila peste ulmii umbrosi si peste unduitorul lac . Pescarul vine cu scule , unditi si carlige si cauta unde-s ungherele cu pesti uriasi . Uimit el uita undita in unde apoi ca un uliu il scoate pe unchiasul urecheat , brotacul ! Cel urgisit isi pierde urma in iarba urandu-i uraciosului sa prinda in locul lui un urs . Seara , pescarul trece pe ulita cu ulcica goala , urzicat si ud dar vesel

V , v - ,, Vecina noastra"

Vara vine cu veverite voioase si viteze in varfuri verzi de padure , cu varse varfuite cu pestii din vad . Vara vegheaza vatra varuita in care coacem painea voinica . Vrabiile aduc vesti ca valva vantului e inca departe , ca e vremea valurilor valurind , a vailor cu viile coapte , a viezurilor cu vizuini ascunse , e vremea viselor Vestedele velinte ale frunzei cazute incep sa vina dar noi inca traim vuietele verii victorioase , vara , vecina vesnica a veseliei noastre !

X , x - ,, Xenia si xilofonul"

Xenia e prietena mea . In excursie ea canta la xilofon si imparte cu mine pachetul de-acasa . Asa fac si eu . Xenia e tare vesela si-mi place s-o strig in padure , cu mainile palnie la gura . Xenia nu-mi raspunde , sta pitita dupa vreo tufa si o clipa sunt speriat : daca s-a ratacit ? Cum sa ma intorc acasa fara Xenia , prietena mea ? Cand apare sunt cel mai fericit baiat din lume . Xenia , cand o sa ma fac mare am sa-mi cumpar o bicicleta si-am sa va plimb cu ea , pe tine si pe barbatul tau !

Z , z - ,, Zapezile"

Zapezile zidesc zarile in zale zornaitoare . Ce zimbru zoreste fara zabava sa zgaltaie brazii si zada ? Ning flori zimtate din zarzari de zahar si ziua se umple de zumzet . Zaplazuri zac sub zabunul zapezii zanatice si zurgalaii dau zvon ca vin sanii cu zane

Grupuri consonantice :

Crenguta , da - ma uta ! *

Dupa o idee din ,, Enciclopedia cu zambete" ,

C . Dragomir

( dialog intre o pasare si )

-        Crenguta , da - ma uta!

-        Nu vreau !

-        Toporule , hai sa tai crenguta , ca nu vrea sa ma dea uta !

-        Nu vreau !

-        Focule , hai sa arzi coada toporului care

-        Nu vreau !

-        Apa , hai sa stingi focul care

-        Nu vreau !

-        Boule , hai sa bei apa care nu vrea sa

-        Nuuuu!

-        Lupule , hai sa mananci boul care

-        Nu vreau !

Lupul n - a vrut sa manance boul ,

Care n - a vrut sa bea apa ,

Care n - a vrut sa stinga focul ,

Care n - a vrut sa arda toporul ,

Care n - a vrut sa taie crenguta ,

Care n - a vrut sa dea pasarea uta.

Boul n - a vrut sa bea apa care

Apa n - a vrut sa stinga focul care

Focul n - a vrut sa arda toporul care

Toporul n - a vrut sa taie crenguta care

Crenguta n - a vrut sa dea pasarea uta .

,, Trei pasi la stanga binisor

Si altii trei la dreapta lor ,

Se prind de maini si se desprind

Se - aduna - n cerc si iar se - ntind

Si bat pamantul tropotind

In tact usor "

,, Patru broaste si - un brotac

Stau la sfada : Oac ! Oac ! Oac !

Alte broaste se aduna ,

Fac un cor sub clar de luna .

De vei asculta un pic ,

Poti sa intelegi ce zic . "

( rostirea se face silabisind cuvintele )

,, Varza s - a - ntalnit cu barza

Pe o brazda langa lac ,

Si cum calca barza rar

Varza - i spune :

- N - ai ca mine fuste multe .

Ce rusine !

Barza i - a zambit de sus

Si - a luat zborul si s - a dus .

-        La ce bun atata zarva ?! "

,, Am o prepelita pestrita cu doisprezece pui de prepelita pestrita . E pestrita prepelita cea pestrita , dar mai pestriti sunt puii de prepelita pestrita decat prepelita cea pestrita . "

,, Patul patru perne are ."

,, Daca din codru rupi o ramurea , nu - i pasa codrului de ea ? Nu sau da ?Da ! "

,, Trece lebada pe apa ; trece , nu trece ; ba trece , unde trece ? ca nu trece ! "

,, Bate vantul , bate , nu bate ; ploua , nu ploua; ninge , nu ninge ; soarele incinge ."

,, Arici , arici , bogorici , arici , stai cu noi aici !"

,, Trei iezi cucuieti , usa mamei descuiati ! Descuiati - o ! "

,, Capra calca piatra , piatra crapa-n patru ;

Crapa - i - ar capul caprei cum a crapat ea piatra - n patru " .

,, Eu stiu ca stii ca stiuca - i stiuca , dar mai stiu ca stiuca - i peste " .

,, Stanca sta - n castan ca Stan . "

,, E bine , nu e bine !

Ba e bine cu bine cand e bine !"

,, Domnule , da - mi dude din dudul dumitale din drum !"

,, Vine , nu vine , cine sa vina ?! nu vine,vine . "

,, Matei!Matei!Unde e Matei?Uite-l pe Matei!

Nu e Matei ,ba e Matei ,ca nu e Matei!"

,,Padure padurice cu padurei padurosi umbrosi ! "

,, Bucura - te de bucuria lui Bucur care a plecat bucuros la Bucuresti ! "

,, De ramai iti dau lamai . "

,, Iata un tap , cu coarne pe cap ,

Ba e - n sac , ba e - n sat . "

,,Florica , fata fierarului , fierbe fasole ; focul face fum ."

Grupuri de litere :

ce / che ; ci / chi ; ge / ghe ; gi / ghi .

,, Gherghe are ghete noi

Si mergea pe gheata ,

Cu Gherghina , sora lui ,

Intr - o dimineata ."

,, Ghici , ce e ?

Merge , merge - greu ajunge ,

Are coarne , dar nu impunge ,

E ghebos si fricos ,

Peste trunchi are ghimpi ,

Iar cand iese la plimbare

Isi ia casa in spinare ."(Melcul ) .

,, Ariciul si Iepurele"

-        Mosule , de ce ai ace ?

In caciula si- n cojoace ?

-        Mai nepoate , Urechi - Lungi ,

Tu de ce fugi peste lunci ?

-        Fug sa scap .

-        Pai vezi ? Si eu m - ajut cu tepii la greu!

,, Sta in chilie cu chirie ."

,, A luat cina in China ."

,, Getuta a incaltat ghetuta " .

B . EXERCITII DE VOCABULAR :

OMONIME . OMOFONE SI OMOGRAFE .

Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma , dar inteles diferit ; adica acelasi corp fonetic trimite la doi sau mai multi referenti .

Omonimele sunt impartite in :

- omofone ( cu pronuntare identica ) ;

- omografe ( care sunt scrise identic si se diferentiaza doar prin accent ).

EXEMPLE : ,, Istetila " - de Irimie Straut

Istetila - i un pustan

Argint viu , un nazdravan .

- Ce cauti , mai frate - n car ?

- Vreau niste bostani sa car !

- Multe ti se - vart in cap .

- Hainele nu ma incap .

- Taci , si - ti dau in schimb un leu .

- Nu - s balaur si nici leu .

- Iada peste casa sare ?

- Doar de - i pui pe coada sare !

- Cosarii pe horn ce - ti par ?

- Parca - s ursi in varf de par !

- Poate - ti faci din carton un zmeu .

- Fat - Frumos l - a - nvins pe zmeu

- Si - i viteaz . in general ,

- Parc - ar fi chiar general !

- Te - am vazut vara la Mare .

- Da , am fost cu mama - mare !

- Ma , tu n - ai sa mori in pat .

- Da , candva era s - o pat

- C - a venit tiptil o capra

- Si m - a azvarlit pe - o capra ,

- Sus , pe - o schela , la o casa .

- Asta spui , desigur , ca sa

- Ne arati ca esti un pici

- Sugubat , istet de pici .

- Mai . destept intre destepti

- Multe ganduri imi destepti .

- Place - mi - e ca esti cu . minte ,

- Insa si - un copil cuminte .

,, Eu car cu un car merele marului , nu marar . "

,, Ei au care cu care cara mere aramii la camara . "

,, In vii sunt multi pui vii de vulpe si daca tu vii cu copiii vi - i arat asa cum vi - i dorinta ."

,, Daca n - ai nai , n - ai cu ce canta ! "

,, Ouale " - George Cosbuc

,, Cate oua vechi si cate noua ?

Cate noua , cate voua ?

Vechi sunt noua , noua doua ;

Doua noua , voua noua ;

Noua doua oua noua

Voua noua oua vechi ! "

,, Acele fete sunt harnice . // Acele de cusut sunt mici . "

,, Vesela fetita canta . // Vesela este noua . "

,, Vin multi copii la joaca . // Am doua copii ale cartii ( lucrarii ). "

,, Mananc o para . // Dragos vrea sa para bucuros . "

,, luna mai ; mai frumos ; m - ai vazut ."

,, Nicu sare . // Pun sare in bucate . "

,, Ea poarta o rochie albastra . // A venit cineva la poarta . // Baiatul se poarta respectuos . "

 

Omonimia se realizeaza :

La substantivele care au o forma de singular si 2 - 3 forme de plural ( omonime partiale ) :

Cot - coate , coturi , coti .

Corn - coarne , cornuri , corni .

Cap - capete , capi , capuri .

Ochi - ochiuri , ochii .

Bob - boabe , boburi , bobi .

Car - care , cari .

Cer - ceruri , ceri .

Banda - benzi , bande .

Rug - rugi , ruguri .

La substantive care au o forma de singular si formele de plural sunt identice ( omonime totale ) :Broasca ; toc ; plasa ; lac ; leu ; banca ; palamida ; ban ; top ; arie ; boem ; dieta ; ierbar ; lama .

Omonimia gramaticala se realizeaza intre parti de vorbire diferite :

Vie - substantiv , adjectiv .

Cer -substantiv , verb .

Noua -numeral , pronume , adjectiv .

Noi - pronume , adjectiv .

Vin -substantiv , verb .

i- verb ( este ) , pronume .

o - pronume , articol , numeral .

drept - adjectiv ,substantiv , adverb ,prepozitie .

Omonimia gramaticala se realizeaza :

La substantive se intalnesc forme omonime in exprimarea numarului(substantive care nu cunosc opozitia de numar , adica , substantive care au aceeasi forma si la singular si la plural):

un arici - doi arici

o invatatoare - doua invatatoare

un nume - doua nume

un pisoi - doi pisoi

o educatoare - doua educatoare

un renume - doua renume

 

un tei - doi tei

o tesatoare - doua tesatoare

un prenume - doua prenume

un pui - doi pui

o vanzatoare - doua vanzatoare

un pronume - doua pronume

 

Omonimia gramaticala a verbului :

- la nivelul numarului : deseneaza ( singular si plural , pers . a III a ) ;

- intre persoane : fug ( pers . I si a III a ) ;

- intre timpuri : canta (prezent si perfect simplu);

- intre moduri : lucreaza (indicativ si imperativ);

- intre moduri si timpuri : canta ; vedea ; pleca ( infinitiv si imperfect - indicativ ).

Omofone - cuvinte ( unitati lexicale ) care se rostesc la fel , dar se scriu diferit :

Odata / o data ; inscris / in scris ;

Altfel / alt fel ; ceai / ce - ai . ;

Unsoare / un soare ; cel / ce - l ;

Sau / s - au ; ia / i - a . ;

Miau ! / mi - au .. ; la / l - a . ;

Neam / ne - am . ; sai / sa - i.. ;

Sa / s - a .

Omografe - cuvinte care se scriu la fel , dar se rostesc diferit din cauza accentului :

Desi - desi ( adjectiv - conjunctie )

Vesela - vesela ( adjectiv - substantiv )

Voi - voi ( pronume - verb )

Mobila - mobila ( substantiv - adjectiv )

Haina - haina ( adjectiv - substantiv )

Snopi - snopi ( substantiv - verb )

Principiul sintactic ne recomanda sa scriem in doua feluri , cuvintele pronuntate la fel , pentru a le deosebi semantic si morfologic .

ANTONIME

Antonimele sunt cuvinte care se scriu diferit si au inteles diferit .

Antonomele lexicale presupun opozitia dintre doua lexeme , pe parti de vorbire :

- la substantive : dragoste / ura

virtute / viciu

sanatate / boala

optimism / pesimism

stima / dispret

- la adjective : modest / ingamfat

precis / confuz

solidar / solitar

vesel / trist

- la verbe : a afirma / a nega

a incalzi / a raci

a vorbi / a tacea

- la adverbe : niciodata / intotdeauna

devreme / tarziu

acum / atunci

- antonimele lexicale realizate prin prefixe negative: aproba / dezaproba

ordine / dezordine

real / ireal

activ / inactiv

pretui / dispretui

normal / anormal

acoperi / descoperi

placea / displacea

acord / dezacord

teism / ateism

convergent / divergent

egal / inegal

- antonime , cu ambele elemente prefixate

incuraja / descuraja

inhama / deshama

hipertensiune / hipotensiune

- antonime , cu ambele elemente sufixate :

copilas / copilandru

casuta / casoaie

ladita / ladoi

carticica / cartoaie

Antonime lexico-frazeologice presupun opozitia dintre un cuvant(lexem) si o unitate frazeologica:

Istet / tare de cap

A divulga / a trece sub tacere

Repede / ca melcul

Public / intre patru ochi

A munci / a taia frunza la caini

Antonimele frazeologice presupun opozitia dintre doua locutiuni :

A tine piept / a da bir cu fugitii

Cu capul pe umeri / cu capul in nori

De buna voie / cu de - a sila

Antonimele gramaticale, opozitia se stabileste intre cuvinte cu sensuri gramaticale opuse :

Primul /ultimul ;acesta / acela ; nimeni / toti ;

Nota ! Daca un cuvant este polisemantic , antonimul sau va avea in vedere un anumit sens :

Inghetat / dezghetat

dezghetat / nepriceput

Jocul antonimelor , al cuvintelor cu inteles opus , este intalnit adesea in PROVERBE :

,, Buturuga mica rastoarna carul mare . "

,, Adevarul si minciuna sunt dusmani neinduplecati " .

,, Omul fara prieteni e ca stanga fara dreapta ".

,, Banii se castiga greu , dar se cheltuie usor . "

,, Gura multa , treaba putina . "

,, Strange bani albi pentru zile negre ."

,, Marul frumos poate fi si viermanos ."

,, Pisica blanda zgarie rau ."

,, Apa trece , pietrele raman . "

,, Merele rele le strica si pe cele bune . "

Jocul ,, Au fugit cuvintele . . . "

Tup si Tupisor

Iepurasul Tup vrea varza ,

Una mica , oarecare .

Tupisor vrea varza mare .

- Hai la munca , nu la furt .

Drumu - i lung nevoie mare

- Eu vreau un drumeag mai scurt .

- Nu ma mai tot contrazice ,

Zile - amare imi aduci !

- Ba eu zic ca - s zile dulci .

Gerila , Setila , Flamanzila , Ochila

- Vai , Gerila , mor de frig .

Nici in rau nu ma mai scald .

- Ba eu , frate , mor de cald .

- Vai , Setila , nu mai beau

Apa - i multa , balta - i plina .

- Ba eu zic ca e putina .

- Flamanzila , nu mai pot !

Mare e cel polonic !

- Ba eu zic ca e prea mic .

- Mai Ochila , unde esti

Esti departe peste ape ?

- Ba . Iti sunt destul de - aproape .

Jocul ,, Sora mea vrea altceva . "

Eu vreau o canita mica ,

C - o tortita ca o floare .

Sora mea vrea cana mare .

Eu sunt vesela , ma bucur

De toate cate exista .

Sora mea e mai mult trista .

Eu vreau patul cel de sus

Ca - i inalt si ca - i frumos .

Sora - l vrea pe cel de jos .

Eu am cumparat carti multe

Si citesc cum se cuvine ,

Sora are carti putine .

,, Cuvintele " - Stefan Tudor

Nu exista paznic la cuvinte !

Intra in livada lor bogata

si culege - atat cat poti cuprinde .

Nu exista paznic nici la gura .

Un cuvant taios ori grosolan

nu - ti aduce dragoste , ci ura .

Din amic iti face un dusman .

Iar cuvantul linistit si dulce

si pe - o fiara o- ncalzeste - un pic.

Semanat , el roada buna - aduce :

Din dusman iti face un amic.

Daca nu - i asa .

Muntele din zare

De nu - i mic , e mare .

Iar zapada dalba

De nu - i neagra -i alba

Norul ce s - a dus

De nu - i jos , e sus .

Ursul greu la pas

De nu - i slab , e gras .

Iara mastera

De nu - i buna - i rea .

Plopul de la gard

De nu - i scund , e inalt .

Mierea care curge

Nu - i amara - i dulce .

Gheata ce se trece

De nu - i calda - i rece .

Omul intelept

De nu - i naiv , e destept .

PARONIME

Paronimele sunt acele cuvinte care difera ca sens , dar care sunt confundate din cauza asemanarii lor ca forma .

Exemple :

Pronume si prenume

Numeral si numerar

Temporal si temporar

Complement si compliment

Literar si literal

Orar si oral

Familial si familiar

Originar si original

Atlas si atlaz

Emigra si imigra

Oroare si eroare

Fatis si hatis

Limita si imita

A alina , a alinta si a anina

Valuri si valuri

Tainic si trainic

Deopotriva si dimpotriva

 

 

,, Ala - Bala , alandala " - Aurora Contescu

Niciodata , nici chiar rar ,

Marul nu creste - n marar ,

Varul n - are nici un var

Si e purul adevar ,

Nici o para n - are par .

Crezi ca bulgarul de sare ,

Daca - l iei in mana sare ?

Cum sa sara , doar nu - i broasca!

Dar o broasca o sa - ti deie

Voie s - o deschizi cu cheie ?

Cu un tun nu poti sa tuni ,

Pustiul nu poate sa - mpuste

Si nici mustele sa muste .

Mandarine ca desert ,

N - ai putea gasi - n desert ,

De - ai strabate zeci de mile

Nu sunt pomi unde s - atarne

In desert sunt doar camile ,

Insa toate - s foarte carne .

( joc de cuvinte : omonime si paronime ) .

SINONIME

Sinonimele sunt cuvinte care se scriu diferit si au inteles identic sau aproape identic .

Sinonimele totale au inteles identic , nediferentiindu - se semantic :

Lift = ascensor

Amic = prieten

Etate = varsta

Est = rasarit

Vest = apus

Sinonimele partiale au o parte de sens comuna si o parte de sens diferita :

Pom - copac - arbore

Ceas - pendula - orologiu

Steag - drapel - flamura - stindard - prapure

Zapada - nea - omat

Pamant - glie - mosie - tarina

Linie - rigla

Sinonime lexicale presupun o relatie de echivelenta intre doua cuvinte :

Mandru = fudul

Defavorabil = nefavorabil

Incoruptibil = necoruptibil

Linioara = liniuta

A vorbi=a spune=a comunica=a zice=a grai=a exprima=a rosti=a relata= a discuta

Sinonime lexico - frazeologice presupun o relatie de echivalenta intre un lexem ( cuvant ) ,,structuralism " si o unitate frazeologica :

Tanar - in floarea varstei

A muri - a da ortul popii

Vorbaret - bun de gura

Regret - parere de rau

Sinonime frazeologice presupun o relatie de echivalenta intre doua unitati frazeologice :

A - si bate joc - a lua peste picior

A da bir cu fugitii - a o lua la sanatoasa

A taia frunza la caini - arde gazul de pomana

A duce cu presul - a duce de nas

A se tine mare - a se da rotund

A bate campii - a o lua razna

Sinonime gramaticale sunt cuvinte care se scriu diferit,dar care au aceeasi valoare morfologica: Dar = insa = iar ; nimeni =nici unul ;

Nota ! Daca sarcina didactica solicita elevului sinonime si / sau antonime contextuale , atunci elevul trebuie sa fie atent si sa tina cont de enuntul caruia apartine cuvantul .

C . JOCUL RIMELOR

Dialoguri pe roluri :

-        Iepuras , iepuras ,

-        Unde - ai fost ?

-        La oras .

-        Un - te duci ?

-        La padure .

-        Ce mananci ?

-        Fragi si mure .

-        Unde dormi ?

-        In culcus .

-        Cum te cheama ?

-        Marius .

-        Buna ziua , izvoras !

- Multumesc , drag copilas !

-        Unde mergi tu , izvoras ?

-        Catre mare , copilas !

-        Cand dormi , frate izvoras ?

-        Niciodata , copilas .

-        Limpede e apa ta .

-        Ia si tu din ea si bea !

-        Curgi cu bine , izvoras !

-        Mergi cu bine , copilas !

Au fugit cuvintele

Fie noapte , fie zi ,

Canta greierul : . . . . . .

Furnicuta treaba face ,

Dar asculta si ii . . . . . . .

Si cand greieri canta - n cor ,

Treaba merge mai cu . . . .

Ia gandeste , cum ar fi ,

Daca nu ai ..

Colo - n iarba , pe imas ,

Orchestra de ...

( auzi , cri - cri , place , spor , greierasi )

Completati :

 

Greierasul , toata seara ,

Canta , canta cu . . . . . . . !

Eu , alaturi de Dulau ,

Ascult cantecelul . . . . .

El canta pe la fereastra ,

Ba vine si - n casa . . . . .

Si tot canta , nu se lasa ,

Ba sub pat , ba pe sub . . . .

Eu il strig sa lase jocul ,

El raspunde din tot . . . .

( sau , noastra , masa , chitara , locul)

D . G H I C I T O R I

Numeralul , ca parte de vorbire , este prezent in alcatuirea ghicitorilor :

,, Am trei ochi in trei culori

Si - s atent la trecatori ."

,, Ghici ?

Pusei una , /Gasii doua ,/

Pusei doua , / Gasii noua ;/

Pusei doua ,/ Pusei noua ,/

Gasii nouazeci si noua . "

,, Am un copac cu douasprezece ramuri ,

Pe fiecare ramura sunt patru cuiburi ,

In fiecare cuib sunt sapte oua . "

,, Merge - ncet pe ulite

Cu trei mii de sulite . "

,, Sunt cinci frati , frati pitici ,

Dar cu totii sunt voinici .

Cat sunt ei de mititei ,

Poti lucra ce vrei cu ei ".

Titlurile unor opere literare in alcatuirea carora intra numerale :

,, Punguta cu doi bani " ,,Capra cu trei iezi " ; ,,Soacra cu trei nurori",,Cinci paini"I.Creanga

,, Doi feti cu stea in frunte "I.Slavici

,,Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici"Fratii Grimm

Proverbe :

Compuneri cu titlu dat sau dupa imagini :

,, Cine stie carte are patru ochi . "

,,Cine alearga dupa doi iepuri nu prinde niciunul"

,, Cand doi se cearta , al treilea castiga . "

 

Jocuri de ghicire :

- Ghiceste meseria ! ( joc de mima ) ;

- Ghiceste obiectul , personajul literar , titlul , autorul ! ( joc de recunoastere dupa descriere ) ;

Jocuri de rol :

-Dramatizari,asumare de rol(povestitor,personaj) din opere literare sau compozitii ale elevilor .

Jocuri de dezvoltare a vocabularului :

-Eu spun ceva,tu vei continua!volum vocabular

-Eu spun una/unul,tu spui multe!numarul subst.

-Eu spun multe , tu spui una / unul !

Jocuri de ordonare a cuvintelor in propozitie . Solutii / Variante .

Jocuri de separare a cuvintelor unei propozitii , scrise inlantuite . Cuvantul - corp fonematic cu inteles logic .

Jocul semnelor de punctuatie ( acelasi enunt - intonatie diferita )

E . JOCURI de transformare a unei parti de vorbire , de schimbare a formei cuvantului . FAMILIA DE CUVINTE

F . Povestea gramaticala

Compunerea gramaticala

,, Odihna si joaca nu sunt placute decat pentru acela care a muncit si a dus pana la capat tot ce a avut de facut ! " ( C . Usinski )

 

8 .LIMBAJUL VERBAL:FUNCTII SI FORME

,, Ax al sistemului psihic uman" specific numai omului , limbajul este un ansamblu de elemente cu valoare de designare , care serveste ca instrument de codificare si transmisie a informatiei in cadrul unui grup si al unor situatii particulare . In cazul comunicarii umane distingem doua forme de limbaj :

1.limbajul verbal,care se dezvolta prin insusirea si interiorizarea individuala , specifica , a limbii ;

2.limbajul nonverbal , prin imagini (limbaj pictural ) , sunete muzicale ( limbaj muzical ) , miscari si gesturi ( limbaj coreografic ).

Limbajul indeplineste urmatoarele functii :

a) functia de comunicare , consta in asigurarea transmiterii informatiei de la o persoana la alta ;

b) functia de cunoastere , cuvantul fiind nu numai un instrument de fixare - obiectivare a informatiei despre obiectele si fenomenele externe , ci si de obtinere a acestor informatii prin dirijarea operatiilor de analiza si sinteza ;

c) functia simbolica de reprezentare ,gratie careia cuvantul sau formulele verbale pot substitui , in anumite situatii , obiecte , fenomene si relatii concrete ;

d) functia expresiva , care consta in facilitarea exteriorizarii si transmiterii unor idei si trairi subiective complexe prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente;

e) functia de reglare , care consta in comenzi de optimizare a propriilor stari interne si acte comportamentale , si in mesaje specifice adresate celor din jur ;

f) functia ludica , jocurile verbale avand o pondere importanta in relaxare , distractie ;

g) functia dialectica , se manifesta in formularea situatiilor contradictorii si conflictuale si in medierea analizei si rezolvarii lor .

Formele limbajului verbal:limbaj extern si intern

LIMBAJUL EXTERN: oral si scris .

In ontogeneza , limbajul oral este primul care se constituie si va sta la baza limbajului scris .

Maniera de a vorbi - controlat sau liber , acurat sau neglijent,corect sau cu erori suparatoare , fluent sau poticnit , expresiv sau monoton - reflecta intregul profil al personalitatii de la componenta intelectuala la cea caracterial - atitudinala . De aceea , observarea si analiza vorbirii cuiva este o cale eficienta de cunoastere a personalitatii lui . In functie de modul cum este structurata reteaua de comunicare , limbajul oral ia forma : Monologului ; Dialogului .

Limbajul scris apare si se dezvolta mai tarziu in ontogeneza decat cel oral si aceasta numai prin proces de invatare . El se structureaza cand copilul intra in scoala , invatand in mod organizat sa scrie si sa citeasca . Limbajul scris trebuie sa fie corect alcatuit structural - logic , sa fie explicit , sa fie complet , sa fie accesibil . El permite o mai fidela manifestare a gandirii si a capacitatilor intelectuale ale subiectului .

Aici sta si ratiunea introducerii testelor verbale in aprecierea inteligentei .

In caracterele grafiei se oglindesc si trasaturi semnificative de personalitate , grafologia fiind recunoscuta ca metoda de cunoastere psihologica .

LIMBAJUL INTERN este rezultatul integrarii si consolidarii limbajului extern . Initial , limbajul verbal se realizeaza in planul extern , al vorbirii cu voce tare . Treptat , schemele articulatorii se consolideaza pana la automatizare . Dinamica formarii si consolidarii limbajului intern merge in paralel cu cea a formarii si consolidarii gandirii , ale intelectului , ambele atingand nivelul optim catre sfarsitul varstei de 14 - 16 ani . Limbajul intern devine principalul schelet si suport al activitatii mintale . Limbajul intern se caracterizeaza prin comprimare , concizie si maxima viteza de realizare . Limbajul intern mediaza atat activitatea mintala , incluzandu - se in operatiile de planificare , proiectare , anticipare , cat si in desfasurarea limbajului extern , inainte de a fi rostite sau scrise cuvintele fiind selectate si activate in minte .

Inteligenta - ca aptitudine generala

Inteligenta presupune organizare superioara a multor procese psihice : gandire , memorie , perceptie , imaginatie , precum si performante la nivelul limbajului si atentiei .

Analizand rezultatele obtinute la testele de inteligenta , L . Thorstone au constatat o serie de factori , diferiti ca grad de generalitate , ca numar si ca mod de structurare . Activitatile intelectuale oricat de diverse contin un factor comun numit factorul G care reprezinta un fel de ,, energie mintala globala " , si o multitudine de factori implicati doar intr-un domeniu , numiti factori speciali S . Inteligenta este o combinare lineara a acestor factori . L. Thorstone , pe baza testelor de inteligenta , identifica :

Comprehensiune verbala - capacitatea de a intelege sensul cuvintelor ; Fluenta verbala - capacitatea de a se exprima rapid , de a gasi rime , de a rezolva anagrame ; Factorul numeric ;Factorul spatial ; Factorul memorie ; Factorul perceptie ; Factorul rationament .

Stiintific , nivelul de inteligenta se masoara si se apreciaza cu ajutorul testelor de inteligenta , pe baza carora se formeaza scari de inteligenta ( cea mai cunoscuta este scara lui Wechsler pentru adulti si copii , care cuprinde un numar de sarcini potrivite varstei subiectului ) .

Pe baza lor se poate stabili coeficientul de inteligenta ( Q I )un numar care exprima raportul dintre varsta mintala ( numarul de probe rezolvate dintr - un test de inteligenta ) si varsta cronologica a subiectului .

Q I = V . M . x 100 (varsta mintala)

V . C . (varsta cronologica)

B I B L I O G R A F I E

Mioara Avram , Probleme ale exprimarii corecte , Editura Academiei , Bucuresti , 1987;

Ion Coteanu , Gramatica de baza a limbii romane ,Editura Albatros , Bucuresti , 1992 ;

Theodor Hristea ( coordonator ) , Sinteze de limba romana , Editura Didactica si Pedagogica, 1973 ;

Alina Glava si Catalin Glava , Didactica . Introducere in pedagogia prescolara , Dacia Educational ;

Mihai Golu si Mihaela Pais - Lazareanu , Psihologie , Editura Economica Preuniversitaria ;

Mona Cotofan si Mihaela Dobos , Literatura romana BAC - repere tematice ,Polirom, 2002;

Johan Huizinga , Homo ludens ;

Dorin N. Uritescu si Rodica Uta Uritescu , Aspecte ortografice controversate , Editura stiintifica si enciclopedica .

Ion Serdean si Eugen Blideanu , Orientari noi in metodologia studierii limbii romane la ciclul primar , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1981;

Daniela Nedelcut , Exercitii de limba romana , compuneri si tehnici de lucru, Editura Cardinal , Craiova , 1994 ;

Constantin Tibrian , Structura vocabularului limbii romane , Editura Universitatii din Pitesti,

2004 ;

DICTIONARE

Buca Vinteler , Dictionar de antonime , Bucuresti , 1974 ;

Bulgar Gh , Dictionar de sinonime , Bucuresti , Editia a IV a , 1995;

Bulgar Gh , Dictionar de omonime , Bucuresti , 1966 ;

Moise Ion , Tibrian Constantin , Dictionar de paronime , Pitesti , 2001 ;

DOOM = Dictionarul ortografic , ortoepic si morfologic al limbii romane , Bucuresti , 1989 .



Didactica


Gradinita
Poezii cantece

PROGRAMA Pentru examenul de obtinere a gradului didactic II - Maistri instructori Specializare : Maistru pentru industria produselor fainoase si panif
PROIECT DE LECTIE CLASA: a VI-a Fizica - Masa - masura a inertiei
Romania - țara de flori
UNIVERSUL JOCULUI
INTEGRAREA COPIILOR CU DIZABILITATI IN SCOALA PUBLICA
Verificarea despartirii in silabe
Istoricul scoli generale 168 cu clasele primare
PROIECT DIDACTIC MATEMATICA Clasa: a X-a TIPURI DE FUNCTII
PROIECT DE LECTIE Clasa: a - III-a Educatie Fizica
TEHNICI DE LUCRU UTILIZATE IN PREGATIREA ELEVILOR PENTRU PERFORMANTA











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate