Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
UNIVERSUL JOCULUI


UNIVERSUL JOCULUI




M O T O :

Copilulrade :

,, Intelepciuneasiiubireameaej o c u l! "

Tanarulcanta :




,,J o c u lsi - ntelepciuneamea - iiubirea ! "

Batranultace :

,, Iubireasij o c u lmeue - ntelepciunea ! "

LucianBlaga- Treifete

U N I V E R S U LJ O C U L U I

Cuprins :

1 . Definireaconceptului : joc .

2 . Paralelajoc//joaca .

3 . Problematicajocului : clasificare , functii ,

reguli .

4 . Evolutiatemei .

5 . Natura si importantajoculuicafenomende

cultura .

Textestiintifice (nonliterare = nonfictionale) .

6 . Tratareatemei in opere literare ( fictionale ) .

7 . Joculdidactic : metoda , activitate , rezultat.

Sanejucaminvatandlimbanoastra ,

limba siliteraturaromana !

Tipologiajoculuiladisciplinalimba si

literatura romana , in invatamantul primar .

Anexe .

8 . Limbajuluiverbal : functiilesiformele .

Importantatestelorverbale in aprecierea

inteligentei ( I Q/ Q I) .

Aptitudineaspecialaverbala .Depistarea

elevilorcu astfel de aptitudini .

9 . Bibliografie .

1 . DEFINIREACONCEPTULUI :

JOC

Joculeste , fundamental , unsimbol al luptei , al luptei cu elementele (jocurile agrare) , cu fortelepotrivnice (jocurile razboinice) , cu sine( cu propria frica , slabiciune , indoiala etc. ) .Chiarsiatunci candnuurmaresc decat simpla placere , jocurile aduc stralucireavictoriei , cel putinde partea invingatorului .

,, Lupta , hazard , simulacrusau vartejametitor , jocul este un intreguniversin care fiecare trebuie , cusansesiriscuri , sa - siafle locul " Jean Chevalier , Alain Gheerbrant

Jocurilecopiilor , casi celedintre adulti - din care se cunoscnumeroase modele chinezesti , indiene , egiptene , grecesti , romaneetc . - suntinprofunzimesi fiecare in felulluirepliciale marilorjocuri publice . Caracterul loraparentfrivol si gratuitnu trebuie sa le disimulezesimbolismul fundamental ;jocurilesunt sufletul relatiilor umanesi factori de educare eficienti . Jocul copiiloreste un actde dezvoltare personalaneintentionata . Joacaeste o pregatireinstinctivasi inconstientaa viitoarelor actiuni serioase . In joc sereflectalegaturile copiluluinunumai cu lumea luiinterioara , ci sicupersoanele sievenimentele din lumea exterioara .Jocurile prezinta aspecte dintre cele mai variate , potrivit nevoilor unei epoci . Ele nu sunt numai un prilej de destindere . Ele pot fiinitiatice , didactice , mimetice competitive .Jocurilese dezvoltadin exigentele vietiisi dezvoltafacultatiledeadaptare sociala . Succesuljocurilor electroniceconstituie prejudiciul nasterii uneinoi forme de inteligenta , capabila sa inteleaga reusitele tehnologiei mai degrabadecatsubtilitatileretoricii .Elereflectavremea lor ; aceste jocurivestesceraelectronica si telematica , matematica , mecanica si robotica .

JeanPiaget , cu privire la activitatea ludica , remarcarolul deosebit pe care il are jocul pentru dezvoltarea copilului . Jocul este denumit un exercitiu functional cu rol de extindere a mediului , o modalitate de transformarea realului prin asimilare si de acomodarelareal .

In exemplificarea jocului J . Piaget delimiteaza3 ( trei ) categorii de joc :

Joculexercitiu = domina la varste mici , insa aparesi mai tarziu .Ele sunt asociate registruluisenzorio - motor , cu rol in dezvoltareamotricitatiisi interiorizarii lumii realesi a registrului mintal : cuvinte , comunicari verbale ;

Joculsimbolic = Piaget ii recunoaste o importanta deosebita pentru dezvoltarea limbajului si imaginatiei , dar mai ales pentru asimilarea realitatii printr - un proces de reprezentare si semnificare de o maniera propriea lumii reale ;

Joculcureguli = exercitao importanta functiede socializareprogresiva a copilului prininteriorizarea unor norme de conduita , derelationare impusa de regulile jocului .

Joculisigaseste motivatia si implinireainsineinsusi .

Spre deosebire de munca , joculnu areca finalitate obtinerea unor bunurimateriale .

Spredeosebire deinvatatura, joculnutintestein mod explicitobtinerea de noi cunostinte saualte produse ale invatarii .

Joculapare la toti copiiisicuo frecventa mai mica si o semnificatie diferita este prezent si la adulti . Pentru adulti jocul constituie o forma de divertisment , pentru copil, elnu este nicidecumodistractie . Este , in esentao modalitate de investigatiesi cunoastere a lumii reale , adicaopreinvatare , un spatiu de satisfacereadorintei firesti de manifestare si independenta , unmijlocde comunicare .

Implicareain joca copiluluiestetotala. Elisiantreneaza spontansi voluntar in joctoate posibilitatile fizice , intelectuale , afective , jocul reprezentandastfelun mijlocde realizarede sine sideformarea eului . Joculesteosursade placere , fiindcaelpresupuneeliberarede realitatea constrangatoaresi libertatede reflectare si transformare inmanierapersonala aacesteia . Joculincepesi se incheie , estelimitatin timpsi spatiu , ceeace confera celui implicatunsentiment de securitate .

Jocul creeazaoordinein realitateadezordonata, are inclinatia sa fie frumossi captivant si presupune placerea data de succes .

Jocul devine la copiloconditie importantapentru evolutia lui ulterioara . Lipsirea de joc saude resursele necesare desfasurariilui , determina aparitia unor carentein dezvoltarea personalitatii, chiar daca lipsa jocului a fost compensata prinabordarea altorformede educatie.

Joc (engl . game , play). Dictionar de pedagogie :

1.Activitatespontana , independenta , motivata intrinsec , insotitadeplacere si fantezie , care sedesfasoara dupaanumitereguli .

2.CARACTERISTICI : jocul este voluntar, autodeterminant , faraunscopanume, liberdeconstrangeri, deseriozitatea cotidiana , activeazafantezia , faciliteazaexperienta si prelucrarea datelor experienteicotidiene . Inproceseledeinteractiune dincadruljoculuiauloc procesede invatare , importantepentrudezvoltarea sociala , cognitiva si psihomotorie . Joculpleacadelaideea caareunscop , dar estedeschis modificarilor , finalulsaunefiindprevizibil .Arelocaicisiacum , prezentando dinamica permanentaintre incordare sirelaxare . Tinecontdereguli , produceplacere ,dar si teama .

3.METODADEACTIUNEPRACTICA ( operationale , instrumentale ) ; actiune efectiva , reala;actiunefictiva , simulata ; actiuneprogramata .

Jocurile.Injocuri, copiiireflectalumeainconjuratoaresiseadapteaza larealitatilevietii . Prinactiunilepractice dinjocuri siindeplinireaunorroluri , copiiiisidezvoltavorbirea , imaginatiasigandirea , rezolvandprobleme . Dintrejocurilemaiimportante citez: jocurile de constructie , matematice sigramaticale , jocurile electrice si electronice , jocurilecucalculatorulsidramatizarea , careasigurainvatareaactiva .

4 . CLASIFICARE:

Dupacriteriuldeclasificare naturasievolutiaontogenetica, delimitam :jocul , invatarea , munca.

Jocul esteactivitateacareseafirmaprimainontogenezasidevinedominantalavarstacopilariei.

Jocul - dominantaacopilariei micisimijlocii - constituietipulfundamentaldeactivitate( Claparede , E . , 1975 ; Chateau , J. , 1980 ; Piaget , J. , 1973 ; Vagotski , L . S . , 1971 , Huizinga , J. , 1998 ; Rosca , Al., Chircev , A . , Schiopu , U . , 1970 )

Rolulluiesteformativ , contribuindlastimulareadezvoltariidiferitelorfunctiisicapacitati psihice - perceptie , imaginatie , memorie ( joculcureguli ) , vointa .

Dupavarstacopilariei, eldevine activitatesecundara, subdominanta .

Dupacriteriuldeclasificarenaturaactivitatiiantrenatein joc :

Joculdecreatie . Aceastacategoriedeactivitatiludiceincludejocurileincare tema , subiectul siregulilejoculuisuntalesede copii. Ele redauaspecteale realitatiifizicesisociale, impresiiacumulatede copiiinurmaunorexperiente directesauimaginarealeacestora . Transpunerearealitatiivafifacutacumai multa saumaiputina acuratete , infunctiedecalitateareprezentarilordecare dispune copilulsideresurselematerialedisponibile .Jocuriledecreatiepotfiexprimate ca ocreatiecuobiectesimateriale, categorieceintegreazajocuriledeconstructie , catsicaocreatieprinrol ,inaceastasubgrupafiindidentificatedouavariantedejoc : jocurilecusubiecte alesedinviata cotidiana ( jocurilede convietuiresociala : de - amama , de - atata , de - a doctorul , de - a magazinul , de - a invatatoarea )sijocurilecusubiectedinbasmesipovesti .

Joculdeconstructii : activitateacreatoare semanifesta pentruconfigurareaunorreproduceribidimensionale sau tridimensionale, aproximativesaufidele , aleunor obiectereale. . Inactivitatile organizatesaulibere , joculdeconstructii poateluaforma elaborariiuneiconstructiioriginale , a reconstituiriiunuimodel prezentatanteriorsauaconstructieidupamodel .

Activitatiledeconstructienu auunitate , elementele construitefiindadeseaprezentatedisparat , copilul nuestepreocupatpentrucreareaunorrelationari intreacestea . Inaintandin varsta,copilulacorda importantasemnificatiei constructiei , careestestabilitalainceputulactiunii si devinetreptatmai importanta decataceasta .

Etapele jocului de constructieevolueaza :manipularea materialului (cuburi) ; deconstructia si reconstructiade turnuri sisiruri ;construirea podurilor ; inchidereaunorfiguri ; creareade structuri estetice , reprezentareaprin jocaunor obiecte reale ; constructii ingrup , cu o tema comuna .

Prin caracterul saumai puternicfinalist , joculdeconstructiiiioferacopilului satisfactia indeplinirii unei sarcinisiaaprecierii produsuluiobtinut contribuind lafamiliarizarea lui cu specificul activitatii de munca .

Jocuriledecreatieprinrol :

Jocurilecusubiectedinviatacotidiana reflectaprincontinutexperientele directetraitede copil ,dobanditeprinobservatiesaurelatare.

Jocurilecusubiectedinpovesti suntmaipretentioase , ele implica creareauneiatmosferespeciale sauredareaunortrasaturialepersonajelor .Jocurileinspiratedetextulpovestilorpotluaforma unorjocuri dramatizariincarerolurile suntinterpretate fiede copii , fiedepapuside teatru .Organizareaunuiteatru de papusi iipermitecopiluluidetasareade un rol siasumarea responsabilitatii deorganizator , regizoralpuneriiinscenaapovestii . Treptatinjoculdecreatieprinrolcopilul trecela aspectemai complexe ( actiunianaloage , atitudini , exprimari verbalesinonverbale ,clovni , pantomima , jocdeumbre , teatruradiofonic ) . Joculdescriptiv ( sinonim : jocscenic ) arecascop folosireateatrala , esteticasi creativa a limbii (de exemplu propria productiede texte , prezentarea unorroluridintextescrisede autori cunoscuti, exercitii retorice ).

Joculcureguli .Joculcureguli seconstituie incepand cu perioada prescolarasisedesavarseste in perioada scolaramica . Fiesuntinventatesauadaptatedeparticipantiila jocsauformulatede educator , fiecasuntimpuseprintraditie , saudenormelemorale, regulilejocului suntconventii cu privire la un mod dea procedaside a interactiona social (precizeaza miscarile , actiunile sirestrictioneaza asupra anumitor miscari si actiuni ) peparcursul activitatii ludice . Prininteriorizare , unele dintre ele tind sa devina principii de conduita in joc si inviata reala . Sepotdelimita jocuri incarepeprimplan seafla miscareasijocuricentratepe stimularea intelectuala si antrenarea proceselorpsihice .

Ocategorieaparte ajocurilorcuregulio constituie jocuriledidactice , careisipropun finalitatidedezvoltare psihofizica maiclar conturate .

Jocuriledemiscare . Acesttipdejoccorespunde dinamismuluispecificcopilarieisi satisface inceamaimaremasura nevoiademiscareaprescolarilor . Ingeneral , acestejocurisebazeaza pe respectarea unuisetde reguli prestabilite sipeperformarea unor miscarispecifice . Spredeosebirede etapaanterioaradevarsta , inperioadaprescolara , acestemiscari suntincadrate intr - uncontext , injocuri demiscare cereflecta fragmente dinviatareala , presupunandcelmaiadesea imitarea unormiscari , atitudini sirelatiidinviataoamenilorsianimalelor ( ex .: ,, Lupulsioile " , ,, Ratelesi vanatorii " ) - jocuridemiscarecusubiect . Contextualizarea miscarilorareloc siinjocurilecu textsicantec , incarecopiiise organizeaza incerc sau hora , iar existenta cantecului sau a textului asigura o interpretare maiexpresiva arolului impus de text siexecutarea maicorecta a miscarilor( ex. : jocuri cu degetele ) . In aceeasicategorie a jocurilor de miscare seintegreaza si jocurilefarasubiect , acarorscop principalesteexersarea indemanarii siabilitatii motrice . Decelemai multe ori acestea primesc un caractercompetitiv , desfasurandu - se subforma unor intreceri .

Inscoalaprimara ,joculliber seinlocuiestetreptat cualteformeca : jocderol , jocde interactiune , joccureguli , jocsportiv , jocstrategicsidegandireactiveaza priceperile notionalesi rezolvareadeprobleme .

Toateacesteformede jocpotfi atatactivitatiliberealecopiilor , catsi actiuniconduse si stimulate deadulti . Formatoriitrebuieavertizatiasuprapericoluluididacticizariijoculuiinscoala .

Jocurididactice ( engl . learninggames ) .

Metodede invatare sidemunca , folosite cu intentii didactice , care seaseamanacaformacu jocurile de societate , dardinpunctul de vedere al continutului tematic au scop deinvatare . Joculdidactic precumlotopentrucitit , domino pentrusocotit , puzzle , memory , cuburis . a.ajuta latransmiterea , repetareasi exersarea cunostintelorsi informatiilorsubformaludica . Motivatiasi placereacopiilor pleaca de la jocul incomun cualtielevi .Diferentafatadejoculpropriu - zis estedata de scop , de unde sioseriedecritici laadresa jocurilordidacticedinperspectivarelatieiinvatare - jocstabiliteincadrulacestora .Astfel ,introducerea joculuididactic nuar fi eficientasinupoate fi luatainserios . Cercetarileaudovedittotusi caintroducerea joculuididacticintr - uncontexttematicisidovedestedinplin eficienta .

Joculdidactic esteoformade activitate accesibilacopilului , prin careserealizeazaoparte dinsarcinile instructiv - formativealeactivitatilorobligatorii , darsiaceloralese , intr - oatmosfera distractiva , antrenantasi motivanta .

Elementulludicesteprezentprinintegrarea unor momentede surpriza , asteptare , incercarea capacitatilorpersonalesiintrecereintre copii. Jocuriledidacticepot imbracaformaunorjocuri de miscare ; parcurgerea decatre copii aunortraseeidentice intr - ointrecere , sauaunorjocurisportivecombinate cujoculdecreatie : jocuriconcurs incare copiiiindeplinesc rolul unor personaje .

Jocuriledidacticecareurmaresc explicit dezvoltarea psihicapot fi si foartevariate.

Dupa criteriul arieipsihofiziceexersate (J . Moyles,1989) seclasificain:

Joculpsihomotor ce vizeaza dezvoltarea mobilitatii generale si fine: jocuri de constructie / dezasamblare ; jocuri de manipulare /coordonare; jocuri de stimulare senzoriala (de discriminare cromatica ,muzicale) ; jocuri demiscarecreativa ( dansul ) ; jocuridecatarare , escaladare ;

Joculdestimulareintelectuala :jocurilingvistice( decomunicare , gramaticale, deexersareaascultarii , decuvinte ) ; jocuridecunoastereamediului ( deexplorare , investigatie , rezolvare deprobleme ) ; jocuri logico-matematice(cu numere si numarare, de comparare , analiza , descriere , clasificare , deperspicacitate) ; jocuri de creativitate( de imagerie mintala , dereprezentare estetica ) ;

Joculdedezvoltaresocio - emotionala : jocuri de comunicare , cooperare ; jocuri deautocontrol ( deimobilitate , detacere); jocuride empatie(interpretareaunor povesti , redareaunui personaj , imitatie); jocurideprezentaredesine ; jocuri decompetitie ; jocuriterapeutice . Alte criterii de adaptare a tipurilor de joc didactic suntfinalitatea didactica urmarita, particularitatile individuale si de grup alecopiilor , nevoilesi trebuintele lor de cunoastere.

Conducereajocurilordidactice . Spredeosebire dejoculliber , caactivitatealeasasiorganizatadecopii , joculdidacticeste untip dejocdirectionat spre indeplinireaanumitorfinalitati prestabilite . Aceastacaracteristica presupuneo sustinutaimplicare acadrului didactic eficienta aactivitatilor de joc didactic .

Proiectarea joculuididactic solicita din partea cadrului didactic proiectareaelementelor de structuraajoculuicare integreazaostructuraspecifica : scopul, sarcina didactica ( seregaseste in formularea cerinteijoculuisi trebuie indicata clar in termeni operationali, sa antreneze intreaga personalitatea copiluluiatatintelectuala , cat si afectiv - emotionala ) , elementeledejoc sa fie prezente nu doar ca momentede relaxaresaurecompensa finala : aplauze , premiere , ci si ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc : intrecere , momente de tensiune si de decizie , continutul , regulilejocului , asigurareamaterialuluidejoc ,succesiuneaactiunilorde joc , atmosfera propicejocului infaza initialasipeparcursul acestuia ,denumireajocului , explicarea jocului, evaluarea reusitei jocului , alternarea si completarea reciproca ajocului liber si directionat al copiilor.

Inlocde concluzii , sintetizezprincipiile care trebuie sa ghideze atitudinea cadrului didacticsiaparintilorfatade jocul copiilor :

-Jocul trebuie acceptat si considerat important ca proces, si nu doar pentru eventualele sale produse:achizitii intelectuale , produse materiale ;

-Joculnuesteopusmuncii ;

-Caracteristicilesicalitateajocului depind intotdeauna de mediul , resurselesi contextul socialin care are loc ;

-Jocul este un prilej exceptional pentru invatare ;

-Joculdirectionat de catre adultsau educatordetermina dezvoltarea copiluluiin zona proxima de competenta ;

-Parintele are dreptul sa ceara institutiei educationaleorganizarea unor activitati ludicecaresa sedetasezecalitativsi ca organizarede cele realizate acasasi are obligatia de a incuraja continuarea jocului constructiv al copiluluisiinmediulfamilial .

TEMAjocului evolueaza:

1.Denumireajoculuidupanumelejucariei;

2.Denumirea jocului prin actiunile propriu-zise ;

3.Denumireajoculuiprinrolulpecarecopiluliljoaca;

4.Denumireajoculuidupaloculundeeplasataactiuneasauprinfinalitateajocului (,, de - ascoala " ; ,, construimocetate " ; ) .

JUCARIAestepentru copilunobiectdestinat joculuisimultmaimult decatatat . Eaesteperceputadrept untovarasindragit , caruiacopilulii confera , inplanul imaginatiei , caracteristici umane . Prezenta jucariilor ii stimuleaza copilului fortade creatie , fantezia , iar relationarea cu diversele tipuri de jucarii iitrezestetrairi afective , emotii , interese .

Astfel , jucariaesteunstimulent al jocului . Actiunea cu jucaria poate sa reprezinte la un momentdat jocul insusi . Copilul supune jucaria unei analize si sinteze concrete, directe , tendinta de a dezmembra jucarii fiind expresia curiozitatii si interesului pentru cunoastere . Jucariaeste un altul asupra caruia sunt reflectate activitati specifice si impresii acumulatede copil inviata reala , care sunt inacest fel traite , intelesesi interiorizate . Treptat , pe masura dezvoltarii conduitei ludice , jucaria devineun instrumentesentialpentru initierea anumitor jocuri , fie ca aceasta corespunde exact subiectului jocului , fie ca este doaruninlocuitor al unor obiecte necesare .

Rezumand , putem spune ca jucaria este accesoriulabsolut al jocului , determinand caracterul jocului , continutul acestuia si trairile emotionale ale copilului.

Valenteleformative ale jucariilor :

1.Dezvoltarea operatiilor gandirii : analiza , sinteza , comparatia , generalizarea, clasificarea ( jocuri cu puzzle , jucarii demontabile , loto , betisoare,papusi , masini , jocuri cu tematica : ferma, casa papusii , bucataria de jucarie) ;

2.Dezvoltarea capacitatii de intelegere a realitatii side aface distinctia intre realitate si fictiune : papusile cu haine ce pot fi spalate sau schimbate , masinile cu segmente detasabile , obiecte reale in miniatura , jucariile tehnice;

3.Dezvoltarea creativitatii : creioane,foarfece , acuarele pentru pictat cu degetele,jucarii ce redau personaje din desene animate , margele , paste, instrumentede percutie , hartie colorata ;

4.Exersarea capacitatilor de rezolvare de probleme : jocuri de masa , jocuri de constructie , jocuri de strategie cu piese ce pot fi manipulate ;

5.Dezvoltarea capacitatii de perceptie a formei si relatiilor spatiale si temporale : puzzle , setul cu pahare de marime crescatoare , cuburile cu imagini din povesti , leaganul , echipamentele de joc in aer liber(toboganul ) , cutiile de carton ;

6.Dezvoltarea limbajului si a capacitatii de comunicare : cartile cu povesti ilustrate , casetele audio , jucariile muzicalecare redau cantece cu text ;

7.Dezvoltarea capacitatilorsenzoriale : jucarii pentru apa ,cutia cu baloane de sapun , instrumente reale si de jucarie , caleidoscopul , jucarii de plus ;

8.Dezvoltarea capacitatilor fizice : jucarii de constructie ,bicicleta , tricicleta , mingea, coarda , cercul , echipamente pentrucatarat din burete ;

9.Dezvoltarea simtuluiumorului : Hopa-Mitica , Gainileciugulind , Jumping Jack Box ;

10.Temperarea unor tendinte negative , precum hiperactivitateasi agresivitatea : jucarii ce invita la cooperare , solicita atentieconcentratasau oferasatisfactie prin posibilitateade actiune distructiva asupra lor : plastilina , nisip, materiale de constructie ;

11.Depasirea unor trairi emotionalenegative : sentimentul de singuratate , tristete: papusi moi , jucarii de plus mari .

Inultimii ani s - a ajuns la jucariidetip horror . Inindustria de jucarii oferta creste continuu , insa pedagogii atentioneaza asupra regresului calitatii acestora si se plang de nivelul educativ scazut al jucariilor . Targuldejucarii de la Nurnbergofera o imagine de ansamblu asupra tuturor tipurilor de jucarii de pe piata .

CATEGORII DEJOC (M . Parten ,1932 )

Dupagraduldeimplicaresocialaacopiluluiinjoc :

jocfaraimplicare ( unoccupiedplay ) - petrecetimpulprivindu - ipeceilalti , urmarindoricestimulcareiiatrageatentia , nuseimplica inrelatiiinterpersonale , desfasoara activitatifara scopdeterminat ;

joculsolitar ( solitaryindependentplay ) - sejoacasingur cujucariicarenusuntidenticecualecelordinapropiereasa , desiseaflainvecinatetea ( proximitatea ) altorcopii , nufacenici undemersde interactiunecuei , uneoriparecanicinu constientizeazaprezentaaltuicopilcesejoacalanga el ;

joculobservativ ( outlookerplay ) - observajocul altorcopii , ocazionallevorbeste , darnuseimplica ;

joculparalel ( parallelplay ) - copilulsejoacasingurinapropiereaaltor copii , darnucuei , desijucariilesuntidentice (asemanatoare ) cualecelorlalti , nuinteractioneaza , seprivescreciproc , unulabandoneazajocul, altulilprivestecumpleacasiilurmeaza;

joculasociativ ( associativeplay ) - copiiisejoacauniicualtii , schimba jucarii , seangajeaza inactivitatisimilare , darnuparajucaacelasijoc , copiiiisiimpartrolul , activitatilelornu suntcoordonatesinuauofinalitatecomuna ;

joculcooperativ ( cooperativeplay ) - formadejocesteorganizata , rolurilesuntclarstabilite , iarmembrii grupuluisuntconstientideapartenentalorlagrupuldejoacasicoopereazapentruindeplinireaanumitorsarcinistabilitedecomunacord, aparprimelerelatii intrecopiisaupentruprocurareamaterialelornecesare , relatiileceaparinacesttipdejocdepindde subiectul , regulile , rolurile jocului , pozitiacopilului injoc ( lider , subordonat )sise impartindouacategoriiderelatii :

- functionalenemijlocite , cerutede organizareasicoordonareajoculuipeparcurs ;

- mijlocitederolulsautemaactivitatiiludice .

2 . PARALELAJOC //JOACA

Joculsijoaca para defini, lao primainterpretare, varstainocentei.Dar , invremece joacapresupunespontaneitate , tine deo starespecificagenerata deinstinct , joculinseamna conventiesi deriva din dorintadecunoasterealumii . Elpresupunecomunicare curealulpe careiltransfigureazain planulfictionalconturat prin regulileacceptatede jucatori .

3 . PROBLEMATICAJOCULUI :

CLASIFICARE,FUNCTII, REGULI

Jocurilesuntextremdenumeroasesidiferite : jocuride societate , deindemanare , de noroc ,rituale ,nerituale , jocuri diurne , jocurinocturne , jocuri publice , jocuriprivate , jocuri dedexteritatesaudelimbaj,jocurideinteligenta , jocurimecanicesi jocuri electroniceetc. , sipot fi clasificateinfunctiede varstacelor carejoaca , desexullor , de timpulsau locul undese joaca. Inacceptiacurenta , jocul numestenunumaioactivitatespecifica , ci si figurile, simbolurile , instrumentele necesareactivitatiiludice .

Existentaunuiinventarde obiectepe care ledezvolta joculne atrage atentia asupra faptului ca , intimp , jocurile se schimba , tinandpasul cudezvoltareatehnico - stiintifica . Este suficient sa amintim ca astaziexista jocuri electronice , programe de jocuri pe calculator pentru a ilustra aceasta devenireintimp a jocurilor .

Jocurilefacapel fie laforta fizica , fie la indemanare , fie la inteligenta , solicitand jucatorul sa isi mobilizeze energia si sa se concentreze , saisi calculeze miscarilecu alecelorlalti participanti , adica sa intre intr - un ritmpe care ,pentru a- l imitatrebuie mai intai sailrecunoasca .Din acestmotiv , jocul reprezinta modalitateacea mai simplasimaiplacuta de integrare intr - ununiverscultural . Adeseori , jocurile nusunt altcevadecat simple imitatiiale unor activitatipropriimaturilor . Evident ca , in cazul acesta , comportamentulmimeticnu este altcevadecat o forma de inscriere intr - unmodel cultural asumatprin joc , adicaoinitiere.

Joculuiparesa - ifiepropriefunctiadeadestindeside aamuza .Elramaneinmod esentialoactivitateexercitatainabsenta oricareiconstrangeri, cuexceptiacelor propriireprezentate deregula joculuisau aconventiilor sale . Desiesteconsiderat frivol,pentru ca se opune la ceea ce este serios,intrucat nuproducenicibunuri, nici opere , parandsteril , jocul este , de fapt , oactivitatemodelatoare .

Aparentagratuitateajocului , care ,inmentalitateacomuna , ducela minimalizareaimportantei lui , tine deoinsuficientade intelegere , pentru ca , in realitate , jocurile suntla originea celor maiinalte manifestaride cultura , dupa cum, in cazul individului , capata pe nesimtitestatutulunui factor deeducatiemorala , de progres intelectual etc.Joculeste si un mijloc de formare care cultiva - ca in cazuljocurilor sportive - rezistenta , abilitatea , dexteritatea ,dar , in egalamasura , poatemodelacaracterul , rabdarea , responsabilitatea , spirituldeechipa etc.

Oricejocpresupunerespectarea unorregulialejocului si, din acestmotiv , jocul trebuie consideratunfactorcreatordeordine . Elinstituieunsistem dereguli careprecizeaza cese facesi ce nu se face , cum se face si cand se face , adica ce estepermis si ce este interzis .Desi arbitrare , regulile joculuisuntimperative .Orice incalcarede regulaare dreptefectoiesiredin joc , un sfarsit al jocului .

Asadar,joculinseamna , inprimulrand ,unansambluderestrictiivoluntare, care stabilescolegislatietacitaa jocului , desicuvantulj o cevocainmodobisnuitideeadelibertate .

Regulilejoculuispecificaun sistem ferm de drepturisiobligatii , de privilegiisi responsabilitatisi , atata vreme cat regula jocului este respectata , aceastanufavorizeazasinu lezeazapenimeni . Inmodparadoxal , regulileacestei activitatilibere, careeste jocul , sunt multmai fermesi mult mai puternice decat regulile vietiisociale , incalcateadeseori .Jocularecapacitateade a - labsorbi complet , inlumealui , pe cel carejoaca , instituind astfelo lumeparalela , fictiva, complementara fata de lumea obisnuita - lumeajocului .

Regulile de joc externe suntacceptatetreptat canecerare pentru asigurarearespectarii responsabilitatiisi aconduitelorcivilizatein joc , iar regulileinternedevin o initiativa a copiilor .

Darceamaiimportantafunctieajocului pareafi aceeadeastimulaimaginatia , pentruca inscriereain lumea jocului , instalareainrolul repartizat prin jocimplicain mod fundamentalcapacitatea de a produce variantenelimitate alefanteziei .

Unprincipiude ordineincazuljocului poate fi , inmodparadoxal , chiarincalcareaordiniirecunoscute . Suspendareaconventiiloreste de natura sa faca evidentanecesitatea ordinii, prin alunecareainabsurdsauincomic .

4 .EVOLUTIATEMEI

Incercareadea defini joculne obligasa constatam ca el reprezinta, in esenta , unmodusvivendi , nu doar pentru om , ci pentru intreg universul . Desi pare o pura gratuitate , el implica o suita de factori ce atrag dupa sineo intreagalume de simboluri si semnificatii . Raportandu - ne la joc , vom descoperi nunumai copilaria , ci si adolescenta , tineretea , maturitateaomului , viataingenere . Invatamsatraimjucandu - ne.

La inceput doar imitamanumite actiuni , pentru ca ulterior sa schimbam rolul de actori in acest scenariu improvizat cu acela de protagonistiautentici , asumandu - nepe de - a - ntregulrealitatea perceputa initial ca destindere sau divertisment .

In eseulHomoludens , Johan Huizingademonstreaza , intre altele , ca ,, jocul estemai vechi decatcultura , pentru canotiuneade cultura , oricat de incomplet ar fi ea definita , presupune inorice caz o societate omeneasca , iar animalele nu l-au asteptat pe om ca sa le invete sa se joace ". Cutoate acestea , jocul nu reprezinta doar un fenomen biologic , el avand o functie afectiva , psihologica , comportamentala . Evolutia jocului coincide, evident , cu ceaa omuluisi asocietatii in general .

,,Subunghiulformei , se poatedeci defini jocul , pescurt , cao actiune libera , inteleasa ca fictivasi situatainafara vietii obisnuite , in stare , cu toate acestea sa absoarbatotalmentejucatorul;o actiune golita de orice interesmaterial side orice utilitate ; carese executaintr - un spatiu si un timp special circumscrise , sedesfasoara ordonat , dupa reguli date si creeaza in viata relatii de grup , inconjurandu - sede obiceide mistersau accentuand prin deghizare ciudatenia lor fata de lumea obisnuita " ( Johan Huizinga, Homoludens ) .

Problema originiijocului a nascut controversesiaramas , pana astazi , o intrebarefara raspuns .Fiecareprezinta descarcarea unuisurplusdefortavitala , fie case subordoneaza unui spirit de imaginatiecongenital , jocul ramaneun excelent exercitiupentru viata .Lainceputurilesale , el avea , ca orice activitateumana , o functie sacra .

La grecisi la romani , de exemplu , sarbatorile religioase erauurmate dejocuri inchinate zeilor tutelariai cetatiilor . Fiecare cetate avea propriilejocuri , prin intermediullor cristalizandu - se si intarindu - se spiritul cetatenescsi , mai tarziu , sentimentul national .Jocul dobandeste , astfel , functiileunuiritsocial . Peduratajocurilorseintrerupeau razboaiele , nu aveau loc executii capitale si nu se puneau sechestre . Este clardeci ca aceasta activitate umana indeamnala armonie si intelegere. Si astazi jocurile reprezinta mijloace divinatorii (Paparudele ,de exemplu,aduc ploaia). RobertCaillois , in,, Eseuridespre imaginatie ",capitolul,, Teoriajocurilor " , urmareste evolutia notiuniisi a conceptului de joc , operand totodatao clasificare : jocuri de societate , de indemanare , jocuri in aer liber , de rabdare,de constructie, jocuri sportive.El constata ca aceasta activitate implica dezinvoltura, libertate , inventie , risc, abilitate , rabdare , inteligenta .Este lipsit de constrangeri , insa are un sistem de reguli voluntar acceptate de jucatori, inafara carora nu se poate desfasura .Spiritulludic este unuldin resorturile fundamentaleale societatii, favorizand celemaiinaltemanifestari de cultura , iar pentru individinseamna educatie morala si progres intelectual . Acestcontrast intre o activitateconsiderata indeobsteminorasiconsecintele ei in plan uman sisocialildetermina pe Cailloissa considere jocul ,, unparadoxmaimultingeniosdecatintemeiat " .

Jocul reprezinta oricumo altarealitate , paralela saupseudorealitatein care individuleste absorbitcu totul . Legatura cu arta devine astfelevidenta , pentru ca cealtceva esteliteratura , pictura , muzica , dansul etc . daca nuunjoc cucuvintele , culorile , sunetele , miscarile ?

,,Toatejocurile sacre ale artei nu sunt decat imitatiiale jocului fara sfarsit allumii , aceastaoperade artacare - si da vesnic forma "(F . Schlegel ) .

Incepand cu romantismul siculminandcu epoca moderna , sciitorii isiiaulibertateade,, asejuca "la nesfarsit , inventandnoi formede exprimare si fortand cuvantul sarezoneze cumereu alte realitati . Acestnelimitat al artei ne constrangesa - iobservamfunctialudica, existenta in chiar esenta ei primordiala .

In ,, Epigonii " , MihaiEminescu definestepoezia ca ,,voluptosjocde icoanesideglasuritremurate " , combinatie ingenioasa de imaginicapabile sa nascaun sens.

Poetul modern va cauta sa se exprime intr - un mod cu totul nou , invevtand cuvinte, gramatici , relatii stranii intre om si limbaj-Nichita Stanescu , iar Marin Sorescu , va desfasura adevarate jocuri ale inteligentei , parodiindcuumorrealitatea cotidiana , derizoriul actelor umane , desi in spatele acestor atitudini se afla meditatia grava .

5 . NATURA SI IMPORTANTAJOCULUI

CA FENOMENDECULTURA

Textstiintific ( nonfictional ) :

,,Homojudens " , de JohanHuizinga .

JOCULestemai vechi decat cultura , pentru ca , oricatde incompletarfi ea definita,presupunein orice cazo societate omeneasca , iaranimalelenul - auasteptatpe omca sa leinvetesa se joace .

Sepoateafirma , fararisc , ca civilizatiaomeneasca nuaadaugat niciocaracteristica esentialanotiunii generale .Animalelese joacaintocmai ca si oamenii .

Chiar si in cele mai simple forme ale salesi chiarin viata animalelor ,joculestemaimult decatunfenomenpurfiziologic saudecato reactie psihicadeterminata purfiziologic .Eldepaseste ca atarelimitele unei activitati pur fiziologicesau cel putin pur fizice .





Joculesteofunctieplinade talc . Injoc,, intrainjoc " ceva caretrece dincolode instinctulconservare nemijlocit , cevacare pune in actiune un talc . Fiecare jocinseamnaceva . Daca acest principiu activ,care iiconferajocului esenta , ilnumimintelect , spunem prea mult , iardaca ilnumiminstinct ,nu spunemnimic .Oricuml - am privi , odatacu aceasta,, intentie " a jocului se vadeste , in orice caz ,ininsasiesenta lui , un element imaterial .

Psihologiasifiziologia seocupadeobservarea , descriereasi explicarea jocului animalelor , alcopiilorsi al oameniloradulti .Elecautasa stabileascanaturasi semnificatia jocului si sa indice loculluiinplanulvietii.

Numeroaseincercaridea determina functia biologicaa jocului sunt foarte divergente:

Uniiau crezut ca pot definioriginea si fundamentarea jocului ca o descarcareaunuisurplusde fortavitala . Altiisuntde parere ca orice fiintavie , candse joaca, se supune unui spirit de imaginatie congenital . Sauca jocul satisfaceo nevoiede destindere . Sauca este un exercitiu pregatitor in vederea activitatii serioase, pe care i-o va cere viata . Sauca servestedrept exercitiu de stapanirede sine .

Altiicauta principiulinnevoiainnascuta de a putea face ceva , saude a pricinuiceva , sauin tendinta de a domina ,sau in aceea de a-iintrece pe concurenti . Altiiconsiderajoculca pe odrenare nevinovataa unorporniri daunatoare , sau ca pe o umplutura necesara uneiactivitatiorientate prea unilateral , sau ca satisfacerea , intr - o fictiune ,adorintelorcu neputinta de satisfacut in realitate si , in consecinta , caautoconservarea simtuluipersonalitatii .

Toate aceste explicatii au un factor comun:toate pornesc de la presupunereacajocul are loc de draguluneirealitati , ca serveste unei anumite finalitatibiologice . Ele punintrebarea :dincecauza sicuce scopsepracticajoaca? Raspunsurile care se dau la aceasta intrebarenuse exclud catusi de putin unul pe altul . Daca unul ar fi concludent , ar trebui sa-l excluda pe celalalt, fie sa - l cuprinda sau sa - l preia intr - ounitate derangsuperior .

Cele mai multe dintre aceste stradaniide a dao explicatienu se preocupa decat ina douainstanta de intrebarea : ce si cum este joculin sine , ce inseamna elpentru jucatoriiinsisi ? Ele abordeazanemijlocit jocul cu unitatile de masura ale stiintei experimentale,fara sa acorde inprimul randatentia necesara calitatii luiestetice profunde .

Defapt , calitateaprimara,, joc " ramane de regula necircumscrisa . Fata de fiecare dintre explicatiile date , ramane intrebarea : bine , dar ce este de fapt,, h a z u l" jocului ? Intensitateajocului nu poate fiexplicataprin nici o analiza biologica . Sitotusi , in aceastaintensitate , in aceastacapacitate dea scoate dinmintirezida esenta lui , calitatea luiintrinseca .

Natura - paresa spuna mintealogica - arfi putut sa le deaurmasilor saitoate acelefunctii folositoare-descarcarea energiei de prisos, dupa incordare , pregatirea pentrucerintele vietiisi compensarea pentru ceea ce nu s - arealizat - si sub forma unor practici si reactii purmatamatice .

Darnu : eane - a dat JOCUL , cuincordarea lui , cu bucuria lui , cu ,, hazul" lui.

PentruJohanHuizinga , joculesteun fenomen precultural , propriu nu numaiomului , ci si animalelor.

Studiullui J. Huizingapune in lumina complexitatea problemelor pe care le ridica jocul, nunumai in natura , ci si in cultura . Caorice studiu sistematic , limbajul este riguros , cuvintele fiind folosite insensul lor propriusaudenotativ ,spre apreveni astfel orice alterare a adevaruluistiintific pe care autorul vrea sa - l comunice intr - unasemeneatip demesaj. Limbajulpastreazaofunctie predominant tranzitiva, constand adica intr - un transfer deinformatiede la emitatorcatre receptor .

,,Cinevorbeste comunica si se comunica . Oface pentru altii si o face si pentru el . In limbajseelibereazaostaresufleteasca individualasi se organizeazaunraportsocial . Consideratindublasaintentie , se poate spuneca faptul lingvisticestein aceeasi vremereflexivsi tranzitiv . Se reflectain elomulcare ilproducesi suntatinsi,prin el , totioamenii care ilcunosc " ( Tudor Vianu , Dublaintentiealimbajului si problemastilului , vol . Arta prozatorilor romani ) .

Textularein vedere unreferentnonfictional , careestejocul , decioforma a realitatiicuelemente specifice, legate de varsta , de tipurile de joc , colectivesau individuale , de caracterul ritual sau neritual .

Emitatoruleste uncercetator, deciunom de stiinta , iar functiareceptoruluirevine oricuiciteste studiul .

Codulfolosit este cel verbalin varianta lui scrisa , deci canalul de transmisie este unul vizual , reprezentat descriere , sinudevorbire .

Notaafectivaeste egalacu zero (deoarece gradul zero al limbajului, ilconstituielimbajulstiintific ), iar caracterul este realsi este ilustrat in stilul comun , functional , stiintific, tehnic. Johan Huizingacauta unadevar istoric , particularin definirea sijustificareanotiuniide joc .

6.TRATAREA TEMEI IN OPERELITERARE( FICTIONALE )

,, Amintiridincopilarie " - IonCreanga

 

Amintirile cuprindpatruparti (primele trei publicate in 1881-1882 , in Convorbiriliterare , iar ultima parte dupamoartea autorului ,in 1892).Operaeste un romanal deveniriiin care autorul are rolul dea ordonanarativetapeleformarii copilului ca om . El isi creeaza o lume proprie , plina de hazsi fantezie ,unjoc incare regulile sunt stabilite de el insusi . Identitateanarator - personaj este esentiala pentru receptareaactivaatextului, in ea regasindu - ne fiecare dintre noi.

Amintirile suntopera de maturitate artistica a lui Creanga , abordand un universuman necunoscutpana atunci in literatura romana . Ca specie , poate fi considerat un romande formare ( bildungsroman ) , deoarece urmareste procesul modelarii umane . Creatia devine un mod de aretraitrecutul , varsta fericirii , iar sentimentul dominant este nostalgia .

Nimic spectaculos nu intervinein derulareaetapelor copilariei siale adolescentei. Suntexperiente obisnuite , banale chiar , infatisatecu realism de scriitor .Ceeaceleunicizeaza este farmeculspunerii , mirajullimbajului , acel inefabil al exprimariice - l face pe Creangadeneegalat . Amintirilereprezintaun document uman foarte important , eternizeaza copilaria autorului , devenindcopilariacopiluluiuniversal . Amestec de curiozitate , inconstienta , dorinta de exteriorizarea unor impulsuri afectivesaupur si simpluneastamparcopilaresc ,joacareprezinta pentruNicasingurulmoddeaintelege lumea .

Copilul lui Creanga nu face nimic altceva decatsa se joace . Elvede existentanumai prin prisma jocului , nimic nu - l poate determina sa abandoneze aceasta activitate care pentru el rezuma intreagarealitate.

NuintamplatorStefanApetreiva spune la un moment dat :

,,Daca - i cal , sa traga , daca - ipopa , sa ceteascasi daca - i copil , sa sejoace ."

Toate nazbatiile luiNicavorfi, astfel , iertate .

Ceeace - lface nevinovatin ochiiparintiloreste lipsaoricareiintentiia raului :scaldatulpana tarziu , fara voiamamei , furtul pupezeisialcireselor , mersul la urat devreme , in ciudaavertismentelor parintilor , daramarea casei Irinucai , clacile , sezatorileetc .sunt fapte pentru savarsireacaroranutrebuie cautatemotive serioasesauexplicatii.

Ele s - aupetrecut firesc , in contextul deplinei libertatia copilariei . Aventura are valoarea unei experiente de cunoasteredin care cititorul poate desprinde untalc.

Mintea lui Nica nu cugeta atunci cand acesta actioneaza , ci cugeta inima si sufletul lui.

Intentia lui Ion Creanga in Amintiri este sa infatiseze copilaria , carestasub semnulneastamparuluibaietesc , al spontaneitatii si al poznelor :

,, Hai maibinedesprecopilarie sa povestim, caci ea singuraestevesela si nevinovata .Ce -i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii , la ce poate sa le aduca ziua de maine, sau ca - iframantaalte ganduri pline de ingrijire . Copilul , incalecat pe batul saugandeste ca se afla calare pe un cal de cei mai strasnici , pe care alearga , cu voie buna , si - l bate cu biciul si - l struneste cu tot dinadinsul , si racneste la el din toata inima , de - ti ie auzul ; si cade jos , crede ca l - atrantit calul , si pe bat isi descarca mania in toata puterea cuvantului .

Asa eram eula varsta cea fericita , si asa cred ca au fost toticopiii , de cand ii lumeaasta si pamantul, macar sa zica cine ce - a zice . " .

Marelepovestitor IonCreanga deapana amintiridespre cei dintai ani ai copilariei .

Partea a I I a incepesentimental , cu unlirism nostalgic:

,,Nu stiu altii cum sunt , dar eu ,cand ma gandesc la locul nasterii mele , la casa parinteasca dinHumulesti , la stalpul hornului unde lega mamao sfara cu motocei la capat , de crapau matele jucandu - secu ei , la prichiciul vetrei cel humuit , de care ma tineam cand incepusem a merge copacel , si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilariei , parca - mi salta si acum inima de bucurie ! Si eu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubaticsi copilaros ca vantul in tulburarea sa."

Finalul partii a II a este memorabil princelebraautoironie :

,, Ia,am fost si eu in lumea astaun bot cu ochi , o bucata de huma insufletita din Humulesti ,care nici frumos pana la 20deani , nici cu minte pana la 30 si nici bogat pana la 40 nu m - am facut .Dar si sarac, ca anul acesta , ca anul trecut si ca de cand sunt ,niciodata n -am fost."

Ion Creanga utilizeaza un limbaj conotativ , el imbracand totul in haina ironiei si a umorului . Intentia limbajului si a stilului estereflexiva , datorita termenilor subiectivi folositi care sensibilizeaza sitrezesc in sufletul cititorului , al receptorului , oritmica aparte , un zbucium nostalgic . Codul este limbaromana , iarcanalulde transmitere este cartea .

Referentulestejocsijoaca , ambele se desfasoara doar incontextul deplineilibertati a copilariei . Mesajul este deci , evocarea procesului de formare a uneipersonalitati , ceaa luiNica , printr - o serie de motive , tendintade a creaa unui mit , cel al copilariei : motivuldrumului , prieteniei,drumului, obstacolelor , al sarbatorii , al intoarcerii la origine .

Creanga reuseste prin arta limbajului sa transfigureze realitatea , firescul , normalulinfictiune inanormal , intr - o lume de vis nascuta si construita in Humulesti , un centru al universuluiin functie de careseordoneaza totul. Scriitorulvibreaza adanc la sferele eului sau , la vederea maretiei lumii create de el , o lumeeterna .

MORALA :

Copilaria este ,, carteade vizita " aunui copil, iar aceasta esteunmiccurriculum al anilorjocului .

,, Dupamelci " - IonBarbu

Balada ,, Dupamelci " apartine celeide - a doua etape a creatieibarbiene , constituindu - se intr - osinteza fericitaa inspiratieicu traditia livresca , ce consacrase deja balada ca speciea literaturii culte,o imbinare paradoxala intre tema jocului , specificavarstei inocente,si gravitateamoralei , ce vizeaza insasi conditiaumana .

Tema fundamentalapareafi cuvantulsicapacitatea magicaa acestuia dea schimbafatarealitatiisidea influenta devenirea individului .

Desicomplexitateastructucturalasisemanticaagenerat mai multe controverse de - lungul timpului, in structurade suprafata este opoeziepentrucopii , deoarece personajulprincipal , un copil , traieste oexperieintace - imodeleazasensibilitatea , il facesaintrevadaolume ascunsaochiului obisnuit , careii tulbura linisteasufleteasca si optimismul specificvarstei .

Instructurade adancime insa , Dupamelcieste o poezie de cunoastere , o drama a descopeririitreptate sidureroasea puterii nebanuiteacuvantului , astihiilor unei naturi imprevizibile si ostile oricarei incercari derasturnarea ordinii prestabilite .

Subiectul evolueaza pe momentele clasice , intr - un crescendo al trairii sial perceperiiadevarului ce dezvaluie ingeniozitatea si curiozitatea copilului . Dupa cefixeaza spatiul( lumeasatului) si timpulintamplarii (primavaradevreme) , intr-o tonalitate umoristica si autoironica , scriitorul se opreste asupra schemeiepicepropriu - zise , surprinsa inelementele eifundamentale.Simtind mirosul unei primaveri timpurii ,, Tanci ursuzi , /Desculti siuzi / Fetiscane /(Coziplavane)" se indreaptacu totii spre padureintr - o pornire expansivadea tatona semnele anotimpului atat de asteptat , satui de aerul inchis si umed al bordeiului .Oprireala melcse explicaprin tainica posibilitate de comunicare cu naturaa copilului, cacimicavietateastepta,, Omulsa - ldezgroape " ,sa oficieze din letargiela viata , trecandu - l dintr -un anotimpin altul .Stiutfiindfaptul ca in copilarie , planul fabulosului acopera o parte a realitatii, protagonistulascultasoapta ganduluicare ii spune taina melcului .

Asupra melcului, copilul se hotaraste sa verifice putereamagicaa unuidescantec.

Descantecul , cusonoritatilelui melodioase , ca o poeziea puritatii inefabile , constituieacumoinvocare afiinteisa iasadin nefiinta , amintindu - ne demitul oului sau al increatuluisi de cel algenezei .Descanteculcopilului , rostitin inconstienta varstei , are de aceasta data rolrevitalizant ,detrezirela viataaunei vietati adormite , ascunsa de frigul iernii . Elestesi unelogiuadusprimaverii prinmetaforele sublime in simplitatea lor :

,, Si agatala festile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de margarint / Inzauatultau argint " ,,, Tipareste braude bale . "

Vorbele care il compun , spuse incantatoriu , ispitesc si provoaca , printr - o promisiune seducatoare .

Asezat in genunchi pe pamantul reavan, copilul asteapta ivirea melcului , insape searavantulseporneste, joimaritele sunt prezente , nalucirile noptii se inghesuiesi ,, ogusata " fioroasa se apropie , speriebaiatulcare fuge acasa . Iluzia are drept efectfrica si fuga lui , ceea ce duce la intreruperea actului magic .

Retrasin spatiul ocrotitor al casei , la adapost de o natura dezlantuitaintr-o vifornita tarzie , copilul este urmarit in gandde soarta micii vietati parasite in padure. El invoca vantul primaveriisi - l roagasa nu - l nimiceasca pe melc . Amintirea apasafirescmemoria copilului si el merge agita la geam sa vada prapadenia de afara,ce ia aspectul caderii de ,, Albicioase/ Orifoioase / .cepde borangic " .

In partea aIIIa se revine la planul exterior , al naturii , copilul iesind sa vada ce s - a petrecut cu melcul. La locul intamplariidescopera urmele unei drame : sedus de promisiuneafacuta prin descantec , melcul , iesind din gaoacea protectoare, devenise victima gerului intorspe neasteptate . Descantecul , poezia nasteriivietiiin primaparte , se transforma acum in bocet , in imn al mortii . Traseul dintre cele doua forme demanifestare a spiritului , descantecul si bocetul , este unul al suferintei,al descopeririimortii ,al constientizariiputerii cuvantului si,astfel, al maturizarii treptate.

Este o experienta ce rezuma in cateva clipe un intreg ciclu existential .

,, Cu - n sutite griji "copilulil aduce leganat acasa si - l asaza in pod sa - ifie aproape , ca un martor al dobandiriiconstiintei sale .

Sentimentul vinovatiei , trait de copil , isi afla expresia intr - o lamentatie , darmomentulremuscarii estesimomentulintelegerii, copilul avand acum revelatiaputerii ascunse in cuvantul capabil sa producailuziipericuloase pentru cel care le confunda cu realitatea . Joculnevinovat devine un joctragic , facand o victimadin cel nepregatitsa primeasca vorbaprefacuta , seducatoare , dar inselatoare :

,, - Melc , melc , ce - ai facut ? / Din somn cum te - ai desfacut ? / Ai crezutin vorba mea /Prefacuta . Eaglumea !/ Aicrezut ca plouasoare / C- a dat iarba perazoare , /Caalunul e un cantec / - Astea - svorbesi descantec ! / Trebuia sa dormi ca ieri , / Surd la cant si imbieri , / Sa tragi alt oblon de var / Intre trup si ce-i afar. / - Vezi ?/ Iesisi la un descantec ; / Iarnati - a muscat din pantec . /"

In Dupamelci , joculechivaleazacuun ritualalinitierii , oformula sinteticacesenastedin sublimarea unei intregifilosofiipopulare asupra sensurilor vietiisialemortii .AlexandruPiru, vorbind de,,alchimialimbii "side,, artacombinatorieezoterica ", observaca ,, IonBarbuapeleaza la descantec si bocet , imaginand un copil atras de miracolul vietii trezite lachemarea magica , inainte devreme, sicompune un poem de mare candoare , o capodopera pe tema inocentei si a fragilitatii". Poemul este o sinteza a celor trei genuri literare , fiecare fiind reprezentat prin aspecte ce tin de forma , catside continut . Lirismul este vizibilmai intaila nivelul emotiei , al trairiisi al transmiterii directe acelor mai intime sentimente omenesti , apoi la acela al limbajului , expresiv , bogatin figuri de stilsi in imaginiartistice : enumeratii , repetitii ,,Melc natang,/Melc natang",epitete ,, nazdravana de padure",,, jar straveziu ",,, vifornitatarzie", ,,melcprost, natang , bland , incetinel , somnoros",comparatii ,,plans prelung cumscoate fiara " ,,,umbre dese ca paunii", personificari ,,iarna leapada cojoace",, padurea inghitea din luminis", metafore ,, pietrisul de albine " ,,, zidde var ", ,, sul lung de har ". Dramaticul este prezent prin lamentatia din monologul copilului , prin finalul tragic al melcului , prin intentiadialogului , prin viziunea scenica , regizorala , aautorului . Insfarsit , fiindvorba de o balada , intregul material lirico - dramaticesteimbracatin formeleepicului , intr - un subiectcoerent , cu personaje intrecarese stabilescrelatii si care savarsesc actiuni prezentate incronologia lor . Observamdeasemenea abundenta verbelor , care confera actiunii , chiar daca simbolice , mult dinamism .

Poemul ,, Dupamelci "ramane un model de virtuozitate artistica , de sensibilitate si de exprimare simpla , netrucata , aspiritului ludic .

,, Prefatala Carteacujucarii ,

De - av - atiascuns "- TudorArghezi

,, Toataviata am avutidealulsafacofabricadejucarii , si , lipsindu - miinstalatiile,m - am jucatcuceeramaiieftinsi mai gratuitinlumeacivilizata , cumaterialulvagabondal cuvintelor date . Amcautatcuvintecaresarsifrazecareumbla - desinestatatoare . M - amapucatsafacresorturipentrucuvintecasapoatasari. Cateodata , sidestuldedes, amstrambatresorturileintr - adins , casalevadcumsarele strambesiam lipitopensulacuchinorozpenasulcaremanecajea "Tudor Arghezi-Arspoetica.

Fragmentulcitatare valoareaunui,,jocdesprejoc " , ce areca obiectdefinireaactuluide creatie .

,,Joculvinela Arghezi salumineze aceasta situatie absurda .Activitatea ludica, ,,neserioasa" pastreaza o ingenuitate sufleteasca , o inventivitatesiolibertate spirituala pe care preocuparile grave omenestile - aupierdut . Poetulfacedinjocun detectorultrasensibil alproceselordeosificaremorala . Dispozitialazbenguialacopilareascaeincompatibilacuorice formadeuscaciunelauntrica , fiinddusmanarutinei . De aceeaautorul,, horelor "vedeinjocogimnastica salutaraaanchilozelor mintii . Joculeste investit , dupacumvedem , cuofortasubversivasitotodataizbavitoare . Elaruncaoluminafoartevieasupradegradariivalorilorpecareecladitalumeamodernasi iipermite simultanacesteia sarenascainuniversullui , castigandu - si iar candoarea originara " .

( Ov . S . Crohmalniceanu , Literaturaromana intre cele douarazboaie mondiale ).

Poezia,, Prefata " deschidevolumul ,, Tarapiticilor " , din1947 , poposind in,, universulnaival copilariei , inirealitateabasmului si in poezia naturii , vazuta in fragmente de tablou paradiziac" ( Pompiliu Constantinescu , Tudor Arghezi ) . Autorulinsusi considera aceste texte ,, jucarii " pentrucei mici si pentruceimarideoarece labaza lor sta intentialudica , desi citim , printre randuri ,,, unascuns pedagogism " .

Personajele la care face aluzie scriitorulsunttatutu , maicutasi cei doi copii, Barutusi Mitu , prin intermediul carora construiestemiciscenarii narative strabatutede un caldlirismpaternpentrunazdravaniilesicuriozitatile sacaitoarealemiciloreroi .

Copilariaesteobservata ,,inmultipleleei faze,in jocsiincapricii , intristetesi bucurie , innaivitate sipreci'ocitati stanjenitoare , inpitoresculeilimbaj , inabsenta eide protocolipocrit , ininstinctele sadite vartos , daringermen , si maiales innevoia eideimaginatie integralasi innesabuiteleei resursedeomenie " . ( P. Constantinescu , ibidem) .

Poezia,, Prefata " estestructurata indoua parti , fiecare fiindadresate unei categorii de cititori anume . Inprima parte autorul infatiseaza geneza imaginara a volumului ,,Carteacujucarii ", subforma unei povesticu patru personaje , ,, Doiparintisidoi copii " , careparticipalaunr a m a s a g .Fiecare trebuiesascrie , la intreceresi,, penerasuflate ", catmai multeversuripentrucopii . Celcare va castigaurmeaza sa primeascarecunoastereacelorlaltisi,, unsfertde mar / Impartindun mar cretesc " .

Secventaprefigureaza continutul volumului , constituindu - seintr - undemersepico - liric intratextual.

Scrisulinseamna , dinaceasta perspectiva ,joc , destindere , competitie , curiozitate , spontaneitate . Protagonistii,, mint " deci , insensul artei , povestescexperientetraite, dar si inventate, seamuza si ne prind , farasa ne damseama , inacest joc al lor , confirmand ceeace spunea la unmomentdat Arghezi :

,,Mestesugulnostruestecelmaiinefabilsimaimincinos " ( Jucariile ) .

Inmodulcelmaispontan simaiautentic , poetul nucenzureazafirescullimbajului , fortandchiar granitele vocabularuluisi ale gramaticii ,astfel incatintalnim constructii neobisnuite , surprinzatoare dinpunctde vedere literar , insa perfect adaptatelimbajului copiilor si stilului colocvial : ,, multealtele povesti ",,, mai frumoasesimai scrise " ,,, cucarteadezvatata" .

Parteaa doua esteadresata cititoruluimatur , pretentios , erudit , confratilor scriitorisicriticilorliterari , asa cum ne lasa autorulsacredem dinadresarea directa , usorironica , prinformulele ,,Domnule" si ,,Domnule Confrate " . Acumlimbajul este insinuant, cautat , persiflant , cu sintagme si cuvinte ostentativsavante ( ,, stihbogat " ,,, dogma" ) , autoironic ( ,, Eu , cumvezi , incet , incet , / M - am facutanalfabet ") . Autorulafiseazaofalsaumilinta prin care ilimplora peascultatorulimaginarsa - iierte,, saracia"si , maimult , saredevinaelinsusiuncopil , sa uite,, regula ", sa iasa din,, dogma" pentru a - si redescoperiingenuitatea , sensibilitatea , candoarea .

Inconcluzie , scriitorulpostuleaza, inacesttext , ideeacreatieica joc si apeleaza laformulenarativesipoeticevoit,, jucause ", prin care iida cititorului iluziapermanenteideschideriamintiisiasufletuluiomenesccatrefarmeculinepuizabilal copilariei, unspatiual vesniceiregenerari spirituale .

Poezia,, jocului , a boabei si a faramei "reprezinta , in ansamblu , ,, ohartadesuavitati , implinitede o mare creatie verbala , peuninfloritparavanjaponez " ( P . Constantinescu , T. Arghezi) .

Joculdincolo de joc in ,,De - a v - atiascuns"

Temacentralaaacesteipoezii - moartea- conjugaunintreg complexdetemesi motive : destinul , iubirea , devenireaprincelalalt ,jocul, egalitateainfatamortii , trecerea , clipa , etc.

Textul este organizat peoschema aparentepica , incaretatalisiinitiazacopiiiintaina mortii apeland laformulaunuijoc .

Maiintaiiiavertizeazaasupradisparitiei, intr - o zi , afiecareifiinte :

(,, Eunjocvicleandebatrani /Cucopii cavoi , cufetisecatine, / Jocdeslugi sijoc de stapani , / Jocde paseri ,deflori, decaini") , atragandu-le atentia asupra perfectiuniiimpliciteajocului , incareselasaprinsaoriceformade existenta ( ,, Sifiecareiljoacabine " ) . Moarteaesteprivitaca proces,caocurgerelenta , astfel incatpoetulgradeazaatatemotia , catsiexpresiapoeticaprincareoexprima , delaprezentareabucolica , simplasi calmadinprima strofa , lalamentasiaceiaformabocetuluisiaimprecatiei dinultimastrofa: ,, Puiimei , bobociimei ,copiii mei !/ Asaestejocul . / Iljociindoi, intrei, / Iljociincatecativrei. / Arde - l - arfocul!"

Unitateauniversuluisepastreazamereuaceeasi. Iubireaestesinguracareconteaza , fiind omodalitate de ainghetaeternitatea . Decrepitudineafiintei estesugerataprinenumerareainascendentaatrairilor umane , de la exterior catre interior , de la statutulbiologiclacelontologic alfiinteiumane :

,, Intr - ozi piciorulvaramane greu , / Manastangace , ochiulsleit , limbascamoasa . " ,, Ochiul " si,, limba " , metaforealeidentitatii umaneconstientesicreative , suntcelecareincheie procesul,caosugestieasuprevietuiriispirituluidincolodedisparitiatrupului .

Joculdevinela Arghezi orealitate polarizanta , elinseamnaviata - ,, Auispravitjocul frumos" -dar simoarte - ,,Asae jocul, incepe cumoarte" .Jocullexicaldin primaparteapoeziei - ,, osanejucamodata " ,,, osamaculcla pamant " -setransformatreptatinexprimaredirecta auneirealitati termenul - cheiefiind,, inmormantare " .

Clepsidratimpuluiiiaducepoetuluidezamagire , parerede rau , nostalgie , dar si revoltastrigatapatimasla sfarsitul poeziei .Desititlul esteimprumutatde la unjoccopilaresc ,iartextulinansamblu urmarestesamentina aceastailuzieajocului , razbate totusicuacuitate eternaframantareaomului , zbuciumullauntric alceluicarese simte durerosamenintatde,,piericiune" deunde razvratireaamarasisolitaraceincheie, inmanierafolclorica , poezia .

Intextul ,, Pomulcupapusi " , fragmentdin,, Carteacujucarii " , TudorArghezipovesteste cuuntonglumetsitainic despre,, locurilededincolode apa " undecrescpapusoi, lanulde porumbestenumitpadureacupapusi,, pomulcupapusi " .

Delainceputsestabilestepentruceimiciconditiacaoconsecinta : ,, Fiindcaatifostcumintisiatiascultatdeparinti , vommergesavaaratceva ( . ). Vavoiarataunpomincarecrescpapusi, dincarepricinapomulse cheamapapusoi , adicatatadepapusi .Papusileastea n - au mama , aunumaitata . Vetivedeaopadurecarefacepapusi. Papusilestausculateinpicioaresiimbracateinsaptecamasialbe , pestecare tatallora trasunhalatverde . Papusileauparulrosu "

,,R E M " - MirceaCartarescu

Nuvela ,, R E M " esteinclusainvolumul,, Nostalgia " , urmarindde - alungul uneitesaturinarativecomplicateo seriede povesticare paraseconstruiunelepealtele . Contrastulculumearealaexterioarapareimplicit sispatiulinterior seconfigureaza caunposibilrefugiu incaresi cititoruldevenitparteintegrantaatextuluiisipoatefaceloc .

Naratorul , care deschide dialogul direct cucititorul , esteipostaziat intr - unpaianjen omniscient .

Realizatalaprezent , naratiuneaofera iluziaadevarului, iar paianjenuladuna intr - o plasanevazutascena naratiuniipropriu - zise, spatiileadiacente ( strazile , scara blocului , autobuzul , mintea lui Vali , incare aluneca treptat , ,, printre ostroavelehematiilor si ariciialbi , cumiidedegeteai leucocitelor,/ . / , indeltaimensaacreieruluisau " ,baiadincamera Svetlanei , de undese retragecudeghizata pudoare) sipersonajelecutoatamemorialorincitanta , incaresedepoziteazatrecutul , cuprezentulsicuviitoruldejapredestinat .Fiecaredintre personajelecareisiasumape randrolulnaratorialexprima,inplansimbolic, cateuntimp : Svetlana reprezintatrecutul contingent, care deschidedrumul revelatiilormitice, Validefinesteprezentulexperientei directe,altrairii , iarEgoraducecusinetrecutulistoric , recuperabilprinscris .Viitorulrelativestetimpulla careeroiivoraccedefarasa stie , darpe carepaianjenulilstapaneste : ,, Valivascrie , pestedoi ani primanuveladin acestvolum , Ruletistul " .

Trecereasprefantasticse faceusor , prinsensurilemagice ale numerelor : saptecozide cometa, sapteprietenede joaca , saptezile cucatesaptesimboluri.

De la tantiAura , matusa Svetlanei , incepe aventura cautarii R E M - ului , proiectata totinspatiisimbolice : strada , campul sau foisorul , spatii deschise sau inchise , orientate saulipsitede oricedemarcatie ,planesauprofilatevertical , spatiiinitiatice .

Celesaptefetite carese aduna vara pentrua se jucaimpreunasuntprietenelesi , deaceea , constituie un grupgatadecomplicitate pentruunnoujoc . Balena, Puia ,Nana ,Esther, Ada, Carminasi Garoafa inventeazajoculde - areginele,stabilindregulispecificeoricaruijocinfantil , incare seascund semneevidentealejoculuimagicsaucultural .

Jocultrebuiesadurezesaptezile , fiecare din regine are o culoare , un spatiu magic , un obiectsimbolic, ofloare , elemenenteprinintermediulcarora vorinitiaunritual . Inprima zi , Balena costumatainviolet , avandca simbol floral o zoreasica obiect magicun iadesde gaina , va descoperiinjoculde pe ogor unschelet . Adaisivaderulajocul incurte , descoperindu - le celorlalte fetite viitorul ,cuajutorulunui ceassisubsemnul culorii indigosi al florii de carciumareasa . Carmina , sora geamanaa Adei , imbracata in albastrusi impodobitacuo garoafa , va juca in strada , cu ajutorul unei perle , jocul magicalgenezei, dandviata lui Rolando .Inceade - a patra zisederuleaza incamion joculimaginat dePuia , imbracatain verde si decorata cuo floare - de - piatra . Printr - un creioncubila , easuflabaloanede sapun pe platformaunuicamion , iaracesteasetransformainouauriase dincare ies fiinte stranii .Ziua a cincea esterezervata Estherei , carepropune , incamera Puiei ,unjocinitiatic ,ocalatorie , avandca simboluri culoareagalbena , odalie siuntermometru . Garoafa , o tigancusa ,imagineazainceade - asaseaziunjocmagic , un dans cuo papusainsufletita , peloculuneivechiscoli .Simbolurileeisuntculoareaoranjsifloarea degura - leului .Ultima zi , a saptea , este ziuaSvetlanei ,reginarosie . Ritualuleiestenunta, obiectul magic - inelul , floarea - trandafirul , iarloculdejoaca - foisorul .Nanaeste aleasaceva puteagasiR E M - ul , asa cum afirma si Egor , el insusistapanalspatiilor magice , careiivadafetiteiscoicaviselorsiiivaspune propriapovestefascinanta .

Tesatura complexa anuvelei , cu povesti incluse inmarea povestestapanita de naratorul paianjenconducespre concluziaca R E M - ulsimbolizeazachiarviatadevenita poveste, sau chiarrealul devenit iluzie : ,, . defaptnoisuntemR E M - ul , tusicumine , sipovestirea measi toate lucrurilesipersonajele ei, calumeanoastra eofictiune , canoinesuntemeroidehartiesi ca ne - amnascutincreierulsiinminteasiininimalui. "

Dincolodesemnificatiiletextului , nuvela ,, REM " ofera chiarmodelul drumuluidela joculinfantillajoculcultural .

,, Bunicul " - BarbuStefanescuDelavrancea

Barbu Stefanescu Delavrancea isiincepenaratiunea printr - unportretalbunicului:

,,Bunicul sta pe prispa . Segandeste . Lacesegandeste ? La nimic . Innumaraflorile care cad .

Pleteleluialbesicreteparcasuntnisteciorchini deflorialbe ; sprancenele , mustatile , barba , pestetoateauninsaniimultisigrei . Numai ochiibunicului au ramas ca odinioara : blanzisimangaietori .

Cinetrantipoarta ?

- Credeamcas - aumflatvantul .o , bata - vanorocul , cocoseiimosului !

Unbaietansiofetita, rosiisibucalai , sarutaramanele luitata - mosu."

Bunicultrebuiesaleraspundanepotilor la unintreg arsenaldeintrebari: decezboarapasarile ,undeseduc, seprindeastfelinjocullormolipsitor .

,, Cefericitisunt !

Baiatulincaleca peungenunchisifatape altul . Buniculiijoaca . Copiiibatdinpalme . Bunicul le canta : Maicazace ,cazacele,ce cati noaptea prinargele ." ,, Siiarincepurasul , sijocul , si cantecul . ( . )

Dinvorbainvorba, copiiisefacurastapanipeobrajiibunicului .

- Parteaastaesteamea .

- Siasta ,amea !

- Mustataastaesteamea .

- Siasta ,amea !

Labarbase - ncurcara. Buniculiiimpaca ,zicandu - le :

- Pe dindoua .

Sicopiiiosidaspicara, camrepede, cabatranulstransedinochi .

- Jumatatemie.

- Sijumatatemie .

Sidupace o impartirafrateste , incepulauda :

Baiatul :

- Mustatameaemailunga .

Fata :




- Baameaemailunga !

Si baiatulintinse d - o mustatasifatadealta , baalui, baaeisafiemailunga .

Pebuniciltrecuralacramile , dartacusi - iimpacazicandu - le:

- Amandoua suntdeopotriva .

Laobrajiceartaseaprinsesimaitare .

- Parteameaemaifrumoasa .

- Baamea, caemaialba !

Buniculzambi .

- Baamea ,cae maicalda !

- Baamea ,caemaidulce !

- Baamea ,canu ecaata !

- Ba amea , caare unochimaiverde !

- Baamea ,caareunochisimaiverde !

Buniculabiasetineaderas .

- Baamea !

- Baamea !

Sibaiatul, infuriindu - setraseopalmainparteafetei .

Fatatipa, saridepegenunchiul batranului ,se repezisitraseopalma inparteabaiatului .

Baiatul , cu lacrimiinochi , sarutapartealui , sifatasuspinand , peaei . Obrajiibuniculuieraurosiisicalzi . "

Nevinovatiacopiilorsereflectainochiibuniculuicaresuntnumai,, luminasi binecuvantare " . Joacaloriialinabatranetile . Elardorisalepoatadaruinepotilortotul dindragoste pentruei .

Deaceeaaparent , elsededubleaza: estepersonajulviucareasistacurabdarelajoculcopiilorsiinacelasitimp , unobiectpentrucarenepotiiisideclinaposesiainmodegal , jucariapecarecelmaiadesease ceartadoifratiatunci candniciunuldintre ei nucedeazainfavoareaceluilalt .

Valoareamoralaa textuluiliterar al lui B . St . Delavranceaconsta inexceptia pe careacestao aduceinprimplan : personajelenu aunume , nici bunicul , nici fata , nici baiatul , decisunt generale .

Apoio cearta copilareasca izbucnesteintre fratiicarevor sa - limpartape ,, tata - mosu " . Si batranul devine acum campulde lupta intr - un razboi unde ,, luptatorii " sunt din ce in ce mai darji , mai aprigi , fiecare aparandu - si partea sa . Bunicul intelege varstasijocullor , stiesaintre in joculcopiilor pentruale faceplacere.Dragosteanepotilor si sarutulloriirasplatesc suferinta. Lacrimile dinochiilorceriertarea . Satisfactiabuniculuieste imensa deoarece el are parte de dragostea nepotilor .

POEZIAJOCULUI

EstereprezentatacelmaisugestivdeAnaBlandiana JOC

Uite , ploaiacoase

Cerulde pamant

Cu fir de matase

Rasucit de vant .

Uite , iarba tese

Pamantul de nori .

M-am gandit adese -

Ori , adeseori :

De la voi se vede

Iarbaca o ploaie

Care curge verde

Peste cer si - l moaie ,

Iar ploaia o fi

Pe - a norilor cale

O iarba mai gri

Sub talpile tale .

Hai sa facem schimb ,

Sa vezi si tu cum e -

Tu imi dai un nimb ,

Eu iti dau un nume ;

Iar daca ne - treaba

Care - or fi din doua -

Ploaia - n nori e iarba,

Iarba - n ceruri ploua ;

De ne ispiteste

Care - i adevarul -

Ploaia - n nouri creste ,

Iarba spala cerul .

GLUMA

Ploua soarepeste mine

Si ma udaculumina .

Eu in joc stropesccusoare

Coalazorilor,velina .

Ce-am facut ?! Cum s-o ascund

Patagalbena, arsura ?

Pestetentadelumina ,

Pestezarimadaude - adura .

Nu se duce . Ce sa fac ?

Sufletu - l mototolesc

Si - l fac carpa ca sa sterg

Soarele copilaresc .

Carpa sufletului insa

Toata - i imbinata - n soare

Sterg mereu si - n zari lumina

E din ce in ce mai mare .

Zarea as putea s - o - nghit

Si ar fi ascunsa bine

Dar mi - ar lumina tot trupul

Si - ar putea ghici oricine .

Ei , si daca ar ramane

Inca - un soare , ce ar fi ?

N - o sa planga , nu - i asa ?

Nimeni dintre noi , copii .

7 . SANEJUCAMINVATAND

LIMBASI LITERATURAROMANA!

TIPOLOGIAJOCULUI

A .FRAMANTARIDELIMBA

Pentrurealizareaobiectivelor cadrusidereferintadinprogramade limbasiliteratura romana :

O . C . 1 . Dezvoltarea capacitatii de receptarea mesajului oral .

O . C . 2 . Dezvoltareacapacitatii de exprimareorala .

Plecandde la premisastiutaca uncopilmai intai vorbeste , apoi citeste (vorbirea precede citireasi scrierea ) , sunetulprecedesemnullingvistic , pana la scolarizare , familia , gradinita , mediulsocial in care copilul a trait , poate avea influente pozitive sau negative asupra vorbiriicopilului .

Esteimperiosnecesar sa testam , la intrarea in scoala , limbajul copilului , ca pronuntie, corectitudine , volum, fluenta,forma , inteles ( sens ) , depistarea unor deficiente , pentru aputeaactiona in cunostinta.

Ceamaifrecventa tulburarede limbaj estedislalia (pelticia ) . Aceasta formase manifesta prinpronuntare alterataasunetelor consoane , in special omiterea , inversareasaudeformarea acestora .

Dupadenumirea consoanelor , dislalia imbraca , la randul ei , mai multe forme :

- sigmatismul interdental , care se manifesta prin pronuntarea alterata a sunetelor ,,s ; z ; s ; j ; t;" ;

- fitacismul ( f ; v ) ;

- gamacismul ( g ; h ) ;

- lamdacismul (l ) ;

- nutacismul ( n ; m ) ;

- rinolalia ( vorbireanazalizata ) ;

- tahilolia ( vorbire inritm foarte accelerat fata de normal ) ;

- bradilalia ( vorbire in ritm foarte lent fata de normal ) ;

- balbaiala .

Framantarilede limba sunt exercitiifie simple , fiecomplexe , sub formade enumeraridecuvinte, care incep cu acelasi sunet , subforma de versuri , rime , jocuride cuvinteavandmenirea sa - l atragape elev , sa - istarneasca curiozitatea, interesul , placereade ,, rosti " faraa - si da seama ca , de fapt , invata sa vorbeascacorect sausa -si corectezesingur deficientele de limbaj . Ele se aplica frontal , dar inmodexceptional , individual , numai elevilor depistati cu probleme . Impletireacelor doua forme are ca scop didactic incurajareacelor timizi sau a celor care constientizeaza ca au oanumitadeficienta , sa prinda curaj .

Nichita Stanescu

Gheorghe Tomozei

CARTEDECITIRE , CARTEDEIUBIRE

A , a- ,, Vara la bunici"

Am ajuns la maica mare , la tara , alaltaieri . Albe si albastre erau apele Amaradiei . Alaturi de ele alunii , arinii si agrisii printre care intr-o alta vacanta ne-am jucat de-a ala-bala-portocala ne aparau de arsita amiezii de vara . Alautele arborilor alungite asupra araturilor cantau aromitoare , armonia amurgului . Hoinareala abia incepea .

-        A venit si vara-mea Ana ?

-        A !

B , b - ,, Basmul cu mosul si baba"

- Bunico , spune-mi basmul cu mosul si baba!

- Bine , baiete . A fost candva , cand buburuza era cat barza din balta si balaurii se balaceau in bulboane cu bibanii , un mos si o baba . Mosul avea o barba bogata , ca un berbece , iar baboiul il bodoganea bazaind ca un bondar bosumflat : ,,Barbate , bine-ar fi sa macini boabele pana bat putineiul si bag bunatate de barabule in cuptor !" ,,Ba , a zis mosul , burzuluit , nu vreau bucate , azi vreau sa beau o badarca de Babeasca din butoiul prafuitde sub bolta , in beci !

C ,c - ,,Curtea casei"

Ce larma a in curte ! Cocosii ies din cotetul de sub corcodus si cotcodacesc , cicalitori , vrabiile cip-ciripesc , caii necheaza ciulindu-si urechile mici , numai cainele cel credincios e cuminte si sta facut covrig in cotlonul lui . Se viseaza chelalaind fiindca a fost chelfanit pentru un cocolos de branza furat , se viseaza clefaind chiflele ori clatite si cand se trezeste racaie la usa camarii cersind castronul cu ciolane din ciorba . Cum se satura , se crede cumplit de ostenit si se culca iar , cautandu-si coada si cascand din cand in cand

D , d - ,,De la Dor Imparat"

- Dincolo de dumbrava dudul e doldora de dude , dovlecii dorm dedulciti la somn iar dropiile deseneaza dantele sub dunga departarii , domoale!

- Vorbesti in dodii , draga Dane , duzii si dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o data!Numai in cartea de povesti e asa : dulcea brandusa e sora cu dediteii si dragaveiul cu dafinul . Numai acolo marul domnesc se logodeste cu cireasa de mai , dalba odrasla a lui Dor Imparat si spre slava lor lautarii dibaci isi dibuie iar dantuitorii dantuie de duduie dusumelele !

E , e - ,, Elena , fata de la circ"

Eu iubesc Circul .Exista cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant , plin de elan , un adevarat erou . De exemplu cand Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupola , elefantul doar a ridicat trompa ca a si prins-o de mijloc . Eliana l-a sarutat si el a chiuit de multumire . Si maimuticile imi plac , si girafele Cand am sa fiu mare am sa sar cu Eliana triplu salt mortal fara plasa dar in orele libere as dresa un elefant , oricat de mic ar fi el . Am multe idei grozave . Ramane numai sa fac rost de elefant . Caine am , pisica am

F , f - ,, Farmecul iernii"

Fulgi de zapada fug alungati de frig , fapturi falfaitoare ca fluturii . In casa , butuci de fag ard in foc , topind florile de ger din feresti cu fum fierbinte mirosind a fanete si a fagure .

Intorc filele ferfenitite ale cartii si prefac literele in felurite fiinte : iata o fata infofolita in fote inflorite si iata-l pe fat-frumos pe un cal falnic , cu coama fluturand , gata sa infrunte fulgerele furtunii . Fermecat , ma fofilez si eu in urma lor

G , g - ,,Glasurile toamnei"

Graba strica treaba , nu tagaduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca gansacul cel gras si gures , ingrijorat . Nu mi-am pazit gradina si uite , gatelile ei gingase le-nghite gura toamnei si gerul . Gologani de aur sunt frunzele , gatejile sunt firele ploii . Gata , glasurile verii s-au dus , vantul goneste peste garduri si peste gherghinele din ghivece . E toamna . Dezlegam ghicitori , golim gutuile galbene si prunii , de prunele garlane . Toamna goneste copilaria de copii

H , h - ,, Haplea hapaie halvaua"

Haplea vine si hapaie halvaua ! De sete bea un helesteu , matahala si in camara lui e o mare harababura . Nici habar nu are de cata hrana a adunat , halci de carne fierte in hrean , sunci halcuite , afumate la horn , hartane , hribi si saci cu hamei . Huzureste hamesitul cu hamsii si cu hrisca . Nu e hot dar hotarat ca e o hahalera . Poarta harapnic , zdupaie-n hora hapsanul , goleste halbe si-n casa lui e mereu harmalaie : heretele se harjoneste cu harciogul si vulpea cu hipopotamul .

I , i - ,, Iarna , langa foc"

Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toti copiii . Desi nu mai e iarba cea gustoasa , ninge si natura se imbraca intr-o iie de in . izvorul e inghetat iar iepurii cei iuti si cu ochi iscoditori stau in iatacurile lor pana ce se iveste primavara . Atunci ei isi dau ifose si pornesc in iures dupa hrana proaspata . Ierbivorele stau in iesle si puii de gaina stau in ouale de gaina . Noi stam in casa ori langa casa , cu tarlia . Pe urma e tare bine sa te usuci la foc !

I , i - ,, Intamplare dintr - o zi"

Intai si intai sa va spun cum am petrecut eu intr-o zi . M-am insotit la plimbare cu Fane care zicea ca el a invatat padurea intreaga . Daca as fi stiut ce-am sa indur m-as fi intors din drum . Ne-am inveselit noi putin cand am gasit ciuperci dar pe urma ne-am ratacit si ne-am invartit in loc . Dupa ce ne-am tocit incaltarile indestul ne-am inteles sa innoptam la stana intrucat era tarziu . Acolo a fost bine , foc intetit , ne-au dat zer si mancare dar Fane a mancat si a baut si partea mea . Imbuibandu-se a adormit imparateste si in zori ne-am impacat .

Asa am petrecut eu intr-o zi

J , j - ,,Jocul cu Jupan Cotoi"

Jocul se joaca asa : se ia o mica javra de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar si cu ochii numai pe jumatate deschisi . Javra cea jalnica e la inceput de jucarie , mai apoi devine Jupan Cotoi , stapan peste tot ce-l inconjura , jur-imprejur . Jigodia judeca jalbe si da pedepse , jefuieste camarile (papa jumarile) si jinduieste jambonul din cui . Cand doarme , sforaie de parca-ar trage la jug . Cand doarme e iarasi de jucarie

K , k - ,, Kiwi"

Kiwi , pasarea despre care va povestesc se numeste Kiwi . Nimeni n-a vazut-o zburand . N-a aparut la geamul nimanui . Vantul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .

Kiwi e o pasare dintr-un continent indepartat , cu oase de pasare , cu aripi de pasare , cu ochi de pasare . Un singur lucru nu stie Kiwi sa faca : sa zboare . Aripile marunte ii sunt lipite de trup , Kiwi se taraste pe pamant , la radacinile vechilor arbori,Kiwi isi umple gusa cu gaze.Sa o iubim? De ce?Sa o urmam ? Niciodata , sa incercam sa zburam, chiar fara aripi sa incercam sa zburam . Sa incercam si intr-o zi nu se poate sa nu ne desprindem de lut

L , l - ,, La noi"

La noi in sat sunt case de lemn si de piatra , ca la oras . Batranii trag din lulea , au ceas cu lant iar pisicii se lafaie pe laviti ori pe plocate de lana . Avem bec , avem si lampa ba chiar si lumanari si daca iarna vin lupii , ca mai vin , tata scoate pusca din ladoiul cu lacat si-i sperie . In lac avem lini si lufari si cand avem nunta ori logodna , babele scot painea din cuptor cu lopata si nu stiu de ce , lacrimeaza . Noi primim lapte dar noi vrem limonada care inteapa limba ca lamaia

M , m - ,,Multumire"

M-am dus si eu la scoala , la serbarea copiilor mai mari si am vazut un tablou mandru : harta Romaniei . Ce mosie minunata , matca de stup si maica a tuturora e tara noastra ! I-am vazut muntii , padurile cu mireasma , raurile ce misca mrene catre maluri , maramele de flori , hotarul marginit de mare , cu nisip moale si cald . I-am vazut morile macinand malaiul si faina , turmele de miei si mi-am zis sa n-o supar nicicand , nici macar cat bobul de mei .

Am sa-ti aduc multumire , tara mea frumoasa , traind viata fara minciuna si fara de moarte !

N , n - ,, Namila din film"

N-ar fi nimerit sa nu povestesc despre filmul ce ne-a placut noua .Era unul numai pistoale , o namila , cu naframa la gat si nadragi peteciti care avea un cal ce n-a vazut nutret din razboiul nord contra sud . Sub un nuc s-a gasit cu un negru nenorocos . Ia si tu , negrule , i-a zis si i-a dat sa bea niste bautura dintr-un bidon . Pe urma s-au luat la pumni dar a fost nul , n-a batut nimeni si noaptea s-au dus la o cantina unde au tras pistoalele si a aparut o domnisoara cu care namila a facut nunta . Pe urma ningea , namila muncea agricol si domnisoara facea multi copii

O , o - ,, Oana si puii"

Ori de cate ori e singura in ograda , Oana ocoleste oglinda ochiului fantanii si poposeste oleaca in poiana lighioanelor . Oare a ouat Oachesa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouale calde si le aduna intr-o oala oranduindu-le ca pe odoare . Le priveste , le ocroteste pana ce osteneste si asteapta sa iasa din coaja de var , cu oase plapande , puisori piuitori .

- Oana , dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceste dupa cum ii e obiceiul , gaina !

Oana nu crede . Ia in mana alt ou si o clipa nu se mai vrea mare ci doar o closca mica

P , p - ,, Parintii"

Parintii mei n-au pereche pe lume . Tata e ca paltinul , langa parau , ori ca pluta puternic infipta pentru o mie de ani in pamant . Mama are mainile ca de paine , fara putere dar ele pot fi perna pentru prunci ori prag de piatra sub talpa casei . Are mers de pasare , parul ei imi pare ca plantele plutitoare , impovarate de plansul petalelor , ochii ei sunt pace adanca Prin degetele ei picura fluturi palpaitori

R , r - ,, Roze"

Rozele inrosesc rapele si e o risipa de raze racoroase sub rotile radvanului verii . Fara ragaz rodul imbelsugat umple raiul privelistii cu un rasfat al culorilor rare . Respiratia apelor repezi , ropotitoare , roade rotundele pietre pe care calci si raul pare ruina unei cetati robite de zane . Peste ramurisuri marunte , rachitele rotesc lungi capete mirate

S , s - ,, Strabunul"

Strabunul cu sabie si sageata , iata-l , singur slujit de calul sau gata sa scape de salbaticii navalitori . Schimba salasul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sarmana coliba , sapa subtirele izvor, susurand , strange spice in stoguri si soarbe sucul strugurilor sclipins stins . Strabate cu securea in mana , padurea si silnicia se schimba in sarbatoare : se strevad stralucitoare salbe sangerii, de frunze , iar sevele ii satura setea

S ,s - ,, Strengarii"

Sarpele suierator , stiuca sireata , soimul , soarecele dau de stire ca e vremea petrecerilor ! stiuletii din sopron , stiubeele , suncile-n sir , puse la fum si sofranul , toate-s bune pentru gurile stirbe . Si serbetul ? Si . Numai steviile nu , ori apa sopotind in suvoaie . Sugubetii strengari o iau la sanatoasa iar eu am incalecat pe-o sa si-am soptit povestea stiuta in saptezeci si sapte de sate.

T , t - ,, Targul"

Targul trebuie vazut in tihna .Anul trecut tocmai treceam spre casa cand am auzit trompete si tobe pe un tapsan de deal . Tarziu am inteles totul : era zi de tirg . Tocmindu-se , tata a targuit de la tarabe o tarnita de tamplarie , o tarna , tablouri , felurime iar mie mi-a luat o trisca tare frumoasa , neagra ca taciunele dar as fi vrut un tulnic . ,,Tulnic? a zis tata , ca sa-mi spargi tamplele , trantore ?" Tot mi-a mai luat ceva , o trestie trebuitoare la pescuit

T , t - ,, Tapul"

Tapul tesalat rupe tatana portii si tasneste din tarc. Tepii maracinilor ii teasala blana tigaie buna de tesaturi . Are pe teasta doua tuguie si in barba un turture da lana ca o turca , o tacalie . Top-top, sare tapul tantos si-l chem inapoi cu tignalul tiuitor . Te leg de tarus , toparlane , daca mai fugi prin tarana ! Tac-tac ! zice tapul care e si el un tanc si tusti , luneca prin ierburi ca un tipar

U , u - ,,Un pescar"

Ursuza , dimineata urca umila peste ulmii umbrosi si peste unduitorul lac . Pescarul vine cu scule , unditi si carlige si cauta unde-s ungherele cu pesti uriasi . Uimit el uita undita in unde apoi ca un uliu il scoate pe unchiasul urecheat , brotacul ! Cel urgisit isi pierde urma in iarba urandu-i uraciosului sa prinda in locul lui un urs . Seara , pescarul trece pe ulita cu ulcica goala , urzicat si ud dar vesel

V , v - ,, Vecina noastra"

Vara vine cu veverite voioase si viteze in varfuri verzi de padure , cu varse varfuite cu pestii din vad . Vara vegheaza vatra varuita in care coacem painea voinica . Vrabiile aduc vesti ca valva vantului e inca departe , ca e vremea valurilor valurind , a vailor cu viile coapte , a viezurilor cu vizuini ascunse , e vremea viselor Vestedele velinte ale frunzei cazute incep sa vina dar noi inca traim vuietele verii victorioase , vara , vecina vesnica a veseliei noastre !

X , x - ,, Xenia si xilofonul"

Xenia e prietena mea . In excursie ea canta la xilofon si imparte cu mine pachetul de-acasa . Asa fac si eu . Xenia e tare vesela si-mi place s-o strig in padure , cu mainile palnie la gura . Xenia nu-mi raspunde , sta pitita dupa vreo tufa si o clipa sunt speriat : daca s-a ratacit ? Cum sa ma intorc acasa fara Xenia , prietena mea ? Cand apare sunt cel mai fericit baiat din lume . Xenia , cand o sa ma fac mare am sa-mi cumpar o bicicleta si-am sa va plimb cu ea , pe tine si pe barbatul tau !

Z , z - ,, Zapezile"

Zapezile zidesc zarile in zale zornaitoare . Ce zimbru zoreste fara zabava sa zgaltaie brazii si zada ? Ning flori zimtate din zarzari de zahar si ziua se umple de zumzet . Zaplazuri zac sub zabunul zapezii zanatice si zurgalaii dau zvon ca vin sanii cu zane

Grupuriconsonantice :

Crenguta , da - ma uta ! *

Dupa o idee din ,, Enciclopedia cu zambete" ,

C . Dragomir

( dialog intre o pasare si )

-        Crenguta , da - ma uta!

-        Nu vreau !

-        Toporule , hai sa tai crenguta , ca nu vrea sa ma dea uta !

-        Nu vreau !

-        Focule , hai sa arzi coada toporului care

-        Nu vreau !

-        Apa , hai sa stingi focul care

-        Nu vreau !

-        Boule , hai sa bei apa care nu vrea sa

-        Nuuuu!

-        Lupule , hai sa mananci boul care

-        Nu vreau !

Lupul n - a vrut sa manance boul ,

Care n - a vrut sa bea apa ,

Care n - a vrut sa stinga focul ,

Care n - a vrut sa arda toporul ,

Care n - a vrut sa taie crenguta ,

Care n - a vrut sa dea pasarea uta.

Boul n - a vrut sa bea apa care

Apa n - a vrut sa stinga focul care

Focul n - a vrut sa arda toporul care

Toporul n - a vrut sa taie crenguta care

Crenguta n - a vrut sa dea pasarea uta .

,,Trei pasila stanga binisor

Sialtii treila dreapta lor ,

Seprindde mainisisedesprind

Se - aduna - ncerc si iarse - ntind

Sibatpamantultropotind

Intactusor "

,, Patrubroastesi - unbrotac

Staulasfada : Oac ! Oac ! Oac !

Altebroasteseaduna ,

Facuncorsubclardeluna .

Deveiascultaunpic ,

Potisaintelegicezic . "

( rostireasefacesilabisindcuvintele )

,, Varzas - a - ntalnitcubarza

Peobrazdalangalac ,

Sicumcalcabarzarar

Varza - ispune :

- N - aicaminefustemulte .

Cerusine !

Barzai - azambitdesus

Si - aluatzborulsis - adus .

-        Lacebunatatazarva ?! "

,, Amoprepelitapestritacudoisprezecepuide prepelita pestrita . E pestrita prepelita ceapestrita ,dar maipestritisunt puiide prepelitapestritadecat prepelita cea pestrita. "

,, Patulpatruperneare ."

,, Daca dincodrurupioramurea , nu - ipasacodruluide ea ? Nusauda ?Da ! "

,, Trecelebadape apa ; trece , nu trece ; batrece , undetrece ? canu trece !"

,, Batevantul , bate , nubate ; ploua , nu ploua; ninge , nu ninge ; soarele incinge ."

,, Arici , arici , bogorici , arici , stai cunoi aici !"

,,Treiiezicucuieti, usamameidescuiati !Descuiati - o ! "

,, Capra calca piatra , piatra crapa-n patru ;

Crapa - i - ar capulcapreicum a crapat eapiatra - npatru " .

,, Eustiuca stii castiuca - istiuca , darmaistiucastiuca - ipeste " .

,, Stancasta - n castancaStan . "

,, Ebine, nuebine !

Bae binecubinecandebine !"

,, Domnule , da - mi dude dinduduldumitaledindrum!"

,, Vine , nuvine , cinesa vina ?! nu vine,vine . "

,, Matei!Matei!Unde e Matei?Uite-l pe Matei!

Nu e Matei ,ba e Matei ,ca nu e Matei!"

,,Padure padurice cu padurei padurosi umbrosi ! "

,, Bucura - tede bucurialuiBucurcarea plecatbucuroslaBucuresti !"

,, Deramaiitidaulamai ."

,, Iatauntap, cucoarnepecap,

Bae - nsac , bae - nsat . "

,,Florica , fata fierarului , fierbe fasole ; focul facefum ."

Grupuridelitere :

ce / che ; ci / chi ; ge / ghe ; gi / ghi .

,, Ghergheareghetenoi

Simergeapegheata ,

CuGherghina , soralui ,

Intr - odimineata ."

,, Ghici , cee ?

Merge, merge - greuajunge ,

Arecoarne, darnu impunge ,

Eghebossifricos ,

Pestetrunchiareghimpi ,

Iarcandiesela plimbare

Isi ia casainspinare ."(Melcul ) .

,, Ariciul si Iepurele"

-        Mosule , de ce ai ace ?

In caciula si- n cojoace ?

-        Mai nepoate , Urechi - Lungi ,

Tu de ce fugi peste lunci ?

-        Fug sa scap .

-        Pai vezi ? Si eum - ajut cu tepii la greu!

,,Stainchiliecuchirie ."

,,AluatcinainChina ."

,, Getutaaincaltatghetuta " .

B . EXERCITIIDEVOCABULAR :

OMONIME. OMOFONESIOMOGRAFE .

Omonimele suntcuvintelecareauaceeasiforma , darintelesdiferit;adicaacelasicorp fonetic trimiteladoisaumaimultireferenti .

Omonimelesuntimpartite in :

- omofone ( cupronuntareidentica );

-omografe ( caresuntscrise identicsisediferentiazadoarprinaccent ).

EXEMPLE : ,, Istetila "-deIrimieStraut

Istetila - iunpustan

Argintviu, unnazdravan .

- Cecauti , maifrate - n car ?

- Vreaunistebostanisacar !

- Multetise - vartincap .

- Hainelenumaincap .

- Taci , si - tidauinschimbun leu .

- Nu - s balaursinici leu .

- Iadapestecasasare?

- Doarde - ipuipecoada sare !

- Cosarii pehornce - tipar ?

- Parca - s ursi invarfde par !

- Poate - tifaci dincartonun zmeu .

- Fat - Frumosl - a - nvinspe zmeu

- Si - iviteaz. ingeneral ,

- Parc - arfichiargeneral!

- Te - amvazutvarala Mare .

- Da , amfost cumama - mare !

- Ma , tun - aisa mori in pat .

- Da , candvaeras - opat

- C - avenittiptilocapra

- Sim - a azvarlitpe - o capra ,

- Sus , pe - oschela , la ocasa .

- Astaspui, desigur,casa

- Nearaticaesti un pici

- Sugubat, istetdepici .

- Mai . desteptintredestepti

- Multeganduriimidestepti .

- Place - mi - ecaesti cu.minte ,

- Insasi - uncopilcuminte .

,, Eucar cuuncarmerelemarului,numarar . "

,, Eiaucarecucarecaramerearamii lacamara . "

,, Inviisuntmultipuivii devulpesidacatuviicucopiiivi - iaratasacumvi - idorinta ."

,, Dacan - ainai,n - aicucecanta ! "

,, Ouale " - George Cosbuc

,, Cateouavechisicatenoua?

Catenoua , catevoua ?

Vechisuntnoua ,noua doua ;

Douanoua,vouanoua ;

Noua douaouanoua

Vouanouaouavechi ! "

,, Acele fetesuntharnice .//Aceledecusutsuntmici . "

,, Veselafetitacanta. // Vesela estenoua . "

,, Vinmulticopii lajoaca . //Amdouacopiialecartii ( lucrarii ). "

,, Manancopara .//Dragosvreasaparabucuros . "

,, lunamai ; maifrumos ; m - aivazut ."

,, Nicusare . //Punsareinbucate . "

,, Eapoarta orochiealbastra . //Avenitcinevalapoarta . // Baiatulsepoartarespectuos . "

 

Omonimia serealizeaza :

La substantivele care au o forma desingularsi2 - 3formede plural ( omonimepartiale ) :

Cot - coate,coturi, coti .

Corn - coarne , cornuri, corni .

Cap - capete, capi , capuri .

Ochi - ochiuri , ochii .

Bob - boabe ,boburi , bobi .

Car - care, cari .

Cer - ceruri , ceri .

Banda - benzi , bande .

Rug - rugi, ruguri .

Lasubstantivecareauo formadesingularsiformele de pluralsuntidentice( omonimetotale ) :Broasca ;toc ;plasa;lac ;leu ; banca ;palamida ;ban ; top ; arie ; boem ; dieta ; ierbar ; lama .

Omonimiagramaticala serealizeazaintrepartidevorbirediferite :

Vie - substantiv , adjectiv .

Cer -substantiv , verb .

Noua -numeral , pronume , adjectiv .

Noi - pronume , adjectiv .

Vin -substantiv , verb .

i- verb ( este ) , pronume .

o - pronume , articol , numeral .

drept - adjectiv ,substantiv , adverb ,prepozitie .

Omonimiagramaticala serealizeaza:

La substantive se intalnesc forme omonime inexprimarea numarului(substantive care nucunosc opozitia de numar , adica , substantive care au aceeasi forma si la singular si la plural):

unarici-doiarici

o invatatoare- doua invatatoare

unnume - douanume

unpisoi-doipisoi

o educatoare-doua educatoare

unrenume - doua renume

 

untei-doitei

otesatoare-doua tesatoare

unprenume - douaprenume

unpui -doipui

o vanzatoare -douavanzatoare

unpronume - douapronume

 

Omonimiagramaticalaaverbului :

- lanivelulnumarului : deseneaza ( singular si plural , pers . a III a ) ;

- intrepersoane : fug ( pers . Isia III a ) ;

- intre timpuri : canta (prezent si perfect simplu);

- intre moduri : lucreaza (indicativ siimperativ);

- intremodurisitimpuri : canta ; vedea ; pleca ( infinitiv siimperfect - indicativ ).

Omofone - cuvinte( unitatilexicale )careserostesclafel , darsescriudiferit :

Odata/odata ;inscris/inscris ;

Altfel/altfel; ceai/ce - ai . ;

Unsoare/unsoare;cel/ce - l ;

Sau/s - au; ia/i - a . ;

Miau !/mi - au..;la/l - a . ;

Neam/ne - am . ; sai/sa - i.. ;



Sa/s - a .

Omografe - cuvintecaresescriulafel, dar serostescdiferitdincauzaaccentului :

Desi - desi( adjectiv- conjunctie )

Vesela - vesela ( adjectiv - substantiv )

Voi - voi ( pronume - verb )

Mobila - mobila ( substantiv - adjectiv )

Haina - haina ( adjectiv - substantiv )

Snopi - snopi ( substantiv - verb )

Principiulsintactic nerecomandasascriemindouafeluri , cuvintelepronuntatelafel, pentru aledeosebisemanticsimorfologic .

ANTONIME

Antonimelesuntcuvintecaresescriudiferitsiauintelesdiferit .

Antonomelelexicalepresupunopozitiadintredoualexeme , pepartidevorbire :

- lasubstantive: dragoste/ura

virtute/viciu

sanatate/boala

optimism/pesimism

stima/dispret

- laadjective :modest /ingamfat

precis/confuz

solidar/solitar

vesel/trist

- laverbe : aafirma/anega

aincalzi/araci

avorbi/atacea

- laadverbe:niciodata/intotdeauna

devreme/tarziu

acum/atunci

- antonimelelexicalerealizateprinprefixenegative:aproba/dezaproba

ordine/dezordine

real/ireal

activ/inactiv

pretui/dispretui

normal/anormal

acoperi/descoperi

placea/displacea

acord/dezacord

teism/ateism

convergent/divergent

egal/inegal

- antonime, cuambeleelementeprefixate

incuraja/descuraja

inhama/deshama

hipertensiune /hipotensiune

- antonime , cuambeleelementesufixate :

copilas/copilandru

casuta/casoaie

ladita/ladoi

carticica/cartoaie

Antonime lexico-frazeologice presupunopozitiadintreun cuvant(lexem) si o unitate frazeologica:

Istet/taredecap

Adivulga/atrecesubtacere

Repede/camelcul

Public/intrepatruochi

Amunci/ataiafrunzalacaini

Antonimelefrazeologicepresupunopozitiadintre doualocutiuni :

Atinepiept/adabircufugitii

Cucapulpeumeri/cucapulinnori

Debunavoie/cude - asila

Antonimelegramaticale, opozitiasestabilesteintrecuvinte cusensurigramaticaleopuse :

Primul /ultimul;acesta /acela;nimeni/ toti ;

Nota!Dacauncuvantestepolisemantic,antonimulsauvaaveainvedereunanumitsens :

Inghetat/dezghetat

dezghetat/nepriceput

Joculantonimelor, alcuvintelorcuintelesopus , esteintalnitadeseainPROVERBE :

,, Buturugamicarastoarnacarulmare . "

,, Adevarulsiminciunasuntdusmanineinduplecati " .

,, Omulfaraprieteniecastangafaradreapta ".

,, Baniisecastigagreu,darsecheltuieusor . "

,, Guramulta,treabaputina . "

,, Strangebanialbipentruzilenegre ."

,, Marulfrumos poatefisiviermanos ."

,, Pisicablandazgarierau ."

,, Apatrece,pietreleraman . "

,,Merelerele lestricasipecele bune . "

Jocul,, Aufugitcuvintele . . . "

TupsiTupisor

IepurasulTupvreavarza ,

Unamica ,oarecare .

Tupisorvreavarzamare .

- Hailamunca , nulafurt .

Drumu - ilungnevoiemare

-Euvreauundrumeagmaiscurt .

-Numamaitotcontrazice ,

Zile - amareimiaduci !

-Baeuzicca - sziledulci .

Gerila , Setila , Flamanzila , Ochila

-Vai ,Gerila ,mordefrig .

Niciinraunumamaiscald .

-Baeu, frate, mordecald .

- Vai, Setila , numaibeau

Apa - imulta ,balta - iplina .

-Baeuziccaeputina .

- Flamanzila , nu mai pot !

Mare e cel polonic !

- Ba eu zic ca e prea mic .

- Mai Ochila , unde esti

Esti departe peste ape ?

- Ba . Iti sunt destul de - aproape .

Jocul ,, Sorameavreaaltceva . "

Euvreauocanitamica ,

C - otortitacaofloare .

Sorameavreacanamare .

Eusuntvesela,mabucur

Detoatecateexista .

Sorameaemaimulttrista .

Euvreaupatulceldesus

Ca - iinaltsica - ifrumos .

Sora - lvreapecelde jos .

Euamcumparatcartimulte

Sicitesccumsecuvine ,

Soraarecartiputine .

,, Cuvintele" - StefanTudor

Nuexistapazniclacuvinte!

Intrainlivadalorbogata

siculege - atatcatpoticuprinde .

Nuexistapaznicnicilagura .

Uncuvanttaiosorigrosolan

nu - tiaducedragoste, ciura .

Dinamicitifaceundusman .

Iarcuvantullinistitsidulce

sipe - ofiarao- ncalzeste - un pic.

Semanat, el roada buna - aduce:

Dindusmanitifaceunamic.

Dacanu - iasa .

Munteledinzare

Denu - imic,emare .

Iarzapadadalba

Denu - ineagra -ialba

Norulces - adus

Denu - ijos , esus .

Ursulgreulapas

Denu - islab, e gras .

Iaramastera

Denu - ibuna - irea .

Plopuldelagard

Denu - iscund, einalt .

Miereacarecurge

Nu - iamara - idulce .

Gheatacesetrece

Denu - icalda - irece .

Omulintelept

Denu - inaiv ,edestept .

PARONIME

Paronimelesuntacelecuvintecarediferacasens , darcaresuntconfundatedincauzaasemanariilorcaforma .

Exemple :

Pronumesiprenume

Numeral sinumerar

Temporalsitemporar

Complementsicompliment

Literarsiliteral

Orarsioral

Familialsifamiliar

Originarsioriginal

Atlassiatlaz

Emigrasiimigra

Oroaresieroare

Fatissihatis

Limitasiimita

Aalina,aalintasiaanina

Valurisivaluri

Tainicsitrainic

Deopotrivasidimpotriva

 

 

,, Ala - Bala, alandala "- AuroraContescu

Niciodata , nicichiarrar,

Marulnucreste - nmarar ,

Varuln - areniciunvar

Siepuruladevar ,

Nicioparan - arepar .

Crezicabulgaruldesare,

Daca - lieiinmanasare ?

Cumsa sara , doar nu - i broasca!

Darobroascaosa - tideie

Voies - odeschizicucheie ?

Cuuntunnupotisatuni,

Pustiulnupoatesa - mpuste

Sinicimustelesamuste .

Mandarinecadesert,

N - aiputeagasi - ndesert ,

De - aistrabatezecidemile

Nusuntpomiundes - atarne

Indesertsuntdoarcamile ,

Insatoate - sfoartecarne .

( joc de cuvinte : omonime siparonime ) .

SINONIME

Sinonimelesuntcuvintecaresescriudiferitsiauintelesidenticsauaproapeidentic .

Sinonimeletotaleauintelesidentic, nediferentiindu - sesemantic:

Lift=ascensor

Amic =prieten

Etate=varsta

Est=rasarit

Vest=apus

Sinonimelepartiale auopartedesenscomunasio partedesensdiferita :

Pom - copac - arbore

Ceas - pendula - orologiu

Steag - drapel - flamura - stindard - prapure

Zapada - nea - omat

Pamant - glie - mosie - tarina

Linie - rigla

Sinonimelexicalepresupunorelatiedeechivelentaintredouacuvinte :

Mandru =fudul

Defavorabil=nefavorabil

Incoruptibil= necoruptibil

Linioara=liniuta

A vorbi=a spune=a comunica=a zice=a grai=a exprima=a rosti=a relata= a discuta

Sinonimelexico - frazeologice presupunorelatiede echivalentaintreunlexem ( cuvant ) ,,structuralism "siounitatefrazeologica :

Tanar - infloareavarstei

Amuri - adaortulpopii

Vorbaret - bundegura

Regret - parerederau

Sinonimefrazeologice presupunorelatiedeechivalentaintredouaunitatifrazeologice :

A - sibatejoc - aluapestepicior

A dabir cufugitii - aolualasanatoasa

A taiafrunzala caini - ardegazuldepomana

Aducecupresul - aducede nas

Asetinemare - asedarotund

Abatecampii - aoluarazna

Sinonime gramaticale sunt cuvinte caresescriudiferit,dar careauaceeasivaloare morfologica: Dar = insa = iar;nimeni =niciunul ;

Nota !Dacasarcinadidacticasolicitaelevuluisinonimesi / sau antonime contextuale , atuncielevul trebuiesafieatent si sa tina contde enuntul caruiaapartine cuvantul .

C . JOCULRIMELOR

Dialoguriperoluri :

-        Iepuras , iepuras ,

-        Unde - aifost ?

-        La oras .

-        Un - te duci ?

-        La padure .

-        Ce mananci ?

-        Fragi si mure .

-        Unde dormi ?

-        In culcus .

-        Cum te cheama ?

-        Marius .

-        Buna ziua , izvoras !

-Multumesc , drag copilas !

-        Unde mergitu , izvoras ?

-        Catre mare , copilas !

-        Cand dormi , frate izvoras ?

-        Niciodata , copilas .

-        Limpede e apa ta .

-        Ia si tu din ea si bea !

-        Curgi cu bine , izvoras !

-        Mergi cu bine , copilas !

Aufugit cuvintele

Fienoapte, fie zi ,

Cantagreierul:. . . . . .

Furnicutatreabaface ,

Darasculta siii. . . . . . .

Sicandgreieri canta - ncor ,

Treabamergemaicu. . . .

Ia gandeste , cum ar fi ,

Daca nu ai ..

Colo - n iarba , pe imas ,

Orchestra de ...

( auzi , cri - cri, place , spor , greierasi )

Completati:

 

Greierasul, toataseara,

Canta,cantacu . . . . . . . !

Eu,alaturideDulau ,

Ascultcantecelul. . . . .

Elcantapelafereastra,

Bavinesi - ncasa. . . . .

Sitotcanta,nuselasa ,

Basubpat, bapesub. . . .

Euilstrigsalasejocul,

Elraspundedintot. . . .

( sau, noastra , masa , chitara , locul)

D .G H I C I T O R I

Numeralul, capartedevorbire , esteprezent inalcatuireaghicitorilor :

,, Amtreiochi intreiculori

Si - satentlatrecatori ."

,, Ghici ?

Puseiuna , /Gasiidoua ,/

Puseidoua ,/ Gasiinoua ;/

Puseidoua ,/Puseinoua ,/

Gasiinouazecisinoua . "

,, Amuncopaccu douasprezeceramuri ,

Pefiecareramura suntpatrucuiburi ,

Infiecarecuib suntsapteoua . "

,, Merge - ncetpeulite

Cutreimiidesulite . "

,, Suntcincifrati , fratipitici ,

Darcutotiisuntvoinici .

Catsunteidemititei ,

Potilucracevreicuei ".

Titlurileunoropereliterareinalcatuireacaroraintranumerale :

,, Punguta cu doi bani " ,,Capra cu treiiezi";,,Soacra cu trei nurori",,Cinci paini"I.Creanga

,, Doifeticusteainfrunte "I.Slavici

,,Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici"Fratii Grimm

Proverbe :

Compuneri cu titlu dat sau dupa imagini :

,, Cinestiecartearepatruochi . "

,,Cine alearga dupa doi iepuri nu prinde niciunul"

,,Canddoisecearta,altreileacastiga. "

 

Jocurideghicire :

- Ghiceste meseria !( jocdemima ) ;

- Ghicesteobiectul,personajul literar , titlul , autorul ! ( joc derecunoasteredupadescriere ) ;

Jocuriderol :

-Dramatizari,asumare de rol(povestitor,personaj)dinopereliteraresau compozitii ale elevilor .

Jocuridedezvoltareavocabularului :

-Eu spun ceva,tu vei continua!volumvocabular

-Eu spun una/unul,tu spui multe!numarulsubst.

-Euspunmulte, tuspuiuna / unul !

Jocurideordonareacuvintelorinpropozitie .Solutii/Variante .

Jocurideseparareacuvinteloruneipropozitii, scriseinlantuite . Cuvantul - corpfonematiccuinteleslogic .

Joculsemnelordepunctuatie (acelasienunt - intonatiediferita )

E . JOCURIdetransformareauneipartidevorbire , deschimbareaformeicuvantului . FAMILIADECUVINTE

F . Povesteagramaticala

Compunereagramaticala

,, Odihnasijoacanusuntplacutedecatpentruacelacareamuncitsiaduspanala capattotceaavutdefacut ! "( C . Usinski )

 

8 .LIMBAJUL VERBAL:FUNCTII SIFORME

,, Axalsistemuluipsihicuman" specificnumaiomului , limbajuleste un ansamblu de elemente cu valoare dedesignare , care serveste ca instrument de codificare si transmisie a informatieiin cadrulunuigrup si al unor situatii particulare . Incazul comunicarii umane distingem doua forme de limbaj :

1.limbajul verbal,care se dezvolta prin insusirea si interiorizarea individuala , specifica , alimbii ;

2.limbajulnonverbal , prin imagini(limbaj pictural ) , sunete muzicale ( limbaj muzical ) , miscari si gesturi ( limbaj coreografic ).

Limbajulindeplineste urmatoarele functii :

a) functia de comunicare , consta in asigurarea transmiterii informatiei de la o persoana la alta ;

b) functiadecunoastere , cuvantulfiindnunumai un instrument de fixare - obiectivarea informatieidespre obiectele si fenomenele externe , ci si de obtinere aacestor informatii prin dirijarea operatiilor de analiza si sinteza ;

c) functia simbolicade reprezentare ,gratiecareia cuvantul sau formulele verbale pot substitui , inanumite situatii , obiecte , fenomene si relatii concrete ;

d) functiaexpresiva , care consta in facilitarea exteriorizarii si transmiterii unor idei si trairi subiectivecomplexe prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente;

e) functiade reglare , care consta in comenzi de optimizare a propriilor stari interne si acte comportamentale , si in mesaje specifice adresate celor din jur ;

f) functialudica , jocurileverbale avandopondere importanta inrelaxare , distractie ;

g) functiadialectica , se manifesta in formularea situatiilor contradictorii si conflictuale si in medierea analizei si rezolvarii lor .

Formele limbajului verbal:limbaj extern si intern

LIMBAJULEXTERN: oralsi scris .

Inontogeneza , limbajuloral esteprimulcare se constituie si va sta la baza limbajului scris .

Maniera de avorbi - controlat sauliber , acurat sau neglijent,corect sau cu erori suparatoare , fluentsaupoticnit , expresiv sau monoton - reflecta intregul profil al personalitatii dela componentaintelectuala la cea caracterial - atitudinala . De aceea , observarea si analiza vorbirii cuiva este o cale eficienta de cunoasterea personalitatii lui . Infunctiede modul cum este structurata reteaua de comunicare , limbajul oral iaforma : Monologului ; Dialogului.

Limbajulscris apare si se dezvolta mai tarziu in ontogeneza decat cel oral si aceasta numai prinprocesde invatare. Elsestructureazacandcopilul intrainscoala , invatand in modorganizatsascriesisa citeasca . Limbajul scris trebuie sa fie corect alcatuit structural - logic , sa fie explicit , sa fie complet , sa fieaccesibil . Elpermite o mai fidela manifestare a gandirii si a capacitatilor intelectuale ale subiectului .

Aicista si ratiunea introduceriitestelorverbaleinapreciereainteligentei .

Incaracterele grafiei se oglindescsi trasaturisemnificative de personalitate , grafologia fiind recunoscutacametoda de cunoastere psihologica .

LIMBAJUL INTERN este rezultatul integrarii si consolidarii limbajului extern . Initial , limbajul verbal serealizeaza in planul extern , al vorbirii cu voce tare . Treptat , schemele articulatorii se consolideaza pana la automatizare . Dinamica formarii si consolidarii limbajului intern merge inparalel cu cea a formarii si consolidarii gandirii ,ale intelectului , ambele atingand nivelul optim catre sfarsitul varstei de 14 - 16 ani . Limbajul intern devine principalulschelet si suportal activitatii mintale . Limbajul intern se caracterizeaza prin comprimare , concizie si maxima viteza de realizare . Limbajul intern mediaza atat activitatea mintala , incluzandu - se in operatiile de planificare , proiectare ,anticipare , cat si in desfasurarea limbajului extern , inainte de a fi rostite sau scrise cuvintele fiindselectate siactivate inminte .

Inteligenta - caaptitudinegenerala

Inteligentapresupune organizare superioara amultor procese psihice : gandire , memorie , perceptie , imaginatie , precum si performantela nivelul limbajului si atentiei .

Analizandrezultatele obtinute la testele de inteligenta , L . Thorstone auconstatat o serie de factori , diferiti cagrad de generalitate , ca numar si camodde structurare . Activitatile intelectuale oricatdediverse contin un factor comun numit factorul G carereprezintaunfel de ,, energie mintala globala " , siomultitudine de factori implicati doar intr-un domeniu , numiti factori speciali S . Inteligenta este o combinare lineara aacestorfactori . L. Thorstone , pe baza testelor de inteligenta , identifica :

Comprehensiuneverbala - capacitatea de aintelege sensul cuvintelor ; Fluentaverbala - capacitateadease exprima rapid , de a gasirime , de a rezolva anagrame ; Factorulnumeric ;Factorul spatial ; Factorul memorie ; Factorulperceptie ; Factorulrationament .

Stiintific , nivelul de inteligenta se masoarasi se apreciaza cu ajutorul testelor de inteligenta , pe bazacarorase formeaza scarideinteligenta ( cea mai cunoscuta este scaralui Wechsler pentru adulti si copii ,carecuprinde un numar de sarcini potrivite varstei subiectului ) .

Pe baza lor se poate stabili coeficientul deinteligenta ( Q I )un numar care exprima raportul dintre varsta mintala ( numarul deproberezolvate dintr - un test de inteligenta ) si varsta cronologica a subiectului .

Q I=V .M .x100 (varsta mintala)

V .C .(varsta cronologica)

B I B L I O G R A F I E

MioaraAvram , Probleme ale exprimarii corecte , Editura Academiei , Bucuresti , 1987;

Ion Coteanu , Gramatica de baza a limbii romane ,Editura Albatros , Bucuresti , 1992 ;

Theodor Hristea( coordonator ) , Sinteze de limba romana , Editura Didactica si Pedagogica, 1973 ;

Alina Glava si Catalin Glava , Didactica . Introducere in pedagogiaprescolara , Dacia Educational ;

Mihai Golu si Mihaela Pais - Lazareanu , Psihologie , Editura Economica Preuniversitaria ;

MonaCotofan si Mihaela Dobos , Literatura romana BAC - repere tematice ,Polirom, 2002;

Johan Huizinga , Homo ludens ;

Dorin N. Uritescu si Rodica Uta Uritescu , Aspecte ortografice controversate , Editura stiintifica si enciclopedica .

Ion Serdean si Eugen Blideanu , Orientari noi in metodologia studierii limbii romane la ciclul primar , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1981;

Daniela Nedelcut , Exercitii de limba romana , compuneri si tehnici de lucru, Editura Cardinal , Craiova , 1994 ;

Constantin Tibrian , Structura vocabularului limbii romane , Editura Universitatii dinPitesti,

2004 ;

DICTIONARE

Buca Vinteler , Dictionar de antonime , Bucuresti , 1974 ;

BulgarGh , Dictionar de sinonime , Bucuresti , Editia a IV a , 1995;

Bulgar Gh , Dictionar de omonime , Bucuresti , 1966 ;

Moise Ion , Tibrian Constantin , Dictionar de paronime , Pitesti , 2001 ;

DOOM = Dictionarul ortografic , ortoepic si morfologic al limbii romane , Bucuresti , 1989 .







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


PROGRAMA Pentru examenul de obtinere a gradului didactic II - Maistri instructori Specializare : Maistru pentru industria produselor fainoase si panif
PROIECT DE LECTIE CLASA: a VI-a Fizica - Masa - masura a inertiei
Romania - țara de flori
UNIVERSUL JOCULUI
INTEGRAREA COPIILOR CU DIZABILITATI IN SCOALA PUBLICA
Verificarea despartirii in silabe
Istoricul scoli generale 168 cu clasele primare
PROIECT DIDACTIC MATEMATICA Clasa: a X-a TIPURI DE FUNCTII
PROIECT DE LECTIE Clasa: a - III-a Educatie Fizica
TEHNICI DE LUCRU UTILIZATE IN PREGATIREA ELEVILOR PENTRU PERFORMANTA