Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Sociologia educatiei - subramura a sociologiei


Sociologia educatiei - subramura a sociologiei


Sociologia educatiei - subramura a sociologiei

Sociologia este considerata stiinta societatii, vine de la latinescul socius ''social'' si grecescul logos ''stiinta'' .

Studiaza societatea ca intreg, ca totalitate, ca forma de convietuire, de cooperare a mai multor grupuri de indivizi umani, indiferent de temeiuri, motive, scopuri.

Termenul de sociologie => introdus de Auguste Comte (1798-1857) considerat fondatorul sociologiei.

Sociologia educatiei- subramura a sociologiei, studiaza educatia sub mai multe aspecte si anume :

a) - analiza structurala a sistemelor educative ( mod de functionare, activitati, manifestari)

b) -analiza structurala a sistemului educativ al societatii (alcatuirea, ''anatomia societatii'')



c) -analiza evolutiva (de schimbare si dezvoltare)

Emile Durkheim (1858-1917)- considerat unul din fondatorii sociologiei ca stiinta autonoma , a introdus conceptul de''fapte sociale'' care se refera la comportamente umane , comune majoritatii membrilor unei societati (modul de a gandi, de a simti, de a face ) si la care acestia ajung datorita unui sistem de presiuni, la care sunt supusi prin insasi apartenenta lor la comunitate.

Faptul social constituie unitatea elementara de analiza a sociologiei. Semnele distinctive specifice comportamentelor umane -numite fapte sociale- sunt :

a)- exterioritatea

b)- constrangerea.

A. Exterioritatea.

1- fapte sociale deosebite de acelea care se produc in constiintele solitare.

2- nu depind de arbitrariul individual

3- sunt preexistente individului.

Ex : Numeroase comportamente comune membrilor unei societati cum ar fi cele legate de credintele religioase , practicile morale, traditii nationale sau profesionale - sunt preexistente individului, adica nu sunt inascute, nu sunt produse de fiinta individuala, ci sunt fapte colective, exterioare individului, pe care acesta le gaseste deja constituite, existente la venirea sa pe lume si le va insusi, preluandu-le de la semenii sai.

B. Constrangerea - se refera la faptul ca insusirea de catre individ a comportamentului respectiv, comun semenilor sai, reprezinta o conditie pentru a putea fi acceptat de ceilalti ca fiinta psihologica independenta si autonoma.

Societatea este interesata ca membrii ei sa-si insuseasca anumite comportamente comune, fara de care nu ar fi posibila convietuirea.

Societatea (dupa Durkheim) functioneaza daca exista intre membrii ei omogenitate ; astfel ea va exercita anumite presiuni asupra indivizilor, pentru ca acestia sa dobandeasca '' asemanarile esentiale pe care le presupune viata colectiva''.

Sociologia educatiei contemporane abordeaza realitatea sociala - din punct de vedere macrosociologic si din punct de vedere microsociologic.

Microsociologia ( sociolog francez .G.Gurvitch) are intelesul de analiza a grupurilor mici.

Cercetarea societatii globale, a tipurilor mari de relatii dintre sectoarele majore ale vietii sociale ( economia, politica, educatia, e.t.c) = defineste abordarea macrosociologica.

Cercetarea grupurilor mici, ca forme putin intinse, dar foarte intense de viata sociala, a primit numele de abordare microsociala.

Analiza macrosociologica

a) evidentiaza organizarea institutionala a educatiei si implicatiile acestor organizari asupra dezvoltarii omului ca fiinta sociala.

b) studiaza modul in care educatia este influentata de o serie de procese demografice, politice, culturale, comunitare.

E.Durkheim a abordat educatia exclusiv din perspectiva macrosociologica. In prezent, sociologii studiaza din aceasta perspectiva macrosociologica, multiplele conexiuni intre educatie si societate, la toate nivelurile unui sistem educational, cum ar fi nivelul educatiei primare, secundare si postsecundare.

Din perspectiva macrosociologica, specialistii in sociologie au studiat :

a)     modul in care scolile, colegiile si universitatile actioneaza ca institutii de socializare.

b)     altii au cercetat masura in care aceste institutii influenteaza mobilitatea sociala sau obtinerea succesului socio-economic la varsta adulta.

c)     au fost studiate procesele sociale care au loc in interiorul sistemelor educative (alfabetizarea, scolarizarea de masa, informatizarea invatamantului, culturalizarea) dar si influentele pe care le exercita asupra educatiei procesele care se petrec la nivelul celorlalte institutii sociale( ex : procesele politice de democratizare, monitorizare, ideologizare), sau procesele legate de organizarea vietii comunitare(cum ar fi descentralizarea administrativa a invatamantului, responsabilizarea comunitatilor locale).

d)     au fost dezbatute, din aceeasi perspectiva macrosociologia, accesul inechitabil la educatie, problema restructurarii si reformei scolilor.

Analiza microsociologica vizeaza fenomenele sociale cotidiene din interiorul diverselor organizatii si grupuri educative. Analiza microsociologica se ocupa cu precadere de :

1- relatiile sociale in interiorul grupurilor educative.

2- rolurile sociale in organizatiile educative.

3- grupurile educationale.

Cercetarea educatiei din perspectiva microsociologica poate oferi raspunsuri concrete la probleme referitoare la conditiile in care unitatile scolare pot deveni mai eficiente. Din acesta perspectiva a cercetarii s-au avut in vedere :

a) problema gruparii elevilor in scoli.

b) procesele de stratificare din interiorul scolii si intre scoli care ar putea sa explice diferite efecte observabile ale educatiei.

c) problemele abandonului scolar si a repetentiei scolare la diferite niveluri.

d) perfectionarea profesionala a profesorilor ca modalitate de a stimula colaborarea dintre acestia.

Astfel, sociologia educatiei, din punctul de vedere al celor doua perspective, macro si microsociologic aduce un plus major in :

a)     intelegerea educatiei ca institutie si relatiile ei cu celelalte institutii ;

b)     rolul scolii in societate ;

c)     caracteristicile organizationale ale scolilor ;

d)     rolul scolii in generarea inechitatii sociale;

e)     relatiile sociale din interiorul unei clase de elevi.

Alte ramuri ale sociologiei preocupate de educatie

Sociologia scolara - abordeaza din perspectiva microsociologica fenomenele sociale din interiorul grupului scolar si se concentreaza asupra singurului factor al educatiei(scoala). Mass-media, familia, sunt analizate din perspectiva influentelor pe care le exercita asupra scolii.

Sociologia educationala - reprezinta un cumul de cunostinte sociologice utile oricarui profesor pentru ca acesta sa-si indeplineasca misiunea.

Pedagogia sociala - cuprinde mai multe discipline ( economia invatamantului, psihologie sociala, pedagogia familiei, etc) care ajuta la intemeierea actului educativ prin cunoasterea cerintelor sociale.

Metode de cercetare ale sociologiei educative.

In 1895, E.Durkheim a publicat « Regulile metodei sociologice » care a marcat debutul sociologiei stiintifice. El a definit foarte clar ca cercetarea unui fapt social - unitatea elementara de analiza a sociologiei - trebuie sa se supuna unor reguli  :

I regula - orice fapt social trebuie tratat ca un lucru. Un ''lucru ''nu poate fi modificat printr-un simplu decret al vointei. Educatia, ca obiect de studiu, se concretizeaza in fapte ce pot fi supuse observatiei obiective.

II regula - se refera la necesitatea disocierii faptelor sociale cercetate de faptele individuale. Astfel, faptele sociale au natura duala : ele se manifesta ca fapte individuale, dar in acelasi timp sunt fapte colective, deoarece prin esenta si originea lor sunt produse ale vietii colective.

III regula - solicita ca explicarea unui fenomen sa puna in evidenta atat cauza care-l produce cat si functia pe care o indeplineste. Cauzele unui fapt social trebuie cautate printre alte fapte sociale care il preceda si nu in stari ale constiintei individuale.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate