Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI


DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI


DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI

Dimensiunea ergonomica

Dimensiunea psihologica

Dimensiunea Ergonomica



Investigatiile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au inceput sa atinga si anumite subiecte considerate pana in prezent elemente conexe procesului instructiv-educativ. Aceste probleme, dintre care le amintim pe cele ale structurii ergonomice (dispunerea mobilierului din clasa, vizibilitatea si pavoazarea salii de clasa), nu pot fi considerate ca secundare sau lipsite de importanta pentru succesul activitatii la catedra a cadrului didactic. Suporturile investigationale moderne aduc probe certe in favoarea acestor dimensiuni, considerandu-le fundamentale in economia generala a procesului didactic, ca proces managerial. Analiza unor subiecte, cum ar fi cele anterior mentionate: dispunerea mobilierului din sala de clasa, vizibilitatea, in sensul pozitionarii elevilor in banci si pavoazarea salii de clasa, au determinat reconsiderarea unor structuri dimensionale ale managementului clasei de elevi.

Dispunerea mobilierului in sala de clasa

Definitie:

Mobilierul scolar reprezinta o parte importanta a bazei tehnico-materiale a invatamantului si, potrivit specialistilor domeniului, este compus dintr-o serie de piese de mobila folosite in mediul scolar, ca suporturi conexe, in scopul indeplinirii unor obiective educationale.

In compozitia mobilierului scolar intra atat piesele destinate locurilor de studiu si de invatare ale elevilor cat si mobilierului personal rezervat cadrului didactic. Din punct de vedere ergonomic mobilierul scolar este realizat corespunzator caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor si adecvat spatiului de clasa, in timp ce dintr-o perspectiva didactica, acesta trebuie instalat si reglat dupa obiectivele instructiv-educative ale activitatii.

Istoricul mobilierului in sala de clasa dateaza inca din antichitate sub forma mesei simple, devine mobilier in epoca medievale (in jurul catedralelor) si poate fi considerata in acceptiunea sa moderna odata cu sistemul monitorial al lui Bell si Lancaster. In sistemul de invatamant romanesc banca a fost introdusa in jurul anului 1830, in timp ce preocuparile fata de subiectul ergonomiei scolare nu au incetat sa fie exercitate cu adevarat interes. Teoreticieni ca D. Brandza au emis puncte de vedere constructive asupra variantelor moderne de mobilier scolar.

*** Este posibila reamenajarea salii de clasa in conditiile unui mobilier clasic?

Atributele moderne ale mobilierului salii de clasa sunt dupa Ullich (1995): simplitatea, functionalitatea, durabilitatea instructionalitatea si modularitatea. Specialistii in ergonomie scolara sunt preocupati in momentul de fata de realizarea unui mobilier al salii de clasa dupa standardele anterioare, care poate sa ofere elevului atat autonomia functionala cat si posibilitatea de organizare a activitatii educationale pe grupuri de elevi.

Un subiect predilect al preocuparilor privitoare la ergonomia spatiului de invatamant - clasa - este cel al modularitatii mobilierului scolar, astfel incat, acesta sa poata fi organizat si reorganizat, compus si descompus, in functie de sarcina didactica fundamentala si de stilul educational al cadrului didactic. Spre exemplu, o dispunere a mobilierului in maniera traditionala, favorizeaza mai ales expunerea cadrului didactic si atitudinea pasiva a elevilor si se preteaza la activitati educationale de tip predare-invatare, prelegere. Din contra o dispunere a mobilierului pe sistem semicerc sau chiar oval, schimba accentul interpersonal al relatiei educationale, favorizand si incurajand interactiunile permanente si activismul elevilor,

Vizibilitatea

Reprezinta o substructura dimensionala a managementului clasei de elevi, dependenta de ergonomia acesteia. Vizibilitatea este o constanta ergonomica, apropiata de igiena scolara si presupune adaptarea spatiului scolar al clasei, inclusiv al mobilierului la necesitatile somato-fiziologice si de sanatate ale elevilor. Totodata, vizibilitatea este conditionata de dispunerea mobilierului in clasa de elevi (variabila spre exemplu in functie de orientarea dupa anumite surse de lumina) si de starea de sanatate a elevilor. La acest nivel avem in vedere copiii cu deficiente de vedere, cu deficiente de auz, cu deficiente structurale ale scheletului precum si copiii care din punct de vedere fizic sunt variabili dupa inaltime.

Tinand cont de acesti parametri fizici, biologici si medicali, intr-o stransa dependenta si cu parametri de tip social si instructional, cadrul didactic va lua cele mai bune decizii rezultate din combinatiile de alternative posibile. Selectia se va face printr-o sustinere criteriala armonioasa, punandu-se la acest nivel pe primul plan argumentele de tip medical si fizic. Este recomandabila si aici stimularea unei dinamici a pozitiilor in ocupate in banci de elevi, astfel incat permutarile respective sa nu incalce legile biologice, fizice si medicale anterioare dar, totodata, sa nu contravina nici normelor psihopedagogice , instructiv educative si de socializare ale elevilor in sala de clasa.

Interventiile noastre anterioare, investite cu puternice accente teoretice, pot prinde contur practic numai in cazul unei intreprinderi manageriale eficiente a cadrului didactic.

Amenajarea salii de clasa

Cele mai interesante analize de nivel managerial nu exclud variabilele de mediu cultural-estetic ale clasei de elevi. Cadrul didactic trebuie sa respecte din punct de vedere managerial ideea ca, clasa, ca grup organizat poate sa se identifice la nivelul culturii manageriale prin intermediul unui element de individualizare ( o mascota, spre exemplu) si sa-si eficientizeze structura grupala interioara prin intermediul unui spatiu (peretii salii de clasa, alte piese de mobilier decat cele strict scolare) amenajat dupa legile instructiv-educative, estetice dar, nu in ultimul rand, si dupa cele manageriale.

Cultura grupala a clasei de elevi presupune promovarea atat a unor valori instrumentale cat si a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungandu-se chiar pana la adevarate 'ritualuri de socializare'), cele din urma constituindu-se in adevarate fundamente pentru primele.

*** Identificati un model de aranjament estetic pentru sala dumneavoastra de clasa, respectand principiile sociale si psihologice ale grupului educational.

Constituita pornindu-se de la premisa teoretica a elaborarii in dinamica interactiunilor de grup, cultura de grup trebuie sa se situeze in centrul atentiei cadrului didactic. Acesta trebuie sa orienteze prin demersurile de tip managerial, elementele incipiente ale culturii grupale in sensul prescris de obiectivele sociale si educationale ale activitatii instructiv-educative, punand la baza structurarii culturii instrumental-normative (subiect ce va fi abordat in capitolele anterioare) elementele de cultura expresiva, simple la o prima constatare empirica, dar foarte complexe la o analiza mai profunda a evolutiei fenomenului mentionat. Un simbol al clasei, o melodie preferata, un joc preferat, o poveste reprezentativa pentru clasa, cateva seturi de fotografii cu membrii clasei, constituie tot atatea ocazii de configurare indusa unei culturi expresive si mai tarziu instrumentale la nivelul clasei de elevi, prin intermediul unor parghii, de constructie si de reglare, de tip managerial.

2. Dimensiunea psihologica

Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea, respectarea si exploatarea particularitatilor individuale ale elevilor. Ca substrat integrator factorul central este capacitatea de munca a elevilor in clasa, concept utilizat in toate studiile de psihologia muncii si in studiile de randament profesional.

Modul de concretizare structural-integrativa a capacitatii de munca a elevilor in legatura directa cu managementul clasei de elevi se prezinta astfel:

capacitatea de invatare (exp.: 'invatarea normativa');

trasaturile de personalitate (competente sociorelationale)

Capacitatea de invatare

Managementul clasei de elevi se preocupa de invatarea in plan socio-relational si normativ. Pentru a stabili momentul optim cand elevii pot lua contact cu sarcina de invatare, sunt necesare cateva informatii despre:

stadiul dezvoltarii psihologice a copiilor;

conceptia de spre invatare si asimilare;

analiza logico-cognitiva a continutului de invatat (socio-moral);

Elementul primordial al capacitatii de invatare il reprezinta determinarea starii de pregatire a elevilor asimilata ca 'nivel de dezvoltare psihoeducationala care face posibila abordarea cu succes a unor obiective sau sarcini de invatare' (Dan Potolea, 'Curriculum', note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1991). Aceasta este o preconditie pentru succesul actului de invatare. Dupa opinia aceluiasi autor, structura capacitatii de asimilare este conditionata de urmatorii factori:

a.     Nivelul dezvoltarii biopsihosocial

b.            Starea de pregatire la nivel de abilitati, cunostinte in raport cu un continut predeterminat;

c.     Componenta motivationala asimilata cu atentia si interesul.

Puncte de vedere apropiate cu privire la capacitatea de invatare a elevilor sunt prezente si in conceptia autorului Florea Voiculescu, care in lucrarea 'Ghidul directorului' (1997), coordonatori Aurora Toea si Anca Butuca, Editura Balgrad, Alba Iulia, prezinta urmatorii determinanti structurali ai capacitatii de invatare:

1. Resurse intelectuale: informatia stocata in memoria de lunga durata, algoritmi de operare cu informatia, strategii de gandire;

2. Resurse reglatorii: trebuinte de diferite niveluri, motive de diferite intensitati si forme, interese si insusiri ale vointei (calitati);

3. Resurse comportamental - instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite.

Resursele invatarii anterior prezentate pot fi exploatate in plan managerial de cadrul didactic, care prin cunoasterea si distribuirea rationala a sarcinilor de invatare (intelectuale sau social-valorice), in mod echilibrat pe obiective si genuri de activitati, pe diferite perioade ale zilei si ale anului scolar, le poate converti intr-o conditie decisiva a eficientizarii activitatii cu clasa de elevi.

Fundamentele psihologice ale competentelor socio-relationale

Constiinta morala nu este o garantie a comportamentului elevului. Observam frecvent elevi care, cunosc principiile morale sunt capabili sa emita judecati valorice dar nu actioneaza conform acestora prompt in circumstantele strict definite. Normele si principiile socio-morale ar trebui sa se transforme in trasaturi esentiale de caracter.

Structural, elementul motivational care coaguleaza intreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologica a competentelor sociorelationale, este convingerea ca element psihologic complex, cognitiv, afectiv si volitional.

*** Identificati trei modalitati educationale concrete prin care poate fi sustinut procesul de formare si de consolidare a convingerilor (caz concret).

Daca primele doua element sunt clare si cunoscute mai indeaproape cadrelor didactice, cel de-al treilea, vointa reprezinta in planul practic al formarii si consolidarii sale, un adevarat exercitiu de maiestrie pedagogica si manageriala.

Educarea vointei

Problema vointei este foarte importanta in cadrul educatiei morale. Elevii inteleg de obicei fundamentul bun al regulilor stabilite de parintii si educatorii lor si accepta principiile morale dar, daca vointa lor nu este suficient de puternica, la un prim soc, la un prim obstacol, va aparea abandonul. Vointa, reprezinta din punct de vedere psihologic, capacitatea fiintei umane de a depasi obstacole care o impiedica atingerea unui obiectiv fixat. Continutul comportamentului voluntar este foarte complex. daca elevul (copilul) nu este dotat cu o forta voluntara considerabila, prin intermediul unor interventii educationale aceasta (vointa) poate fi exersata si consolidata. Rolul colaborarii cu parintii in aceasta intreprindere este incontestabil si se impune ca profesorul sa cultive aceasta relatie (profesor - parinte - elev in educatia vointei).

Pasii instructiei voluntare, propusi de Ladislav Duric in 'Elements de psychologie de l'education', UNESCO, 1991, privesc urmatoarele componente voluntare:

Conceperea unui proiect care trebuie sa fie conform normelor scolare. Obiectivele stabilite e bine sa fie clare si precise, concrete si motivante pentru elevi. Totodata se pot fixa atat obiective pe termen lung cat si obiective pe termen scurt.

Initiativa, manifestata prin disponibilitate si spirit de decizie, curaj si independenta in alegerea obiectivelor ca si realizarea lor. Sarcina cadrului didactic este de a stimula initiativa elevilor, exploatand toate ocaziile disponibile.

Perseverenta trebuie si ea pusa in valoare ori de cate ori cadrul didactic surprinde momentul oportun pentru dezvoltarea vointei elevului respectiv.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate