Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» CURRICULUM - Tehnician in industria sticlei si ceramicii


CURRICULUM - Tehnician in industria sticlei si ceramicii


MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII



CURRICULUM

 

Clasa:

a XI-a

Calificarea profesionala:

Tehnician in industria sticlei si ceramicii

Modulul I. MATERII PRIME IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Total ore/an: 60 ore

din care instruire practica: 36 ore

I NOTA DE PREZENTARE

In cadrul domeniului Materiale de constructii, conform nomenclatorului de calificari, la nivelul 3 de calificare sunt cuprinse doua calificari:

Tehnician in industria sticlei si ceramicii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta scurta 2+2 ( ciclul inferior si ciclul superior) - profil tehnic

Tehnician in industria materialelor de constructii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta progresiva ( S.A.M. + an de completare + ciclul superior al liceului tehnologic)

Daca in clasele a IX-a si a X-a, din cadrul ciclului inferior al liceului tehnologic - ruta scurta s-a urmarit realizarea unei pregatiri tehnologice generale, in clasele a XI-a si a XII- a se urmareste realizarea unei pregatiri tehnologice de specialitate care sa permita elevilor dobandirea calificarii Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. Detinatorii de calificare de nivel trei vor fi capabili sa efectueze sarcini de complexitate ridicata, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai inalt cu ceilalti, prin responsabilitate si autonomie personala completa.

Curriculum-ul este elaborat pe baza si in concordanta cu Standardul de Pregatire Profesionala, validat de juriul de validare constituit din reprezentanti ai angajatorilor din ramura si reprezentanti ai educatiei. Standardul de Pregatire Profesionala pentru nivelul trei de calificare - calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii, este structurat pe trei categorii de unitati de competenta care definesc calificarea:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnice generale care

unitati de competenta tehnice specializate care ofera elevilor abilitati si cunostinte suplimentare pentru a acoperii o arie cat mai larga a activitatilor practicate in cadrul domeniului lor de calificare.

Modulul "Materii prime in industria sticlei si a ceramicii" este inclus in curriculum-ul pentru clasa a XI-a, calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. El este constituit pe baza unitatii de competenta tehnice specializate "Materii prime in industria sticlei si a

ceramicii

Prin parcurgerea unitatii tehnice specializate specificate elevul va fi capabil:

sa clasifice materiile prime utilizate in industria sticlei si a ceramicii

sa descrie materiile prime pe baza caracteristicilor si proprietatilor

sa analizeze comportarea materiilor prime pe parcursul tratamentelor termice (ardere, topire)

sa identifice materiile prime pe baza caracteristicilor de aspect

Modulul Materii prime in industria sticlei si a ceramicii are un rol esential deoarece elevii trebuie sa constientizeze faptul ca una din premisele obtinerii unor produse finite de calitate este utilizarea unor materii prime care au caracteristici la nivelul standardelor de calitate impuse de procesele tehnologice. De asemenea, nu se poate discuta de un proces tehnologic optim atata timp cat nu se cunoaste comportarea materiilor prime pe parcursul acestuia.

Recomandari privind utilizarea programei

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I denumit "Nota de prezentare" ofera in prima parte informatii referitoare la calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii, iar la final sunt date o serie de recomandari privind studierea programei.

In capitolul II este prezentata unitatea de competenta tehnica specializata, relevanta pentru modul, respectandu-se denumirea din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatea de competenta (specificate la capitolul II) cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatii de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru una din competentele individuale - Clasificarea materiilor prime din industria sticlei si a ceramicii.

Capitolul V, pentru inceput, prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

temele scrise cu caracter italic se vor parcurge numai pe parcursul instruirii practice.

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de

predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor.

II LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL

Unitatea de competenta tehnica specializata:

Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

UNITATI DE COMPETENTA

COMPETENTE INDIVIDUALE

CONTINUTURI TEMATICE

Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

Clasifica materiile prime din industria sticlei si a ceramicii

Descrie materiile prime utilizate in industria ceramicii

Descrie materiile prime utilizate in industria ceramicii

Materii prime necesare la obtinerea sticlei si a ceramicii.

Criterii generale de clasificare a materiilor prime utilizate in industria sticlei si a ceramicii: dupa ponderea materiilor prime in amestec, dupa provenienta.

Explicarea notiunilor: materie prima naturala, materie prima sintetica, materie prima principala, aditivi.

Criterii specifice de clasificare a materiilor prime utilizate in industria ceramicii: dupa destinatie, dupa proprietati, dupa compozitia chimica.

Scheme de clasificare a materiilor prime, pe baza criteriilor de clasificare generale si specifice.

Caracteristicile materiilor prime principale plastice (caolin, argila, bentonita, talc, diatomit) si neplastice (fondanti - feldspati, pegmatite, sienitul nefelinic, wollastonitul, cenusa de oase, calcare, magnezite,dolomita; degresanti - nisipul, cuartul, gresiile, silexul, opalul; refractare - alumina, corindonul, hidroxizii de aluminiu, alumina calcinata, electrocorindonul, corindonul sinterizat):culoare, densitate, umiditate, structura, granulometrie, compozitie chimica si mineralogica.

Identificarea materiilor prime pe baza caracteristicilor de aspect: culoare, densitate, umiditate, aspectul granulometric.

Definirea proprietatilor materiilor prime argiloase aflate in stare nearsa: fluiditate, vascozitate, tixotropie, plasticitate, rezistenta mecanica, contractie la uscare, rezistenta in stare uscata, sensibilitate la uscare.

Explicarea corelatiei dintre caracteristicile materiilor prime si proprietati, in vederea stabilirii conditiilor de desfasurare a etapelor procesului tehnologic.

Transformarile materiilor prime pe parcursul arderii (transformarea caolinitului in mulit, transformarile compusilor cu fier, disocierile termice ale carbonatilor si sulfatilor) si influenta acestora asupra proprietatilor materiilor prime aflate in stare arsa - rezistenta mecanica, rezistenta la inghet - dezghet, rezistenta chimica, dilatare la umiditate, activitatea chimica, culoarea.

Rolul fiecarei grupe de materii prime neplastice, fondanti, degresanti, refractare si superrefractare - in compozitia maselor ceramice

Importanta aditivilor - fluidifianti, plastifianti, lianti, lubrifianti - in compozitia amestecului de materii prime.

Metode de purificare a materiilor prime: separarea gravitationala, separarea centrifugala, flotatia, separarea prin electroforeza, separarea magnetica, metode chimice, spalarea cu apa.

Caracteristicile materiilor prime principale utilizate in industria sticlei ( nisipul cuartos, cuartul, acidul boric, boraxul, carbonatul de sodiu, sulfatul de sodiu, calcare, dolomita ) : culoare, densitate, umiditate, structura, granulometrie, compozitie chimica.

Identificarea materiilor prime principale pe baza caracteristicilor de aspect: culoare, densitate, umiditate, aspectul granulometric.

Transformarile materiilor prime principale pe parcursul topirii:transformarile polimorfe ale nisipului, disocieri termice ale carbonatilor si sulfatilor, formarea silicatilor.

Rolul fiecarei grupe de aditivi - afanati, decoloranti, coloranti, acceleratori, opacizanti - in compozitia amestecului de materii prime.

Metode de purificare ale nisipului: flotatia, separarea magnetica, metode chimice, spalarea cu apa.

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

In acest cadru elevii sunt membri unei retele de comunicare, isi impartasesc experientele, pun intrebari, gresesc si isi asuma riscuri, ca parte a procesului de invatare, lucreaza individual sau in echipa.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, profesorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare formativa si continua, cu criteriile de performanta si probele de evaluare, precizate in cadrul unitatilor de competenta.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul modulului se realizeaza evaluarea sumativa, acestea urmarind nivelul de atingere a competentelor. O competenta se evalueaza o singura data, evaluarea realizandu-se numai in cadrul modulului in care a fost integrata

In anexa 1 se exemplifica un model de evaluare a competentei 1: Clasificarea materiilor prime din industria sticlei si a ceramicii, din cadrul Unitatii de competenta: MATERII PRIME IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII.

V . SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor rezulta din tabelul urmator. Numarul de ore alocat fiecarui capitol este dat orientativ, urmand ca acesta sa fie stabilit la nivelul comisiei metodice de specialitate din scoala.

Modulul: Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

Continuturi

Numar total de ore

Numar ore teorie

Numar ore instruire practica

1. Notiuni introductive - definirea materiilor prime, criterii generale de clasificare, explicarea termenilor de specialitate.

2. Materii prime utilizate in industria ceramicii:

2.1. Clasificarea materiilor prime utilizate in industria ceramicii.

2.2. Materii prime principale plastice argiloase - caracterizare, proprietati in stare nearsa si in stare arsa, transformarile materiilor prime in timpul arderii.

2.3. Materii prime principale plastice neargiloase - caracterizare.

2.4. Fondanti - rol in masa ceramica, caracterizare.

2.5. Degresanti - rol in masa ceramica, caracterizare.

2.6. Materii prime refractare si superrefractare - rol in masa ceramica, caracterizare.

Aditivi: tipuri, rol in compozitia amestecului de materii prime.

2.8. Metode de purificare a materiilor prime.

2.9. *Aplicatii practice - identificarea materiilor prime pe baza caracteristicilor si proprietatilor; operatii de purificare ale materiilor prime.

32

3.Materii prime utilizate in industria sticlei:

3.1. Clasificarea materiilor prime utilizate in industria sticlei.

3.2. Caracterizarea materiilor prime principale.

3.3. Transformarile materiilor prime principale pe parcursul topirii.

3.4. Aditivi utilizati in compozitia amestecului de materii prime: tipuri, rol.

3.5. Metode de purificare ale nisipului.

3.6. * Aplicatii practice - identificarea materiilor prime pe baza caracteristicilor si proprietatilor; operatii de purificare ale nisipului.

TOTAL

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare:

Pentru realizarea competentelor sociale, tehnice generale si specializate, vor fi utilizate

metode didactice activ-participative ca:

invatarea prin descoperire

proiectul

conversatia euristica

problematizarea

algoritmizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

brainstorning - ul

experimentul

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomanda

utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Mijloace informativ-demonstrative - referate , fise de lucru

b)      Materiale sau reprezentari figurative:

Documente (ex. tabele de compozitii ale materiilor prime)

Fotografii cu materii prime

Mostre materii prime

Planse utilaje pentru executarea operatiilor de purificare ale materiilor prime

Folii transparente

Filme tematice

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate descrise in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se recomanda urmatoarele instrumente de evaluare: teste, chestionare, grile, fise de evaluare, referate, portofolii, proiecte, lucrari practice, etc.

Exemple de activitati de invatare:

discutii pe baza unui proiect realizat individual sau in grup

demonstratii practice

efectuarea de experimente

completarea unor fise de observatii

invatarea asistata de calculator

invatarea prin descoperire etc.

Anexa 1

Dupa Nivelul 1 - MATERII PRIME IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICI

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Unitatea : Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

Evaluarea 1

Competenta: Clasifica materiile prime din industria sticlei si a ceramicii

Evaluarea 1

Aceasta evaluare se refera la:

Competenta 1: Clasifica materiile prime din industria sticlei si a ceramicii

Criterii de performanta:

(a) Definirea materiilor prime necesare obtinerii sticlei, ceramicii.

(b)    Specificarea criteriilor generale de clasificare a materiilor prime

utilizate in industria sticlei si a ceramicii.

(c)     Explicarea notiunilor - materie prima naturala, materie prima

sintetica, materie prima principala, aditivi.

(d)    Precizarea criteriilor specifice de clasificare a materiilor prime

utilizate in industria ceramicii.

(e) Intocmirea schemelor de clasificare a materiilor prime, in

conformitate cu criteriile de clasificare.

Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta:

Definitia materiilor prime:    substante naturale sau sintetice, organice sau anorganice, care printr-o serie de transformari fizico - chimice care au loc pe parcursul unui proces tehnologic ajung sub forma de produs finit.

Criterii generale:    - dupa ponderea materiilor prime in amestec: principale, aditivi (auxiliare)

- dupa provenienta: naturale, sintetice ( artificiale )

Criterii specifice:    - dupa destinatie: pentru masa ceramica, pentru glazura, pentru materiale de decorare

- dupa proprietati: plastice, neplastice - fondanti, degresanti, refractare si superrefractare

- dupa compozitia chimica: argiloase, neargiloase

Probe de evaluare

Probe orale/ scrise privind performanta prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa defineasca materiile prime si sa explice notiunile - materii prime principale, naturale, sintetice si aditivi - conform cerintelor formulate in criteriile de performanta (a,c)

Probe orale/ scrise privind performanta prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa clasifice materiile prime conform cerintelor formulate in criteriile de performanta (b,d,e)

Evaluarea 1: Clasifica materiile prime din industria sticlei si a ceramicii

1.a. Definirea materiilor prime necesare obtinerii sticlei si ceramicii - proba scrisa ( itemi de completare)

Durata probei:5minute

Locul de desfasurare: cabinet de specialitate

In tabel va este data definitia incompleta a notiunii de materie prima. Completati spatiile punctate cu termenii tehnologici corespunzatori.

Nr.activ.

Definitia

Evaluator

Data

Materiile prime sunt substante . . . . .. sau . . . . . , organice sau . . . . . .. , care prin parcurgerea unui proces . . . . . . si in urma unor . . . . . . . . fizico - chimice, ajung sub forma de produs . . . .. .

1.b. Specificarea criteriilor generale de clasificare a materiilor prime utilizate in industria sticlei si a ceramicii    - proba scrisa,

si

1.d. Precizarea criteriilor specifice de clasificare a materiilor prime utilizate in industria ceramicii. - proba scrisa

Durata probei: 5 minute

Locul de desfasurare: cabinet de specialitate

In tabel va sunt date o serie de criterii utilizate pentru clasificarea materiilor prime. Subliniati cu culoarea rosie criteriile generale de clasificare (valabile atat pentru clasificarea materiilor prime din industria sticlei cat si din industria ceramicii) , iar cu culoarea albastra criteriile specifice de clasificare a materiilor prime utilizate numai in industria ceramicii.

Nr.activ.

Definitia

Evaluator

Data

Dupa proprietati, ponderea materiilor prime, provenienta, compozitie chimica, destinatie.

1.c. Explicarea notiunilor - materie prima naturala, materie prima sintetica, materie prima principala, aditivi.    - proba scrisa

Durata probei: 20 minute

Locul de desfasurare: cabinet de specialitate

In tabel va sunt date 4 notiuni care se intalnesc frecvent la clasificarea materiilor prime pe baza criteriilor generale. Explicati aceste notiuni punand in evidenta diferenta dintre ele.

Nr.activ.

Notiunea

Explicarea notiunii

Evaluator

Data

Materie prima naturala

Materie prima sintetica

Materie prima principala

Aditivi

1.e.. Intocmirea schemelor de clasificare a materiilor prime, in conformitate cu criteriile de clasificare - proba practica   

Durata probei: 20 minute

Locul de desfasurare: cabinet de specialitate

Completati schemele de clasificare din tabel luand in considerare atat criteriile generale cat si cele specifice.

Nr. activ

Tipul de schema

Completarea schemei de clasificare

Evaluator

Data

Schema de clasificare a materiilor prime utilizate in industria sticlei

Materii

Prime

Schema de clasificare a materiilor prime utilizate in industria ceramicii

. . . . .. :

. . . . *

*

Materii

Prime

. . . . . . :

*

*

*

. . . . . -

-

-

-

MODULUL II : OPERATII SI UTILAJE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Total ore/an : 124

din care instruire practica: 84 ore

I. NOTA DE PREZENTARE

In cadrul domeniului Materiale de constructii conform nomenclatorului de calificari, la nivelul 3 de calificare sunt cuprinse doua calificari:

Tehnician in industria sticlei si ceramicii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta scurta 2+2 ( ciclul inferior si ciclul superior) - profil tehnic

Tehnician in industria materialelor de constructii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta progresiva ( S.A.M. + an de completare + ciclul superior al liceului tehnologic)

Daca in clasele a IX-a si a X-a, din cadrul ciclului inferior al liceului tehnologic - ruta scurta s-a urmarit realizarea unei pregatiri tehnologice generale, in clasele a XI-a si a XII- a se urmareste realizarea unei pregatiri tehnologice de specialitate care sa permita elevilor dobandirea calificarii Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. Detinatorii de calificare de nivel trei vor fi capabili sa efectueze sarcini de complexitate ridicata, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai inalt cu ceilalti, prin responsabilitate si autonomie personala completa.

Nivelul trei de pregatire le va permite absolventilor sa-si gaseasca mai usor un loc de munca sau pot sa continue pregatirea intr-un program de nivel avansat.

Curriculum-ul este elaborat pe baza si in concordanta cu Standardul de Pregatire Profesionala.

Dupa parcurgerea continuturilor din modulul "Operatii si utilaje in industria sticlei si ceramicii", elevii vor fi capabili sa deserveasca utilaje si sa execute operatiile din fluxurile tehnologice pentru obtinerea produselor din sticla si ceramica.

Acest modul se studiaza in clasa a XI-a.

Recomandari privind utilizarea programei

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I denumit "Nota de prezentare" ofera in prima parte informatii referitoare la calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii, iar la final sunt date o serie de recomandari privind studierea programei.

In capitolul II este prezentata unitatea de competenta tehnica, relevanta pentru modul.

Capitolul III prezinta sub forma tabelara competentele si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatii de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o competenta.

Capitolul V prezinta propuneri de teme pentru realizarea continuturilor tematice precizate in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala;

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului.

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II.    LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL -

OPERATII SI UTILAJE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

UNITATEA DE COMPETENTA

COMPETENTE INDIVIDUALE

CONTINUTURI TEMATICE

- Operatii si utilaje in industria sticlei si a ceramicii

- Prepara amestecul de materii prime

- Topeste amestecul de materii prime

- Fasoneaza produsele din sticla si ceramica

- Realizeaza recoacerea produselor din sticla

- Usuca produsele ceramice.

- Glazureaza produsele ceramice

- Arde produsele ceramice.

- Finiseaza produsele din sticla si ceramica.

- Sfaramarea materiilor prime in concasoare si colerganguri.

- Macinarea materiilor prime in mori cu bile.

- Cernerea materiilor prime.

- Dozarea gravimetrica si volumetrica a materiilor prime.

- Omogenizarea amestecului de materii prime: agitatoare cu elice, amestecatoare biconice si Eirinch.

- Deshidratarea barbotinelor ceramice prin atomizare si in filtru presa.

- Metode pentru prepararea maselor ceramice

- Cuptoare vana, cuptoare cu creuzete, cuptoare cu tamburi rotativi. Constructie, functionare si exploatare.

- Fasonarea sticlei prin suflare, prin presare, prin tragere, prin laminare si prin centrifugare. Utilajele pentru fasonare.

- Fasonarea produselor ceramice prin extrudere, prin presare si prin turnare. Utilaje si instalatii

- Forme de ipsos pentru fasonarea prin turnare

- Cuptoare pentru recoacere tip camera, tunel, cu banda rulanta din placi si cuptor tunel cu plasa metalica. Constructie, functionare si exploatare.

- Uscatoare camera, uscatoare tunel, uscatoare carusel. Constructie, functionare, exploatare.

- Procedee de glazurare prin imersie, prin pulverizare si prin perdea jet.

- Instalatii pentru glazurare

- Cuptoare camera si cuptoare tunel. Constructie, functionare, exploatare.

- Slefuirea si polizarea sticlei, taierea sticlei, lustruirea sticlei, sculptarea si gravarea produselor din sticla.

- Decorarea produselor din sticla si ceramica.

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

In acest cadru elevii sunt membri unei retele de comunicare, isi impartasesc experientele, pun intrebari, gresesc si isi asuma riscuri, ca parte a procesului de invatare, lucreaza individual sau in echipa.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, profesorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta si probele de evaluare, in cadrul unitatilor de competenta.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul modulului se realizeaza evaluarea sumativa, acestea urmarind nivelul de atingere a competentelor. O competenta se evalueaza o singura data, evaluarea realizandu-se numai in cadrul modulului in care a fost integrata

In acest sens, se exemplifica in anexa 1 evaluarea competentei Topeste amestecul de materii prime, din unitatea de competenta Operatii si utilaje in industria sticlei si a ceramicii.

V SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul: Operatii si utilaje in industria sticlei si a ceramicii

Continuturi

Numar total de ore

Numar ore teorie

Numar ore practica

Prepararea amestecului de materii prime

Topirea amestecului de materii prime

Fasonarea produselor din sticla si ceramica

Recoacerea produselor din sticla

Uscarea produselor ceramice

Glazurarea produselor ceramice

Arderea produselor ceramice

Finisarea produselor din sticla si ceramica

Total ore

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare:

Pentru realizarea competentelor sociale, tehnice generale si specializate, vor fi utilizate metode didactice activ-participative ca:

invatarea prin descoperire

invatarea asistata de calculator

proiectul

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

brainstorning - ul etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a) Mijloace informativ-demonstrative: manuale, reviste de specialitate, pliante, INTERNET.

b) Materiale sau reprezentari figurative

Ilustratii

Mostre produse

Planse

Folii transparente

a)      Reprezentari simbolice: ex. scheme forme de ipsos sau tipare

b)      Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor: ex. forme de ipsos, tipare

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluarea

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de pregatire profesionala. In acest sens se recomanda sa se utilizeze ca instrumente de evaluare: teste, chestionare, fise de evaluare, referate, portofolii, proiecte, lucrari practice.

Exemple de activitati de invatare:

discutii pe baza unui proiect realizat individual sau in grup

demonstratii practice

efectuarea de experimente

completarea unor fise de observatii

invatarea asistata de calculator

invatarea prin descoperire etc.

Anexa 1

Nivelul 3

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 2

Unitatea :    OPERATII SI UTILAJE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Evaluarea 2

Competenta 2: Topeste amestecul de materii prime

Evaluarea 2

Aceasta evaluare se refera la:

Competenta 2: Topeste amestecul de materii prime;

Criterii de performanta:

(a)             Enumerarea tipurilor de utilaje pentru topire;

(b)            Explicarea constructiei si functionarii utilajelor pentru topire;

(c)             Exploatarea utilajelor pentru topirea amestecului de materii prime;

Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta:

Utilaje pentru topire: cuptoare vana, cuptoare cu creuzete, cuptoare cu tambur rotativ

Probe de evaluare

Probe orale, scrise si practice prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa explice constructia si functionarea utilajelor pentru topirea amestecului de materii prime precum si sa exploateze cuptoarele pentru topire asa cum este precizat in criteriile de performanta a, b si c.

Evaluarea 2: Topeste amestecul de materii prime

1.a. Enumerarea tipurilor de utilaje pentru topire;

Precizati cel putin doua tipuri de cuptoare pentru topirea amestecului de materii prime:

Tipuri de cuptoare

Evaluare

Data

2. b. Explicarea constructiei si functionarii utilajelor pentru topire

Enumerati partile constructive ale cuptoarelor pentru topirea amestecului de materii prime

Parti constructive

Evaluare

Data

2.c. Exploatarea utilajelor pentru topirea amestecului de materii prime

Precizati operatiile pentru exploatarea utilajelor de topire a materiilor.

Operatii pentru exploatarea utilajelor

Evaluare

Data

MODULUL III: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE

Total ore/an : 90

din care laborator tehnologic 42 ore/an   

I. NOTA DE PREZENTARE

In cadrul domeniului Materiale de constructii conform nomenclatorului de calificari, la nivelul 3 de calificare sunt cuprinse doua calificari:

Tehnician in industria sticlei si ceramicii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta scurta 2+2 ( ciclul inferior si ciclul superior) - profil tehnic

Tehnician in industria materialelor de constructii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta progresiva ( S.A.M. + an de completare + ciclul superior al liceului tehnologic)

Daca in clasele a IX-a si a X-a, din cadrul ciclului inferior al liceului tehnologic - ruta scurta s-a urmarit realizarea unei pregatiri tehnologice generale, in clasele a XI-a si a XII- a se urmareste realizarea unei pregatiri tehnologice de specialitate care sa permita elevilor dobandirea calificarii Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. Detinatorii de calificare de nivel trei vor fi capabili sa efectueze sarcini de complexitate ridicata, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai inalt cu ceilalti, prin responsabilitate si autonomie personala completa.

Nivelul trei de pregatire le va permite absolventilor sa-si gaseasca mai usor un loc de munca sau pot sa continue pregatirea intr-un program de nivel avansat.

Curriculum-ul este elaborat pe baza si in concordanta cu Standardul de Pregatire Profesionala.

Dupa parcurgerea continuturilor din curriculum-ul "Chimia sistemelor silicatice", elevii vor fi capabili sa descrie structurile silicatice, sa prezinte efectele termice care insotesc transformarile de silicati, sa explice procesele de solidificare, topire si transformare polimorfa in sistemele de silicati precum si sa interpreteze diagramele de stare a unor sisteme concrete de silicati.

Recomandari privind utilizarea programei

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I denumit "Nota de prezentare" ofera in prima parte informatii referitoare la calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii, iar la final sunt date o serie de recomandari privind studierea programei

In capitolul II este prezentata unitatea de competenta tehnica, relevanta pentru modul.

Capitolul III prezinta sub forma tabelara competentele si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatii de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o competenta.

Capitolul V prezinta propuneri de teme pentru realizarea continuturilor tematice precizate in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala;

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului.

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II.    LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL - CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE

Unitati de competenta tehnice generale:

Chimia sistemelor silicatice

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

UNITATI DE COMPETENTA

COMPETENTE INDIVIDUALE

CONTINUTURI TEMATICE

- Chimia sistemelor silicatice

- Descrie structura silicatilor

- Prezinta efectele termice care insotesc transformarile

silicatilor

-Explica transformarile fizico-chimice din sistemele de silicati

- Aplica notiunile de chimia silicatilor la studiul maselor ceramice

- Aplica notiunile de chimie a silicatilor la studiul maselor pentru obtinerea sticlei

- Notiunea de structura. Tipuri de structuri la silicati. Structura cristalina a silicatilor: metode de obtinere, proprietati, unitatea structurala de baza din silicatii cristalini, tipuri de structuri cristaline la silicati, polimorfism, izomorfism, hidratarea si deshidratarea silicatilor cristalini. Structura vitroasa a silicatilor: metode de obtinere, proprietati. Structura coloidala a silicatilor: sisteme coloidale, metode de obtinere, proprietati, transformari.

- Efecte termice care insotesc transformarile silicatilor: caldura specifica, caldura de formare, caldura de reactie, caldura de topire, caldura de solidificare, caldura de transformare polimorfa, metode pentru determinarea cantitativa a lor, unitati de masura.

- Legea echilibrelor fazelor in sistemele de silicati. Aplicatii.

- Sisteme unare: procesul de solidificare-topire si transformari polimorfe.

- Sisteme binare: cu eutectic, cu un compus chimic congruent, cu un compus chimic incongruent si cu transformari polimorfe

- Sistemul ternar eutectic

- Compusii oxidici principali ai silicatilor: dioxidul de siliciu, oxidul de aluminiu, oxidul de calciu, oxidul de magneziu, oxidul de fier.

- Sisteme concrete de silicati: Al2O3- SiO2, Na2O - SiO2, Na2O - Al2O3 - SiO2, K2O - Al2O3 - SiO2, Na2O - CaO - SiO2

- Materii prime principale pentru masele ceramice. Transformarile fizico-chimice care au loc in timpul transformarii maselor ceramice. Calcularea compozitiei amestecului de materii prime pentru masele ceramice.

- Materii prime principale. Transformarile fizico-chimice care au loc in timpul topirii Produse din sticla pentru ambalaj si menaj pentru constructii si pentru obiecte de laborator. Calculul compozitiei amestecului de materii prime

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active, centrate pe elev.

In acest cadru elevii sunt membri unei retele de comunicare, isi impartasesc experientele, pun intrebari, gresesc si isi asuma riscuri, ca parte a procesului de invatare, lucreaza individual sau in echipa.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, profesorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta si probele de evaluare, in cadrul unitatilor de competenta.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul modulului se realizeaza evaluarea sumativa, acestea urmarind nivelul de atingere a competentelor. O competenta se evalueaza o singura data, evaluarea realizandu-se numai in cadrul modulului in care a fost integrata

In acest sens, se exemplifica in anexa 1 evaluarea competentei Prezinta efectele termice care insotesc transformarile silicatilor, din unitatea de competenta Chimia sistemelor silicatice.

V SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul: Chimia sistemelor silicatice

Continuturi

Numar total de ore

Numar ore teorie

Numar ore laborator tehnologic

Silicati naturali si tehnici. Denumirea silicatilor

Structura silicatilor. Tipuri de structuri la silicati.

Structura cristalina a silicatilor.

Structura vitroasa a silicatilor

Structura coloidala a silicatilor

Efecte termice.

Legea echilibrului fazelor. Aplicatii

Echilibre termice in sistemele de silicati. Diagrame de stare.

Compusii oxidici principali ai silicatilor.

Reactii in faza solida.

Sisteme concrete de silicati.

Chimia maselor ceramice.

Chimia maselor pentru obtinerea sticlei.

Total ore

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare:

Pentru realizarea competentelor sociale, tehnice generale si specializate, vor fi utilizate metode didactice activ-participative ca:

invatarea prin descoperire

invatarea asistata de calculator

proiectul

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

brainstorning - ul etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a) Mijloace informativ-demonstrative: manuale, reviste de specialitate, pliante, INTERNET.

b) Materiale sau reprezentari figurative

Ilustratii

Mostre produse

Planse

Folii transparente

c)      Reprezentari simbolice: ex. scheme forme de ipsos sau tipare

d)     Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor: ex. forme de ipsos, tipare

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluarea

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala. In acest sens se recomanda sa se utilizeze ca instrumente de evaluare: teste, chestionare, fise de evaluare, referate, portofolii, proiecte, lucrari practice.

Exemple de activitati de invatare:

discutii pe baza unui proiect realizat individual sau in grup

demonstratii practice

efectuarea de experimente

completarea unor fise de observatii

invatarea asistata de calculator

invatarea prin descoperire etc.

Anexa 1

Nivelul 3

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 3

Unitatea : CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE

Evaluarea 2

Competenta 2: Prezinta efectele termice care insotesc transformarile silicatilor

Evaluarea 2

Aceasta evaluare se refera la:

Competenta 2:    Prezinta efectele termice care insotesc transformarile silicatilor

Criterii de performanta:

(d)            Enumerarea efectelor termice care insotesc transformarile fizico-chimice ale silicatilor;

(e)             Explicarea modalitatilor prin care se determina cantitativ efectele termice;

(f)              Enuntarea legii echilibrului fazelor in sistemele de silicati;

(g)             Aplicarea legii fazelor in sistemele de silicati;

Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta:

Efecte termice: caldura specifica, caldura de formare, caldura de reactie, caldura de topire

caldura de cristalizare, caldura de transformare polimorfa

Modalitati: practice si teoretice

Sisteme de silicati    unare, binare, ternare

Probe de evaluare

Probe orale si scrise prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa enumere efectele termice si sa explice modalitatile prin care se determina acestea asa dupa cum se specifica in criteriile de performanta a si b

Probe orale si practice prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa enunte si sa aplice legea fazelor in sistemele de silicati.

Evaluarea 2: Prezinta efectele termice care insotesc transformarile silicatilor

1.a. Enumerarea efectelor termice care insotesc transformarile fizico-chimice ale silicatilor;

Precizati cel putin patru tipuri de efecte termice care insotesc transformarile fizico-chimice ale silicatilor:

Efectul termic

Evaluator

Data

2. b. Explicarea modalitatilor prin care se determina cantitativ efectele termice   

Indicati modalitatile prin care se pot determina cantitativ urmatoarele efecte termice

Tipuri de caldura

Modalitatea de determinare

Evaluator

Data

Caldura specifica

Caldura de reactie

Caldura de transformare polimorfa

2.c. Enuntarea legii echilibrului fazelor in sistemele de silicati

Scrieti expresia matematica a legii fazelor.

Expresia matematica a legii fazelor

Evaluator

Data

2.d. Aplicarea legii fazelor in sistemele de silicati

Precizati cate faze sunt in echilibru intr-un sistem binar invariant

Nr. de faze

Evaluator

Data

MODULUL IV: Automatizarea proceselor tehnologice

Total ore/an

din care: laborator tehnologic

Instruire practica

I. NOTA DE PREZENTARE

In cadrul domeniului Materiale de constructii conform nomenclatorului de calificari, la nivelul 3 de calificare sunt cuprinse doua calificari:

Tehnician in industria sticlei si ceramicii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta scurta 2+2 ( ciclul inferior si ciclul superior) - profil tehnic

Tehnician in industria materialelor de constructii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta progresiva ( S.A.M. + an de completare + ciclul superior al liceului tehnologic)

Daca in clasele a IX-a si a X-a, din cadrul ciclului inferior al liceului tehnologic - ruta scurta s-a urmarit realizarea unei pregatiri tehnologice generale, in clasele a XI-a si a XII- a se urmareste realizarea unei pregatiri tehnologice de specialitate care sa permita elevilor dobandirea calificarii Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. Detinatorii de calificare de nivel trei vor fi capabili sa efectueze sarcini de complexitate ridicata, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai inalt cu ceilalti, prin responsabilitate si autonomie personala completa.

Curriculum-ul este elaborat pe baza Standardului de Pregatire Profesionala, validat de juriul de validare constituit din reprezentanti ai angajatorilor din ramura si ai M.Ed.C.

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnica generala

unitati de competenta tehnica specializata.

Curriculum-ul pentru clasa a XI-a, calificarea " Tehnician in industria sticlei si ceramicii", cuprinde urmatoarele module:

Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

Operatii si utilaje in industria sticlei si a ceramicii

Chimia sistemelor silicatice

Automatizarea proceselor tehnologice

Sanatatea si securitatea muncii

Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii

Elemente de proiectare

Notiuni de creatie

Modulul "Automatizarea proceselor tehnologice " se preda in clasa a XI- a.

Acest modul este constituit din unitatea de competenta specializata:

Automatizarea proceselor tehnologice

Continuturile incluse in structura modulului "Automatizarea proceselor tehnologice" ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind masurarea parametrilor tehnologici si sistemele de reglare automata a acestora, in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate, libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispun.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului de specialitate si maistrului instructor, care au sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala.

Modulul "Automatizarea proceselor tehnologice" face parte din, aria curriculara Tehnologii, are alocate un numar de 56 de ore din care 20 de ore de teorie si 36 ore de instruire practica, orele de instruire practica putand fi efectuate, sub directa indrumare a profesorului de specialitate sau a maistrului instructor in ateliere tehnologice sau la agenti economici cu dotari corespunzatoare.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe patru capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare a modulului.

Capitolul II prezinta lista unitatilor de competenta relevante pentru modul.

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatea de competenta specializata, cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o competenta.

Capitolul V pentru inceput prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul II si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II.        LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODULUL : AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

Unitati de competenta tehnice specializate :

Automatizarea proceselor tehnologice

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

UNITATI DE COMPETENTA

COMPETENTE

INDIVIDUALE

CONTINUTURI

TEMATICE

Automatizarea proceselor tehnologice

Executa masurari de parametri tehnologici

Descrie sistemele de reglare automata (SRA) din industria sticlei si ceramicii

Prezinta modalitati de conducere automata a unor procese tehnologice din industria sticlei si ceramicii

Parametri tehnologici : presiune, temperatura, debit, nivel, umiditate, grad de umplere, compozitia gazelor de ardere; unitatile de masura in care se exprima (conform Standardelor Internationale)

Metode de masurare - directe, indirecte, combinate, continue, discrete, de laborator, industriale, manuale, automate

Alegerea mijloacelor de masurare si stabilirea domeniului de masurare

Caracteristici metrologice ale aparatelor de masurare - clasa de precizie, sensibilitatea

Principiului de functionare si etalonarea mijloacelor de masurare

Masurarea parametrilor tehnologici si interpretarea rezultatelor - masurarea marimilor fizico-chimice cu:

o       contoare pentru lichide si gaze

o       debitmetre

o       termometre

o       manometre

o       pH-metre

o       analizoare de gaze

Alegerea dispozitivelor de afisare si inregistrare date - indicatoare si inregistratoare electronice si pneumatice

Utilizarea aplicatiilor de tip CAD la afisarea graficelor specifice domeniului de activitate - identificarea si utilizarea elementelor specifice aplicatiilor informatice

Marimi ale procesului reglat: de intrare, de iesire, de comanda, perturbatoare

Metode de reglare - manuala, automata

Schema bloc si clasificarea SRA

Legi de reglare: P,PI,PD,PID, realizarea legilor de reglare tipizate prin intermediul regulatoarelor electronice

Elementele componente ale sistemului de reglare automata, conform schemei bloc (descriere si utilizare):

traductoare (de temperatura, de presiune, de debit, de nivel, de umiditate, de grad de umplere, analizoare de gaze),

amplificatoare/ convertoare,

regulatoare,

elemente de executie

Tipuri de SRA. Clasificare:

in functie de variatia in timp: cu stabilizare automata, cu program variabil, de urmarire

in functie de viteza de raspuns: pentru procese lente

dupa numarul marimilor reglate: simple, multiple

dupa tipul actiunii si numarul de bucle: continua, discontiunua, singulara, multipla

Descrierea sistemelor de urmarire si reglare a parametrilor proceselor cu desfasurare discontinua

Scheme bloc pentru reglarea automata a principalilor parametri tehnologici ai proceselor cu desfasurare continua

Scheme bloc pentru: reglarea automata a presiunii, debitului, nivelului, temperaturii

Metode evoluate de conducere a proceselor tehnologice din industria sticlei si ceramicii: reglare dupa perturbatie, de raport, in cascada, conducerea procesului cu calculator de proces

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, profesorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.IV ).

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de instruire.

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul II.

Profesorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul IV: Automatizarea proceselor tehnologice

Continuturi tematice

Numar total de ore

Numar ore teorie

Numar ore instruire practica

Notiuni introductive

Parametrii tehnologici si unitatile de masura in care se exprima

Metode de masurare si alegerea mijloacelor de masurare

Caracteristici metrologice ale mijloacelor de masurare

Masurarea parametrilor tehnologici si interpretarea rezultatelor

Alegerea dispozitivelor de afisare si inregistrare date

Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

Marimi ale procesului reglat

Metode de reglare

Schema bloc a unui SRA. Elementele componente ale unui SRA

Legi de reglare

Tipuri de SRA

Descrierea sistemelor de urmarire si reglare - procese discontinue

Schema bloc pentru procesele cu desfasurare continua

Scheme bloc pentru reglarea automata a: presiunii, debitului, nivelului, temperaturii

Metode evoluate de conducere a proceselor tehnologice

Total ore

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

algoritmizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul, etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, recomandam

utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Materiale sau reprezentari figurative:

Caiete de sarcini

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

b)      Reprezentari simbolice:

Scheme bloc ale SRA specifice domeniului

Diagrame

Nomograme

Sisteme de unitati de masura

c)      Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Experimentul

Lucrari practice

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Lucrari practice

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Referate de laborator

Portofolii

Testare asistata de calculator

Anexa 1

Nivelul 3

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 4

Unitatea : Automatizarea proceselor tehnologice

Evaluarea 1

Competenta 1: Executa masurari de parametri tehnologici

Evaluarea 1

Aceasta evaluare se refera la:

Competenta 1: Executa masurari de parametri tehnologici

Criterii de performanta:

(a)                           Enumerarea parametrilor proceselor tehnologice

(b)                          Enumerarea unitatilor de masura

(c)                           Alegerea metodelor de masurare

(d)                          Alegerea mijloacelor de masurare in functie de caracteristicile metrologice

(e)                           Descrierea principiului de functionare a mijloacelor de masurare

(f)                            Executarea masurarii parametrilor tehnologici

(g)                           Exprimarea si interpretarea rezultatelor masurarii

(h)                          Alegerea dispozitivelor de afisare si inregistrare date

(i)                             Utilizarea aplicatiilor de tip CAD la afisarea graficelor specifice domeniului de activitate

Precizari privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanta

Parametri tehnologici: presiune, temperatura, debit, nivel, umiditate, grad de umplere, compozitia gazelor de ardere

Unitati de masura:    conform SI, unitati derivate, tolerate

Metode de masurare: directe, indirecte, combinate, continue, discrete, de laborator,

industriale, manuale, automate

Alegere a mijloacelor de marimea de masurat, domeniul de masurare

masurare:

Caracteristici metrologice: clasa de precizie, sensibilitatea

Principiul de functionare: pregatirea aparatului, etalonare (daca e cazul), schema aparatului

Exprimarea si interpretarea valori, unitati de masura, domeniul de variatie, in functie de

rezultatelor: erorile de metoda si cele introduse de mijloacele de masurare

Dispozitive de afisare    indicatoare si inregistratoare electronice si pneumatice

si inregistrare:

Aplicatii de tip CAD: identificarea si utilizarea elementelor specifice aplicatiei

Probe de evaluare

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa enumere parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (a) conform conditilor de aplicabilitate

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa enumere unitatile de masura pentru parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (b) conform conditilor de aplicabilitate

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aleaga metoda de masurare pentru parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (c) conform conditilor de aplicabilitate

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aleaga mijloacele de masurarea a parametrilor ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (d) conform conditiilor de aplicabilitate

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice principiul de functionare al mijloacelor de masurare a parametrilor ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (e) conform conditilor de aplicabilitate

Proba practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa execute masurarea parametrilor ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (f).

Proba orala/scrisa/practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa exprime si sa interpreteze corect valorile parametrilor tehnologici ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (g) conform conditilor de aplicabilitate.

Proba orala/scrisa/practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aleaga dispozitivele de afisare si inregistrare pentru parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (h) conform conditilor de aplicabilitate   

Proba orala/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa utilizeze aplicatii tip CAD pentru afisarea graficelor parametrilor tehnologici din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (i) conform conditilor de aplicabilitate

Evaluarea 1:

1.a Enumerarea parametrilor proceselor tehnologice

Enumera principalii trei parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii:

Nr. act.

Parametri

Evaluator

Data

1. b. Enumerarea unitatilor de masura

Completati tabelul de mai jos precizand unitatile de masura pentru urmatorii parametri:

Nr. act.

Parametrul

Unitate de masura

Evaluator

Data

Presiune

Temperatura

Umiditate

1.c Alegerea metodelor de masurare

Stabiliti cu ajutorul unor sageti corespondenta dintre metodele de masurare si aplicabilitatea lor:

Nr. act.

Metoda de masurare

Aplicabilitate in:

Evaluator

Data

Directa

Industrie

Cercetare

Indirecta

Continua

Manuala

Automata

1.d Alegerea mijloacelor de masurare in functie de caracteristicile metrologice

Completati spatiile punctate cu termenii corespunzatori.

Nr. act.

Notiunea

Evaluator

Data

Mijloacele de masurare sunt dupa precizia lor de 3 tipuri: .., .. si

Domeniul de masurare al unui termometru industrial trebuie sa fie .. pentru a masura temperaturi cuprinse in intervalul 1000-1500 oC.

Clasa de precizie a unui mijloc de masurare este ..

1.e Descrierea principiului de functionare a mijloacelor de masurare

Indicati principalele elemente componente ale unui debitmetru electromagnetic, precizand rolul lor in functionarea acestuia

Nr. act.

Element component

Rolul elementului component

Evaluator

Data

1.f Executarea masurarii parametrilor tehnologici

Indicati in ordinea efectuarii lor, etapele parcurse la masurarea temperaturii dintr-un cuptor cu ajutorul unui termocuplu:

Nr. act.

Etape

Evaluator

Data

1.g Exprimarea si interpretarea rezultatelor masurarii

Clasificati erorile de masurare:

Nr. act.

Criteriul de clasificare

Erori de masurare

Evaluator

Data

Caracterul erorii

Valoarea erorii

Determinati domeniul de variatie a temperaturii dintr-un cuptor de ardere, intr-un interval de timp in care s-au efectuat 5 masuratori:

Nr. act.

Valoarea masurata

Domeniul de variatie

Evaluator

Data

1.h Alegerea dispozitivelor de afisare si inregistrare date

Parametri de performanta pentru alegerea celui mai potrivit tip de inregistrator sunt:

Nr. act.

Parametru

Evaluator

Data

Stabiliti cu ajutorul unor sageti corespondentele:

Nr. act.

Tip inregistrator

Categorie inregistrator

Evaluator

Data

Galvanometric

Analogic

Digital

Discuri fixe

Servo-inregistrator

Memorii electronice

Banda magnetica

1.i Utilizarea aplicatiilor de tip CAD la afisarea graficelor specifice domeniului de activitate

Indicati trei meniuri derulante ale aplicatiilor de tip CAD:

Nr. act.

Meniuri derulante CAD

Evaluator

Data

MODULUL V: SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

Total ore/an

din care: laborator tehnologic

Instruire practica

I. NOTA DE PREZENTARE

La nivelul 3, in domeniul "Materiale de constructii", se asigura pregatirea elevilor pentru calificarea de " Tehnician in industria sticlei si a ceramicii".

Pregatirea in aceasta calificare se face pe parcursul claselor a XI-a si a XII-a, ruta scurta, liceu tehnologic.

Programul de pregatire de la nivelul 3, permite elevilor sa dobandeasca abilitati si cunostinte teoretice si practice mai complexe in domeniul sticlei si ceramicii, care sa le permita ocuparea unui loc de munca , unde sa desfasoare activitati calificate si complexe, specifice calificarii lor .

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnica generala

unitati de competenta tehnica specializata.

Modulul V " Sanatatea si securitatea muncii" se preda la liceul tehnologic, nivelul 3, clasa a XI- a, domeniul Materiale de constructii, specializarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii.

Prin parcurgerea acestei unitati de competenta, elevul va fi capabil:

- sa aplice legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si

stingerea incendiilor

- sa planifice actiuni de evitare si de reducere a riscurilor identificate la locul de munca

- sa coordoneze activitatile in caz de accident

Parcurgerea modulului de "Sanatatea si securitatea muncii", constientizeaza elevul de importanta legislatiei privind protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului,formeaza elevului deprinderi practice corecte de identificare si evitare a riscurilor si de acordare a primului ajutor in caz de accidente.

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate sau maistrului instructor libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine coordonatorului care are sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Parcurgerea tuturor temelor din programa este obligatorie, dar respectarea numarului de ore pentru activitatile de instruire practica si evaluare, este de competenta colectivului catedrei de specialitate, care va tine seama si de specificul industriei locale.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.

Modulul V "Sanatatea si securitatea muncii" se parcurge in practica comasata, pe durata a 30 ore.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe patru capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare a modulului

In capitolul II este prezentata unitatea de competenta tehnica generala relevanta pentru modul, respectandu-se denumirea din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un model de test de evaluare pentru o unitate de competenta

Capitolul V, pentru inceput, prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL

Unitatea de competenta tehnica generala:

Sanatatea si securitatea muncii

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

UNITATEA DE COMPETENTA

COMPETENTE INDIVIDUALE

CONTINUTURI TEMATICE

Sanatatea si securitatea

muncii

C1:Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor.

1. Notiuni generale de legislatia sanatatii, securitatii in munca si a apararii impotriva incendiilor in Romania.

2. Instructaje de protectia muncii:

- instructajul introductiv general

- instructajul la locul de munca

- instructajul periodic

- reinstruirea

3. Riscuri de imbolnavire si accidentare, specifice locului de munca.

4. Mijloace individuale si colective de lucru si de protectie

5. Materiale igienico-sanitare si alimentatia de protectie.

6. Sisteme si dispozitive de protectie, materiale si mijloace pentru stingerea incendiilor:

- constructie

- functionare

- exploatare si intretinere

C 2: Planifica actiuni de evitare si de reducere a riscurilor identificate la locul de munca.

7. Monitorizarea si raportarea factorilor de risc si situatiilor deosebite din sectorul supravegheat, intocmind:

- procese verbale

- note informative

8. Situatii deosebite din sectorul de activitate:

- situatii de risc

- accidente de munca

- boli profesionale

- avarii

- incendii si explozii

9. Selecteaza echipamentele de lucru si de protectie si stabileste actiunile de evitare si reducere a riscurilor, specifice locului de munca.

C 3: Coordoneaza activitatile in caz de accident.

10. Masuri de prim-ajutor in caz de accidente.

11. Intocmirea planului de actiune in caz de accident, stabilind sarcini individuale si de grup pentru cei din subordine.

12. Evaluarea eficientei interventiei in situatii deosebite:

- corectitudinea interventiei

- incadrarea in timp

- estimarea efectelor si

pagubelor materiale

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

Profesorul sau maistrul instructor sunt organizatorii procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, coordonatorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul V "Sanatatea si securitatea muncii " poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate sau maistrului instructor in ateliere tehnologice sau la agenti economici cu dotari corespunzatoare.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.V ).

In elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de parcurgere a modulului

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea si cerintele agentului economic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul V : Sanatatea si securitatea muncii   

Continuturi

Numar ore practica comasata

1. Notiuni generale de legislatia sanatatii, securitatii in munca si a apararii impotriva incendiilor in Romania.

2. Instructaje de protectia muncii

3. Riscuri de imbolnavire si accidentare

4 Mijloace individuale si colective de lucru si de protectie

5. Materiale igienico-sanitare si alimentatia de protectie.

6. Sisteme si dispozitive de protectie, materiale si mijloace pentru stingerea incendiilor

7. Monitorizarea si raportarea factorilor de risc si situatiilor deosebite din sectorul supravegheat

8. Situatii deosebite din sectorul de activitate

9. Masuri de prim-ajutor in caz de accidente.

10. Intocmirea planului de actiune in caz de accident

11. Evaluarea eficientei interventiei in situatii deosebite

Total numar de ore/modul

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea

urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul

etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se

recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

d)     Materiale sau reprezentari figurative:

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

e)      Reprezentari simbolice:

Scheme

Diagrame

f)       Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Experimentul

Instruirea practica.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Portofolii

Proiecte

Lucrari practice

Testare asistata de calculator

Anexa 1

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 5

U.C. : Sanatatea si securitatea muncii

C1 : Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si

stingerea incendiilor.

Instructiuni pentru candidati :

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea :

Cititi cu atentie toate cerintele instrumentului de evaluare inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca aveti neclaritati la vreuna din cerinte, comunicati acest lucru evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate etapele acestei fise

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului fisa.

Titlul Unitatii: SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

Competenta 1: Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca si prevenirea si stingerea incendiilor

Criterii de performanta:

(a)                                       Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul de munca.

(b)                                       Controlarea modului de aplicare a masurilor de igiena si protectia muncii, individuale ,colective si de prevenire si stingere a incendiilor.

(c)                                        Asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de protectie.

(d)                                       Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor si mijloacelor pentru stingerea incendiilor.

Conditii de aplicabilitate :

Informare: Instructaje initiale, curente, periodice, fise,afise, filme,

cataloage, brosuri, pliante, instructiuni de lucru

Control: Fisa individuala de instructaj, echipamente de lucru si

echipamente individuale si colective de protectie, trusa de prim ajutor, materiale igienico-sanitare, materiale si mijloace de stingere a incendiilor

Sisteme si dispozitive de protectie: Individulale si colective specifice locului de munca

Materiale si mijloace pentru

stingerea incendiilor:    Apa, nisip, paturi, hidranti, stingatoare cu spuma, cu

praf, cu CO2

Probe de evaluare :

Probe practice si scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa selecteze mijloacele de informare necesare instructajului, sa controleze si sa asigure buna functionare a mijloacelor de protectie conform criteriilor de performanta (a), (b) si (c) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate.

Probe practice si orale prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa utilizeze materialele si mijloacele pentru stingerea incendiilor conform criteriului de performanta (d) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate

1.(a). Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul de munca.

Enumerati 5 modalitati de informare a persoanelor din subordine, privind riscurile de la locul de munca:

Nr. Crt.

Modalitati de informare

Evaluator

Data

2. (b). Controlarea modului de aplicare a masurilor de igiena si protectia muncii, individuale, colective si de prevenire si stingere a incendiilor.

In ce consta controlul modului de aplicare a masurilor de igiena , protectia muncii si de prevenirea si stingerea incendiilor:

Nr. Crt.

Control

Evaluator

Data

3.(c).Asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de protectie.

Enumerati sistemele si dispozitivele de protectie specifice locului de munca:

Nr. Crt.

Sisteme si dispozitive de protecsie

Evaluator

Data

(d). Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor si mijloacelor pentru stingerea

incendiilor.

Enumerati 5 materiale si mijloace folosite la stingerea incendiilor:

Nr. Crt.

Materiale si mijloace folosite la stingerea incendiilor

Evaluator

Data

MODULUL VI:    COORDONAREA LUCRARILOR DE EXPLOATARE A UTILAJELOR SI INSTALATIILOR DIN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Total ore/an

din care:    laborator tehnologic

Instruire practica

I. NOTA DE PREZENTARE

La nivelul 3, in domeniul "Materiale de constructii", se asigura pregatirea elevilor pentru calificarea de " Tehnician in industria sticlei si a ceramicii".

Pregatirea in aceasta calificare se face pe parcursul claselor a XI-a si a XII-a, ruta scurta, liceu tehnologic.

Programul de pregatire de la nivelul 3, permite elevilor sa dobandeasca abilitati si cunostinte teoretice si practice mai complexe in domeniul sticlei si a ceramicii, care sa le permita ocuparea unui loc de munca , unde sa desfasoare activitati calificate si complexe, specifice calificarii lor .

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnica generala

unitati de competenta tehnica specializata.

Modulul VI " Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii " se preda la liceu tehnologic, nivelul 3, clasa a XI- a, domeniul Materiale de constructii, specializarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii.

Acest modul este constituit din unitatea de competenta specializata:

Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii

agregata cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie:

Gandire critica si rezolvare de probleme

Prin parcurgerea acestor unitati de competenta, elevul va fi capabil:

- sa evalueze starea tehnica a utilajelor si instalatiilor

- sa monitorizeze lucrarile de exploatare, intretinere si reparatii a utilajelor si instalatiilor

- sa verifice aplicarea normelor de exploatare a utilajelor ti instalatiilor

- sa identifice probleme complexe

- sa rezolve probleme

- sa evalueze rezultatele obtinute

Parcurgerea modulului Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii, constientizeaza elevul asupra importantei exploatarii si intretinerii corecte a utilajelor si instalatiilor in scopul reducerii timpilor neproductivi, a costurilor de productie, de intretinere si reparatii, deci a cresterii productivitatii muncii..

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate sau maistrului instructor libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine coordonatorului care are sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Parcurgerea tuturor temelor din programa este obligatorie, dar respectarea numarului de ore pentru activitatile de instruire practica si evaluare, este de competenta colectivului catedrei de specialitate, care va tine seama si de specificul industriei locale.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.

Modulul VI " Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii " se parcurge in practica comasata, pe durata a 90 ore..

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare a modulului.

In capitolul II este prezentata lista unitatilor de competenta relevante pentru modul, respectandu-se denumirile din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatile de competenta (specificate la capitolul II) cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o unitate de competenta.

Capitolul V pentru inceput prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de    predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODULUL VI - COORDONAREA LUCRARILOR DE EXPLOATARE A UTILAJELOR SI INSTALATIILOR DIN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII:

Unitatea de competenta pentru abilitati cheie:

Gandire critica si rezolvare de probleme

Unitatea de competenta tehnica specializata

Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

UNITATI DE COMPETENTA

COMPETENTE INDIVIDUALE

CONTINUTURI TEMATICE

Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria

sticlei si a ceramicii

Gandire critica si rezolvare de probleme

C1 :Evalueaza starea tehnica a utilajelor si instalatiilor.

C1: Identifica probleme complexe

1. Prescriptii tehnice privind constructia, functionarea si exploatarea utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii.

2. Uzura utilajelor si combaterea ei:

- alegerea de materiale rezistente la uzura

--prelucrarea si tratarea suprafetelor

3. Planificarea si coordonarea analizei starii tehnice si functionale a utilajelor si instalatiilor in scopul anticiparii situatiilor problema.

4. Consemnarea, interpretarea si compararea starii functionale cu prescriptiile tehnice

5. Incidente functionale si probleme complexe aparute in exploatarea utilajelor si instalatiilor:

- perturbari functionale

- defectiuni

- avarii

6. Masuri de remediere a incidentelor functionale si problemelor complexe aparute in procesul de munca sau in situatii de urgenta.

C2: Monitorizeaza lucrarile de exploatare, intretinere si reparatii a utilajelor si instalatiilor.

C2: Rezolva probleme

7. Plan de actiune.

8. Lucrari de intretinere si reparatii (curente si capitale) ale utilajelor si instalatiilor

9. Stabilirea necesarului de resurse umane, materiale si de timp, pentru executarea lucrarilor.

10. Aplicarea planului de actiune si monitorizarea actiunilor prevazute.

C3: Verifica aplicarea normelor de exploatare a utilajelor si instalatiilor.

C3: Evalueaza rezultatele obtinute.

11. Analiza rezultatelor si calitatii lucrarilor efectuate, prin comparare cu normativele de calitate si de timp.

12. Norme de P.M., P.S.I. si de protectia mediului, specifice lucrarilor de exploatare, intretinere si reparatii, ale utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii.

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, coordonatorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul VI "Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii" poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate sau maistrului instructor in ateliere tehnologice sau la agenti economici cu dotari corespunzatoare.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.V ).

In elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de parcurgere a modulului

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea si cerintele agentului economic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul VI : Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor

din industria sticlei si a ceramicii

Continuturi

Numar ore practica comasata

1. Prescriptii tehnice

2. Analiza starii tehnice si functionale a utilajelor si instalatiilor

3. Uzura utilajelor si combaterea ei

4. Incidente functionale in exploatarea utilajelor si instalatiilor

5. Intocmirea planului de intretinere si reparatii

6. Necesarul de resurse umane, materiale si de timp

7. Executarea lucrarilor de exploatare, intretinere si reparatii

8. Evaluarea calitatii lucrarilor efectuate

9. Masuri de P.M., P.S.I. si de protectia mediului

Total numar de ore/modul

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea

urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul

etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se

recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Materiale sau reprezentari figurative:

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

b)      Reprezentari simbolice:

Scheme

Diagrame

c)      Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Experimentul

Instruirea practica.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Portofolii

Proiecte

Lucrari practice

Testare asistata de calculator

Anexa 1

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 6

U.C. :Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din

industria sticlei si a ceramicii

C2 : Monitorizeaza lucrarile de intretinere si reparatii a utilajelor si instalatiilor.

Instructiuni pentru candidati :

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea :

Cititi cu atentie toate cerintele instrumentului de evaluare inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca aveti neclaritati la vreuna din cerinte, comunicati acest lucru evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate etapele acestei fise

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului fisa.

Titlul unitatii: Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii

Competenta 2: Monitorizeaza lucrarile de exploatare, intretinere si reparatii a utilajelor si instalatiilor

Criterii de performanta:

(a)           Stabilirea lucrarilor de intretinere si reparatii ale utilajelor si instalatiilor.

(b)           Stabilirea necesarului de resurse pentru executarea lucrarilor.

(c)            Urmarirea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii conform planificarilor

Conditii de aplicabilitate a criteriilor de performanta:

Lucrari de intretinere: preventive, corective (curente)

Reparatii:    curente, planificate, capitale

Necesarul de resurse: materiale, S.D.V.-uri, A.M.C.-uri

Probe de evaluare

Probe orale si practice care atesta capacitatea candidatului de a stabili lucrari de intretinere si reparatii ale utilajelor si instalatiilor, asa cum s-a precizat in criteriul (a) de performanta, cuprinzand toate elementele din conditiile de aplicabilitate.

Probe orale si practice care atesta capacitatea candidatului de a stabili necesarul de resurse pentru executarea lucrarilor, asa cum s-a precizat in criteriul (b) de performanta, cuprinzand toate elementele din conditiile de aplicabilitate.

Probe practice si observarea desfasurarii activitatii care atesta capacitatea candidatului de a urmari executarea lucrarilor de intretinere si reparatii conform planificarilor, asa cum s-a precizat in criteriul (c) de performanta, cuprinzand toate elementele din conditiile de aplicabilitate.

Evaluare 2

2.(a). Stabilirea lucrarilor de intretinere si reparatii ale utilajelor si instalatiilor.

Completati in rubricile a si b tipurile de lucrari de intretinere si reparatii corespunzatoare:

Nr. Crt.

Lucrari

Tipuri de lucrari

Evaluator

Data

Intretinere

a.

b.

Reparatii

a.

b.

c.

2.(b). Stabilirea necesarului de resurse pentru executarea lucrarilor.

Enumerati 3 categorii de resurse materiale necesare lucrarilor de intretinere si reparatii:

Nr. Crt.

Resurse materiale

Evaluator

Data

2.(c). Urmarirea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii conform planificarilor.

Deoarece pentru aceasta competenta sunt prevazute probe practice de evaluare, instrumentul de evaluare va fi FISA DE OBSERVARE, iar incheierea cu succes a evaluarii, va consta in urmarirea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii ale utilajelor si instalatiilor.

FISA DE OBSERVARE

Candidatul executa corect urmatoarele lucrari:

□ Analizeaza starea tehnica a utilajelor si instalatiilor

□ Stabileste lucrarile necesare

□ Stabileste necesarul de resurse umane si materiale

□ Distribuie sarcinile de lucru in cadrul echipei, dupa competente si aptitudini

□ Coordoneaza si organizeaza activitatea echipei

□ Analizeaza si corecteaza activitatea fiecarui membru al echipei, cu scopul asigurarii

calitatii lucrarilor

□ Urmareste aplicarea masurilor de P.M., P.S.I. si de protectia mediului

□ Evalueaza calitatea lucrarilor prin comparare cu prescriptiile normativelor

MODULUL VII: ELEMENTE DE PROIECTARE

Total ore/an

din care: laborator tehnologic

Instruire practica

I. NOTA DE PREZENTARE

La nivelul 3, in domeniul "Materiale de constructii", se asigura pregatirea elevilor pentru calificarea de " Tehnician in industria sticlei si a ceramicii".

Pregatirea in aceasta calificare se face pe parcursul claselor a XI-a si a XII-a, ruta scurta, liceu tehnologic.

Programul de pregatire de la nivelul 3, permite elevilor sa dobandeasca abilitati si cunostinte teoretice si practice mai complexe in domeniul sticlei si ceramicii, care sa le permita ocuparea unui loc de munca , unde sa desfasoare activitati calificate si complexe, specifice calificarii lor .

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnice generale

unitati de competenta tehnice specializate.

Modulul VII " Elemente de proiectare " se preda la liceul tehnologic, nivelul 3, clasa a XI- a, domeniul Materiale de constructii, specializarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii.

Acest modul este constituit din unitatea de competenta tehnica generala:

Elemente de proiectare

agregata cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie:

Comunicare

Prin parcurgerea acestor unitati de competenta, elevul va fi capabil:

- sa realizeze specificatii pentru proiectarea produselor pe baza cerintelor clientilor

- sa propuna solutii de proiectare initiale pentru un produs dat

- sa investigheze posibilitatile reale de proiectare a produsului

- sa aleaga si sa prezinte solutia finala de proiectare

- sa modereze dezbateri si sedinte

- sa elaboreze documente pe teme profesionale

Parcurgerea modulului de Elemente de proiectare, constientizeaza elevul asupra importantei studierii posibilitatilor de proiectare a produselor, asupra alegerii solutiilor conforme cu cerintele clientilor si de proiectare a acestora.

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Parcurgerea tuturor temelor din programa este obligatorie, dar respectarea numarului de ore pentru activitatile de instruire practica si evaluare, este de competenta colectivului catedrei de specialitate, care va tine seama si de specificul industriei locale.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.

Modulul VII " Elemente de proiectare " se parcurge in cadrul Curriculum-ului in dezvoltare locala (CDL), aria curriculara Tehnologii si are alocate un numar de 66 ore, din care 33 ore de teorie si 33 ore de laborator tehnologic.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare pentru modul.

In capitolul II este prezentata lista unitatilor de competenta relevante pentru modul, respectandu-se denumirile din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatile de competenta (specificate la capitolul II) cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o unitate de competenta.

Capitolul V, pentru inceput, prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODULUL VII - ELEMENTE DE PROIECTARE

Unitatea de competenta pentru abilitati cheie:

Comunicare

Unitatea de competenta tehnica generala:

Elemente de proiectare

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

UNITATI DE COMPETENTA

COMPETENTE INDIVIDUALE

CONTINUTURI TEMATICE

Elemente de proiectare

Comunicare

C1 : Realizeaza specificatii pentru proiectarea produselor pe baza cerintelor clientilor

C3: Elaboreaza documente pe teme profesionale

1. Surse de informare pentru realizarea specificatiilor de proiectare a produselor

(manuale, literatura de specialitate, articole, rapoarte, baze de date).

2. Cerinte de baza pentru proiectarea produselor (cercetarea pietei, functiile, scopul si aspectul produsului, materiale si tehnologii, timp si costuri de realizare).

3. Specificatii tehnice privind proiectarea produselor (performante functionale, fiabilitate, dimensiuni, masa, incadrare in standarde, termene de garantie).

4.Elaborarea unor documente pe teme profesionale :

instructiuni

manuale

scrisori

rapoarte

Elemente de proiectare

C2: Propune solutii de proiectare initiale pentru un produs dat.

5. Proiectarea initiala a unui produs dat:

- identificarea solutiilor posibile de proiectare

- legi si standarde aplicate in proiectare (de calitate, siguranta si de protectia mediului).

6. Comunica unor interlocutori sinteza informatiilor extrase din diferite surse, necesare proiectarii produselor pe baza cerintelor clientilor.

Elemente de proiectare

C3: Investigheaza posibilitatile reale de proiectare a produsului.

7. Informatii specifice necesare proiectarii unui produs dat (despre materiale, componente, productie).

8. Factori care influenteaza solutiile de proiectare (proprietatile materialelor si componentelor, specificul tehnologiei de fabricatie, disponibilitatea resurselor).

Elemente de proiectare

Comunicare

C4: Alege si prezinta solutia finala de proiectare.

C2: Modereaza dezbateri si sedinte

9. Participarea la dezbateri si/sau sedinte si exprimarea opiniilor si ideilor: clar, corect, rational, argumentat, in conditii de respect reciproc

10. Alegerea si justificarea solutiei finale de proiectare a produsului cerut.

11. Realizarea de desene in 2 D si 3 D prin desen tehnic si cu ajutorul calculatorului.

12. Pregatirea unei dezbateri si/sau sedinte pe o tema anume : stiintifica, tehnica, sociala.

13. Prezentarea solutiei finale de proiectare a unui produs cerut:

a) pregatirea prezentarii

b)organizarea informatiilor : corecte, clare, semnificative, succinte

c)tehnici de captare a atentiei auditoriului

d)forme de prezentare :

- softuri specializate

- prezentari scrise

- prezentari in " power point"

- prezentari grafice( in varianta

traditionala sau utilizand

aplicatii de tip CAD)

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active si centrate pe elev.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, coordonatorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul VII "Elemente de proiectare" poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate in cabinete, laboratoare tehnnologice sau de informatica.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.V ).

In elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de parcurgere a modulului

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din cadrul unitatilor de competenta pentru abilitati cheie si cadrul unitatilor de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea cabinetului si laboratorului tehnologic, cerintele agentului economic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul VII : Elemente de proiectare

Continuturi

Nr. ore teorie

Nr. ore laborator tehnologic

1. Surse de informare pentru realizarea specificatiilor de proiectare a produselor

2. Cerinte de baza pentru proiectarea produselor (cercetarea pietei, functiile, scopul si aspectul prodususului, materiale si tehnologii, timp si costuri de realizare).

3. Specificatii tehnice privind proiectarea produselor (performante functionale, fiabilitate, dimensiuni, masa, incadrare in standarde, temene de garantie).

4. Proiectarea initiala a unui produs dat.

5. Informatii specifice necesare proiectarii unui produs dat (despre materiale, componente, productie).

6. Factori care influenteaza solutiile de proiectare

7. Alegerea si justificarea solutiei finale de proiectare a produsului cerut.

8. Realizarea de desene in 2 D si 3 D

9. Prezentarea solutiei finale de proiectare a produsului cerut

Total numar de ore/modul

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea

urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul

etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se

recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Mijloace informativ-demonstrative - care reprezinta surse de informatie si servesc la exemplificarea sau ilustrarea notiunilor, la concretizarea ideilor.

Standarde

Baze de date

Reviste de specialitate

Catalooage de prezentare

b)      Materiale didactice:

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

Aplicatii CAD

Prezentari in "Power point"

c)      Reprezentari simbolice:

Puncte, linii, culori

Scheme

Diagrame

d)     Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Informare

Desenare asistata de calculator

Proiectare asistata de calculator

Instruirea practica.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Portofolii

Proiecte

Lucrari practice

Testare asistata de calculator

Anexa 1

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 7

U.C. : Elemente de proiectare

C3 : Investigheaza posibilitatile reale de proiectare a produsului

Instructiuni pentru candidati :

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea :

Cititi cu atentie toate cerintele instrumentului de evaluare inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca aveti neclaritati la vreuna din cerinte, comunicati acest lucru evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate etapele acestei fise

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului fisa.

Titlul unitatii: ELEMENTE DE PROIECTARE

Competenta 3: Investigheaza posibilitatile reale de proiectare a produsului

Criterii de performanta:

(a)       Utilizarea surselor de informatie corespunzatoare

(b)       Extragerea informatiilor specifice pentru proiectarea unui produs dat

(c)        Compararea unei game largi de factori ce pot afecta solutiile de proiectare   

Conditii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanta:

Surse de informatie: baze de date pentru materiale, componente, cataloage de

prezentare

Informatii specifice: despre materiale si procese de productie, cu aplicabilitate in

calcule simple de proiectare

Factori:    influenta proprietatilor fizice si mecanice ale materialelor asupra tehnologiei de fabricatie, disponibilitatea resurselor (de exemplu: manopera, materiale, echipamente)

Probe de evaluare:

Probe orale, scrise si practice prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa investigheze posibilitatile reale de proiectare ale produsului cerut, conform precizarilor din criteriile de performanta (a), (b) si (c) si acoperind toata gama conditiilor de aplicabilitate ale acestora.

3.(a). Utilizarea surselor de informatie corespunzatoare

Enumerati 3 surse de informatie adecvate proiectarii unui produs cerut:

Nr. crt.

Surse de informatie

Evaluator

Data

3.(b). Extragerea informatiilor specifice pentru proiectarea unui produs dat

Extrageti din sursele de informatie, doua categorii de informatii specifice necesare proiectarii unui produs dat:

Nr. crt.

Tipuri de informatii specifice

Evaluator

Data

(c). Compararea unei game largi de factori ce pot afecta solutiile de proiectare

Enumerati 3 factori care pot afecta solutiile de proiectare ale unui produs cerut:

Nr. crt.

Factori

Evaluator

Data

MODULUL VIII: NOTIUNI DE CREATIE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Total ore/an

din care: laborator tehnologic

Instruire practica

I. NOTA DE PREZENTARE

La nivelul 3, in domeniul "Materiale de constructii", se asigura pregatirea elevilor pentru calificarea de " Tehnician in industria sticlei si a ceramicii".

Pregatirea in aceasta calificare se face pe parcursul claselor a XI-a si a XII-a, ruta scurta, liceu tehnologic.

Programul de pregatire de la nivelul 3, permite elevilor sa dobandeasca abilitati si cunostinte teoretice si practice mai complexe in domeniul sticlei si ceramicii, care sa le permita ocuparea unui loc de munca , unde sa desfasoare activitati calificate si complexe, specifice calificarii lor .

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnica generala

unitati de competenta tehnica specializata.

Modulul VIII " Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii " se preda la liceul tehnologic, nivelul 3, clasa a XI- a, domeniul Materiale de constructii, specializarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii.

Acest modul este constituit din unitatea de competenta specializata:

Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii

Prin parcurgerea acestei unitati de competenta, elevul va fi capabil:

- sa descrie elementele de arta decorativa si creatie aplicate pentru produsele ceramice si din

sticla

- sa utilizeze elementele de creatie si arta decorativa pentru produsele ceramice

- sa utilizeze elementele de creatie si arta decorativa pentru produsele din sticla

Parcurgerea modulului "Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii" constientizeaza elevul asupra importantei studierii posibilitatilor de creare a produselor unicat , din sticla si ceramica , punand in evidenta talentul creatorului si specificul artei locale si nationale.

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine coordonatorului care are sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Parcurgerea tuturor temelor din programa este obligatorie, dar respectarea numarului de ore pentru activitatile de instruire practica si evaluare, este de competenta colectivului catedrei de specialitate, care va tine seama si de specificul industriei locale.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.

Modulul VIII " Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii " face parte din Curriculum in Dezvoltare Locala (CDL), aria curriculara Tehnologii si are alocate un numar de 66 ore, din care 33 ore de teorie si 33 ore de laborator tehnologic.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare pentru modul.

In capitolul II este prezentata lista unitatilor de competenta relevante pentru modul, respectandu-se denumirile din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatile de competenta (specificate la capitolul II) cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o unitate de competenta.

Capitolul V pentru inceput prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODULUL VIII

NOTIUNI DE CREATIE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Unitatea de competenta tehnica specializata:

Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

UNITATEA DE COMPETENTA

COMPETENTE INDIVIDUALE

CONTINUTURI TEMATICE

Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii.

C1:Descrie elementele de arta decorativa si creatie aplicate pentru produsele ceramice si din sticla.

1. Surse de inspiratie in arta decorativa si creatia de modele:

- geometrie

- natura

- arta

2. Etapele procesului de creatie:

- pregatirea procesului de creatie

- definitivarea temei

- elaborarea variantelor

- studiul comparativ al variantelor

in vederea alegerii solutiei optime

- elaborarea solutiei propuse

3. Elemente de baza ale desenului

decorativ: puncte, linii, forme,

culori

4. Modalitati de organizare a

compozitiei decorative:repetitia,

alternanta, conjugarea, simetria,

gradatia, suprapunerea, echilibrul

5. Forme compozitionale utilizate

in arta decorativa a produselor

din sticla si ceramica:   

motivul decorativ, chenarul decorativ, fonduri decorative

6. Notiuni de baza privind "studiul culorilor", in realizarea desenului dupa natura si a desenului decorativ:

clasificarea culorilor, efectele psihofizice ale culorilor, expresivitatea culorilor, armonia de culoare, relatia intre culori

C2: Utilizeaza elementele de creatie si arta decorativa pentru produsele ceramice

7.Variante de ornamentare a

produselor ceramice : prin pulverizare, gravare, sitografiere, pictare, stampilare

8.Ornamente aplicate pe produse

ceramice: modele izolate, benzi cu acelasi model, modele geometrice, modele florale, peisaje, portrete, monograme

9. Realizarea de forme (matrite) pentru produse ceramice.

C3: Utilizeaza elementele de creatie si arta decorativa pentru produsele din sticla.

10. Fasonarea libera a articolelor din sticla de menaj, prin suflare manuala la teava

11. Realizarea unor produse de creatie din sticle colorate , suprapuse, inpodobite la cald si prin adaosuri, fasonate la teava

12. Finisarea decorativa a produselor de creatie, prin:

- slefuire

-lustruire

-sculptare

-pictare si prelucrare chimica a suprafetelor

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active, centrate pe elev.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, coordonatorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul VIII "Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii" poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate sau a maistrului instructor, in cabinete, laboratoare tehnnologice sau de informatica, ateliere tehnologice sau la agenti economici.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.V ).

In elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de parcurgere a modulului

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnice, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea laboratorului tehnologic, de informatica, a agentului economic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul VIII: Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii

Continuturi

Nr. ore teorie

Nr. ore instruire practica

1. Surse de inspiratie in arta decorativa si creatia de modele

2. Etapele procesului de creatie

3. Elemente de baza ale desenului decorativ

4. Modalitati de organizare a compozitiei decorative

5. Forme compozitionale utilizate in arta decorativa a produselor din sticla si ceramica

6. Notiuni de baza privind "studiul culorilor", in realizarea desenului dupa natura si a desenului decorativ

7.Variante de ornamentare a produselor ceramice

8.Ornamente aplicate pe produse ceramice

9. Realizarea de forme (matrite) pentru produse ceramice

10. Fasonarea libera a articolelor din sticla de menaj, prin suflare manuala la teava

11. Realizarea unor produse de creatie din sticle colorate, suprapuse, inpodobite la cald si prin adaosuri, fasonate la teava

12. Finisarea decorativa a produselor de creatie

Total numar de ore/modul

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea

urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul

etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se

recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Mijloace informativ-demonstrative - care reprezinta surse de informatie si servesc la exemplificarea sau ilustrarea notiunilor, la concretizarea ideilor.

Standarde

Baze de date

Reviste de specialitate

Catalooage de prezentare

b)      Materiale didactice::

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

Aplicatii CAD

Prezentari in "Power point"

c)      Reprezentari simbolice:

Puncte, linii, culori

Scheme

Diagrame

d)     Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Informare

Desenare asistata de calculator

Proiectare asistata de calculator

Instruirea practica.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Portofolii

Proiecte

Lucrari practice

Testare asistata de calculator

Anexa 1

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 8

U.C. : Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii

C3 : Utilizeaza elementele de creatie si arta decorativa pentru produsele din sticla

Instructiuni pentru candidati :

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea :

Cititi cu atentie toate cerintele instrumentului de evaluare inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca aveti neclaritati la vreuna din cerinte, comunicati acest lucru evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate etapele acestei fise

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului fisa.

Titlul Unitatii: NOTIUNI DE CREATIE IN INDUSTRIA STICLEI

SI A CERAMICII

Competenta 3:    Utilizeaza elementele de creatie si arta decorativa pentru

produsele din sticla

Criterii de performanta:

(a) Fasonarea libera a articolelor din sticla de menaj, prin

suflare manuala la teava

(b)    Realizarea unor produse de creatie din sticle colorate , suprapuse, inpodobite la cald si prin adaosuri, fasonate la teava

(c) Finisarea decorativa a produselor de creatie, prin slefuire, lustruire, sculptare, pictare si prelucrare chimica a suprafetelor

Conditii de aplicabilitate a criteriilor de performanta:

Produs de creatie(unicat):     produs conceput si realizat prin imaginatia, talentul

si creativitatea sticlarului, prin suflare manuala la

teava sau cu adosuri de sticla

Slefuire: slefuire bruta si fina

Lustruire: mecanica, chimica, termica

Realizarea de fatete:    prin slefuire bruta, fina si lustruire a muchiilor

articolelor de sticla

Elemente decorative realizate

prin sculptare: slifuri (mate, lustruite), crengute, frunze, fructe,

elemente geometrice

Probe de evaluare:

Probe orale si practice privind performanta prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa realizeze articole de creatie din sticla, prin fasonare la teava si finisare decorativa, asa cum se precizeaza in criteriile de performanta (a, b, c) si tinand cont de conditiile de aplicabilitate

3.(a). Fasonarea libera a articolelor din sticla de menaj, prin suflare manuala la teava

Enumerati 5 articole din sticla, de menaj:

Nr. Crt.

Articole de menaj

Evaluator

Data

3.(b). Realizarea unor produse de creatie din sticle colorate , suprapuse, impodobite la

cald si prin adaosuri, fasonate la teava

Enumerati 3 procedee de realizare a produselor de creatie (unicat) prin fasonare manuala la teava:

Nr. Crt.

Procedee de fasonare

Evaluator

Data

3.(c). Finisarea decorativa a produselor de creatie, prin slefuire, lustruire, sculptare,

pictare si prelucrare chimica a suprafetelor

Enumerati 5 procedee de finisare decorativa a produselor de creatie, din sticla:

Nr. Crt.

Procedee de finisare decorativa

Evaluator

Data

Anexa 1

REPARTIZAREA MODULELOR

Sapt.

M 1

M 2

M 3

M 4

M 5

M 6

M 7

M 8

T

IP

T

IP

T

LT

T

IP

IP

IP

T

LT

T

IP

4 ore/sapt

6 ore/sapt

1 ora/sapt

1 ora/sapt

1 ora/saptamana

1 ora/saptamana

4 ore/sapt

6 ore/sapt

4 ore/sapt

6 ore/sapt

6 ore/sapt

4 ore/sapt

Nota: Repartizarea saptamanilor de practica comasata este data orientativ. Aceasta structura poate fi modificata in functie de cerintele agentului economic sau particularitatile de desfasurare a orelor de instruire practica din fiecare unitate scolara.

Legenda: T= teorie; LT= laborator tehnologic; IP= instruire practica.

Anexa 2. Agregarea unitatilor de competenta in module.

Pentru domeniul MATERIALE DE CONSTRUCTII, calificarea Tehnician in industria sticlei si ceramicii, in clasa a XI-a vor fi dobandite urmatoarele competente individuale prevazute in SPP:

Unitatea de competenta

Competenta

M1 Materii prime in industria sticlei si a     ceramicii

M2

Operatii si utilaje in industria sticlei si a ceramicii

M3

Chimia sistemelor silicatice

M4

Automatizarea proceselor tehnologice

M5

Sanatatea si securitatea muncii

M6

Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si ceramicii

M7

Elemente de proiectare

M8 Notiuni de creatie

Verificare

Gandire critica si rezolvare de probleme

Identifica probleme complexe

Rezolva probleme

Evalueaza rezultatele obtinute

Comunicarea

Sustine prezentari pe teme profesionale

Elaboreaza documente pe teme profesionale

Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

Clasifica materiile prime din industria sticlei si a ceramicii

Descrie materiile prime utilizate in industria ceramicii

Descrie materiile prime utilizate in industria sticlei

Operatii si utilaje in industria sticlei si a ceramicii

Prepara amestecul de materii prime

Topeste amestecul de materii prime

Fasoneaza produsele din sticla si ceramica

Realizeaza recoacerea produselor din sticla

Usuca produsele ceramice

Glazureaza produsele ceramice

Arde produsele ceramice

Finiseaza produsele din sticla si ceramica

Chimia sistemelor silicatice

Descrie structura silicatilor

Prezinta efectele termice care insotesc transformarile fizico-chimice ale silicatilor

Explica transformarile fizico-chimice care au loc in sistemele silicatice

Aplica notiunile de chimie a silicatilor la studiul maselor ceramice

Aplica notiunile de chimie a silicatilor la studiul maselor pentru obtinerea sticlei

Aplica notiunile de chimie a silicatilor la studiul maselor pentru obtinerea clincherului silicatic

Automatizarea proceselor tehnologice

Executa masurari de parametri tehnologici

Descrie sistemele de reglare automata din industria sticlei si ceramicii

Prezinta modalitati de conducere automata a unor procese tehnologice din industria sticlei si ceramicii

Sanatatea si securitatea muncii

Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor

Planifica actiuni de evitare si de reducere a riscurilor identificate la locul de munca

Coordoneaza activitatile in caz de accident

Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii

Evalueaza starea tehnica a utilajelor si instalatiilor

Monitorizeaza lucrarile de exploatare, intretinere si reparatii a utilajelor si instalatiilor

Verifica aplicarea normelor de exploatare a utilajelor si instalatiilor

Elemente de proiectare

Realizeaza specificatii pentru proiectarea produselor pe baza cerintelor clientilor

Propune solutii de proiectare initiale pentru un produs dat

Investigheaza posibilitatile reale de proiectare a produsului

Alege si prezinta solutia finala de proiectare

Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii

Descrie elemente de arta decorativa si creatie aplicate pentru produsele ceramice si din sticla

Utilizeaza    elementele de creatie si arta decorativa pentru produsele ceramice

Aplica    tehnici specifice de realizare a articolelor de creatie, din sticla

BIBLIOGRAFIE

Bontas, I.,

Pedagogie,

Ed. All Educational, 1994;

Cerghit, I.,

Metode de invatamant,

E D P Bucuresti, 1998;

Cretu, C.,

Curriculum diferentiat si personalizat,

Ed. Polirom, Iasi, 1996;

Iucu, R.,

Managementul si gestiunea clasei de elevi,

Ed. Polirom, Iasi, 2000;

Jinga, I.,

Invatarea eficienta,

Ed. Edist, Bucuresti, 1995;

Neacsu, I.,

Instruire si invatare,

E D P Bucuresti, 1999;

Radu, I.T.,

Evaluarea procesului de invatamant,

E D P Bucuresti,, 2001;

Stoica, A.,

Evaluarea curenta si examenele Ghid pentru profesori,

Ed. Prognosis, Bucuresti, 2001;

Planurile-cadru, standarde de pregatire profesionala si programele scolare in vigoare - www.edu.ro

Teoreanu, I.

Bazele tehnologiei liantilor

Ed. Tehnica - 1975

Teoreanu, I.

Tehnologia betoanelor si azbocimentului

E.D.P. - 1977

Popescu, G.

Tehnologia materialelor de constructii - manual

EDP- 1980

Dinescu, A., Bajau, G.

Tehnologia materialelor de constructii

EDP - 1990

Stanciu, S., Mazilu, C.

Masini, utilaje si instalatii din industria materialelor de constructii

EDP - 1978

Lazarescu, I., Sinjoan, I., Vesa, E.

Utilajul si tehnologia materialelor de constructii

EDP - 1985

Bratu, E.

Operatii unitare in ingineria chimica

Ed. Tehnica - 1984

Balta, P.

Tehnologia sticlei

Ed. Tehnica - 1974

Preda, M.

Ceramica si refractare

Ed. Printech - 2001

Teoreanu, I., Ciocea, N., Barbulescu, A., Ciontea N

Tehnologia produselor ceramice si refractare

Ed. Tehnica - 1985

Stanciu, S., Mazilu, C.

Masini, utilaje si instalatii din industria materialelor de constructii

EDP - 1978

Chiaburu, E., Chiaburu C-tin.

Tehnologia fabricarii si prelucrarii sticlei

EDP - 1978

Chiaburu, E., Chiaburu C-tin.

Tehnologia fabricarii si prelucrarii sticlei

EDP - 1980

Nestor, M., Fara M.,

Scumpu, I.

Utilajul si tehnologia fabricarii si prelucrarii sticlei

EDP - 1988

Vintila, M., Lixandru, R., Ionescu, I., Chitu, L.,M., Rus, A., Cosma, O.

Protectia si igiena muncii

Ed. LVS CREPUSCUL - Ploiesti - 2000.

Beilich, E., Becherescu, D.

Cuptoare si utilaje in industria silicatilor, Vol. I, II

EDP - 1973.

Teodoreanu, I., Becherescu, D., Beilich, E., Rehner, H.

Instalatii termotehnologice lianti, sticla, ceramica

Ed. Tehnica - 1979.

Teodoreanu, I., Rehner, H., Thaler, M., Radu, D.

Calcule de operatii, utilaje si instalatii termotehnologice din industria silicatilor.

Probleme si exemple de proiectare.

EDP - 1983.

Lichiardopol, G., Ghita, E. A., Ghita V.

Desen tehnic

Ed. Aramis Print - Bucuresti, 2004.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate