Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. producerea de hrană, vegetală și animală, fibre, cultivarea plantelor, creșterea animalelor

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» Lactatia la vaca


Lactatia la vaca


Lactatia la vaca

Lactatia, proprietate caracteristica mamiferelor, este un proces complex, la care sistemul neuroendocrin are o particularitate categorica, dar cu particularitati la diferite specii. La bovine ea se exteriorizeaza prin secretia laptelui la nivelul ugerului. Glanda mamara este formata, in realitate, din „patru ugere“ si, in decursul evolutiei, s-au adunat la un loc, fiind acoperite pe din afara de o piele comuna. Fiecare glanda isi are sfarcul ei si functioneaza aproape independenta una fata de alta. In general, cand se imbolnaveste un sfert al ugerului, celelalte raman sanatoase, dar sunt si exceptii.

Ugerul

In mod normal trebuie sa aiba o simetrie morfologica, glandulara si functionala. In evolutia formarii, dezvoltarii si activitatii glandei mamare se recunosc urmatoarele etape: mamogeneza (dezvoltarea glandei mamare), lactogeneza (secretia lactata), galactopoeza (mentinerea lactatiei) si ejectia laptelui (eliminarea laptelui).

Ugerul vacii este format din patru glande separate, hranite cu sange prin artere si vene proprii, fara legatura directa una cu cealalta. Glandele sunt separate de peretii facuti dintr-un tesut conjunctiv dur care asigura independenta functionala a fiecaruia.

Laptele este fabricat in fiecare din cele patru sferturi de catre celulele specializate – celule de tip holomerocrine – care produc acest lapte. Acestea sunt de fapt alveolele tesutului mamar, iar in peretii interiori ai alveolelor sunt celulele care produc laptele prin sacrificarea a jumatate din structura lor, regenerandu-se apoi.

Celulele glandulare formeaza canalele care conduc laptele secretat de alveole, pana intr-un rezervor numit cisterna galactofora, care este asezat la baza sfarcului. Laptele se acumuleaza in cisterna pana in momentul mulsului. Celulele glandulare situate in alveole fabrica grasimea laptelui din acizii grasi care se gasesc in sange, precum si zaharurile (lactoza).

Celulele galactogore din alveole filtreaza sangele care circula la acest nivel, retinand o mare cantitate de apa si saruri minerale. Odata cu laptele care se fabrica de celulele alveolelor mamare, din sange se mai strecoara si o mare cantitate de celule care apara glanda mamara de infectii. Acestea se numesc leucocite (celule somatice). Ele pot fi de ordinul sutelor de mii/ml lapte. Dar un lapte foarte bun trebuie sa aiba sub 100.000 de leucocite/ml lapte. Cand acestea depasesc 2-300.000/ml lapte inseamna ca glanda mamara poate fi bolnava.

Mamogeneza

Glanda mamara la femele, datorita influentei hormonale (hormoni estrogeni, adrenali, hormonul cresterii) se alungeste, sistemul canicular se dezvolta si se ramifica, avand loc depozitarea de grasime.

Secretia marita de progesteron se elaboreaza ciclic, odata cu pubertatea, stimuleaza mugurii terminali si alveolele. Frecvent se produc  – ciclic – modificari de volum ale glandei mamare care nu au nimic comun cu procesele de secretie. Glanda mamara a individului femel infantil este formata din unul sau mai multe canale fara ca sa existe muguri terminali sau alveole. Lobii sau lobulii glandei sunt divizati prin septe conjunctive.

Formarea corpului gras este desavarsita deja la fatul de bovine atunci cand atinge o lungime de 60 cm. La bovine, odata cu functionarea ovarului infantil, se observa o crestere a canalelor si o proliferare a tesutului adipos si conjunctiv. Cu inceperea pubertatii, rata de crestere a glandei mamare depaseste vizibil pe cea a corpului. Astfel, tubii se ramifica, apar noi proliferari de tesut adipos, se formeaza mugurii terminali si laterali.

Dezvoltarea completa a glandei mamare are loc doar in timpul gestatiei, cand tubii se ramifica in continuare, mugurii terminali si laterali devin acini, care isi dilata lumenul incat devin alveole. Formarea acestui tesut lobulo-alveolar (parenchimul functional) se incheie in ultima parte a treimii de gestatie.

Mamogeneza este dirijata hormonal. In linii mari se poate spune ca estrogenele stimuleaza mai ales proliferarea sistemului de canale, iar dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar depinde de coparticiparea gestagenelor si progesteronei. La bovine, actiunea steroizilor ovarieni asupra structurii glandei mamare are insusirea ca estrogenii singuri pot stimula ambele parti ale parenchimului glandular, insa dezvoltarea optima necesita actiunea combinata a estrogenilor si gestagenelor.

Pentru dezvoltarea completa a glandei mamare este necesara o activitate normala a ovarelor si o activitate corespunzatoare a hipofizei. Pentru structurarea completa a glandei mamare in gestatie este necesara participarea progesteronei si a prolactinei. Placenta formeaza prolactina estrogena si progesterona.

Lactogeneza

Glanda mamara se transforma in organ secretor in timpul gestatiei, cand numarul alveolelor creste enorm, iar epiteliul lor devine secretor. Dezvoltarea glandei mamare este determinata de valori crescute de progesterona, estrogeni, glucocorticoizi, prolactina si hormonul de crestere. Trecerea glandei mamare din stadiul de prelactatie in cel de lactatie, adica de lactogeneza, se produce treptat in a doua parte a gestatiei.

Astfel incepe activitatea secretorie a alveolelor care consta in sinteza laptelui in celulele epiteliale si trecerea lui in lumenul alveolelor. La bovine, cu aproximativ 20 de zile inainte de fatare se inregistreaza o crestere brusca a acestor secretii.

Dupa fatare urmeaza o crestere evidenta a acesteia, urmand curba de lactatie corespunzatoare potentialului genetic, nivelului de hrana si de confort igienic, de microclimat biostimulator al hipofizei cu elaborarea de prolactina si ACTH, lactogenul placentar etc. Animalele cu un potential genetic mare pentru productia de lapte reactioneaza mai evident decat cele cu aptitudini mai slabe, la o hranire bogata in principii nutritivi, microclimat biostimulent si confort adecvat.

Galactopoeza

Curba productiei de lapte pe lactatia normala (LN) de 305 zile, in medie, depinde de o serie de factori exo si endogeni. Mentinerea acestei perioade de lactatie la nivelul potentialului genetic este posibila prin secretia normala de hormoni, demonstrandu-se rolul indispensabil al hormonilor antehipofizari si armonia intregului sistem neuroendocrin pentru galactopoeza.

Efectul stimulent al hormonului glandei tiroide se exprima mai evident in faza de declin al curbei de lactatie, cand este necesar sa fie asigurata o furajare corespunzatoare, cu furaje verzi si un semisiloz bogat in fitoestrogeni, vitamine si oligoelemente.

Ejectia laptelui

Cantitatea cea mai mare de lapte secretata de glanda mamara ramane mai mult timp in alveole si in canalele galactofore si numai o parte ajunge in cisterna. In urma suptului sau a mulsului, laptele ajunge printr-un fenomen activ sa fie expulzat in caile lactofore inferioare. Acest mecanism de transport poarta denumirea de ejectia laptelui.

Ejectia sau eliminarea laptelui are la baza o excitatie neurohormonala. Reglarea neuroendocrina a ejectiei laptelui are in centrul ei hormonul ocitocic, dar si al vasopresinei. Celulele mioepiteliale ale glandei mamare sunt foarte sensibile la ocitocina.

Laptele nu este supt, ci presat afara, iar excitatia hotaratoare este atingerea mamelonului si varful acestuia. Excitatia de contact ajunge prin intermediul fibrelor nervoase la sistemul nervos central si de aici la neuronii producatori de ocitocina din nucleii paravantriculari si supraoptic din hipotalamus.

Ca urmare se elibereaza ocitocina si cantitati reduse de vasopresina in neurohipofiza. Bratul aferent al arcului reflex este de acum hormonal, deoarece neuro hipofiza elibereaza ocitocina in curentul sanguin care o transporta la nivelul acinilor glandulari, respectiv la celulele mioepiteliale.

Acestea se contracta sub impulsul ocitocinei si preseaza acinul plin cu lapte, facand sa creasca presiunea interioara, laptele trecand in caile lactifere. Intervalul de timp de la excitatia de supt sau muls si pana la ejectia laptelui este 30-90 de secunde. La vaca, stimulul de sugere si mulgere nu este necesar pentru activarea hipofizei posterioare, dar o crestere rapida si intensa a concentratiei de prolactina in sange se observa dupa actiunea stimulului de mulgere. Alaturi de excitatiile tactile si cele termice, acestea pot declansa reflexe. Pregatirea pentru muls are un efect important in declansarea ejectiei de lapte.

Pentru mulsul mecanic aceasta pregatire este foarte importanta, intrucat puterea de stimulare a aparatului de muls, la uger, este foarte redusa.

Declansarea reflexului de ejectie a laptelui este conditionat pe baza senzatiilor auditive si olfactive. Perceperea vizuala a vitelului (stimul vizual), spalarea ugerului cu apa calda la 40°C si stimulul vizual + suptul au o mare importanta.

Stimulii acustici (vocea mulgatorului blanda, zgomotul vaselor de muls) pot provoca la vaci ejectia laptelui pe baza reflexului conditionat. Excitatia de supt sau de muls duce la o eliberare de prolactina de catre adenohipofiza. (fig. 1 o veti gasi in revista)

Este interzis stresul legat de zgomote, proasta functionare a aparatelor de muls, conditii necorespunzatoare de hrana si microclimat, care pot duce la inhibarea productiei de lapte.




Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura

Nucul in Agricultura Biologica
Intretinerea familiilor de albine iarna
MASURI DE CONSULTANTA AGRICOLA pentru REALIZAREA ACTIUNILOR DE CONSULTANTA SI FORMARE PROFESIONALA
MATERIAL BIOLOGIC SI METODE DE LUCRU – PRODUCERE SEMINTE DE GRAU
STUDIUL PIETEI DE SEMINTE CU DESTINATIE
TEHNOLOGIA CULTURII BURETILOR DE FAG (PLEUROTUS OSTREATUS) - Pentru capacitatea de productie la nivelul unei familii
Folosirea pajistilor prin pasunat
Rolul organizatorului in cadrul procesului de dezvoltarea rurala
RURALUL-CONCEPT, CARACTERISTICI
Importanta cresterii albinelor









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate