Folosirea pajistilor prin pasunat

Folosirea pajistilor prin pasunat

Practicarea pasunatului este o veche indeletnicire umana mult extinsa in zone ale Muntilor Carpati.

Avantajele practicarii pasunatului

Folosirea pajistilor prin pasunat prezinta multiple avantaje.

animalele consurna cu multa placere iarba proaspata bogata in substante nutritive (proteine, glucide, saruri minerale, vitamine, fitohormoni s.a.);

iarba are digestibilitatea cea mai ridicata comparativ cu alte furaje;

pasunatul stimuleaza regenerarea ierbii prin otravire;

este asigurata recircuitarea unei parti insemnate de elemente nutritive datoriti dejectiilor solide si lichide;

animalele soot intretinute liber, beneficiaza de conditii naturale.

Sunt stimulate productiile, functiile de reproductie si starea de sanatate;

produsele animale sunt de calitate;

animalele aflate la pasune indeplinesc si o functie estetica, completand imaginea plina de farmec a muntelui;

pasunatul este cea mai economica metoda de 'recoltare' a pajistilor spunea un celebru cercetator elvetian. Furajarea pe pasune este de trei ori mai ieftina fata de alte sisteme de furajare in conditii de stabulatie.

Organizarea pasunatului

Pentru a obttne productii animale ridicate si constante este necesar sa se mentina un echilibru intre ritmul de crestere al ierbii si consumul de furaj. Respectarea unor reguli in organizarea si dirijarea pasunatului sunt obligatorii.

Indiferent de sistemul de pasunat practicat (extensiv sau intensiv) este necesar sa se stabileasca:

suprafata destinata pasunatului;

suprafata suplimentara (in caz de seceta sau in urma cresterii efectivului);

potentialul de productie al vegetatiei;

necesarul de furaj pe intreaga perioada;

specia, numarul de animale, categoria de varsta, sexul;

incarcarea pasunii pentru a evita supra sau subpasunatul;

sistemul de pasunat cel mai avantajos.

Se recomanda sa se asigure accesul liber la pasune, adapost, sursa de alimentare cu apa si sare !

Pregatirea animalelor. In mod obligatoriu se face acomodarea treptata a animalelor cu: furajul verde, conditiile de lumina, temperatura, precipitatii. Durata optima de acomodare este de 15 zile. Se face controlul starii de sanatate, se efectueaza tratamentele preventive si curative.

Deplasarea animalelor la pasune se face cu maxima atentie in mai multe etape (la deplasarea pe jos pe distante mari) pentru evitarea imbolnavirilor sau diminuarea productiilor.

Dirijarea pasunatului

Inceputul pasunatului.. Momentul optim pentru inceputul pasunatului poate fi, cand:

temperatura medie este mai mare de 5-60 °C;

productia pasunii a ajuns la 8-10 t masa verde/ha (0,8-1,0 kg iarba/m²) iar inaltimea medie a lanului ierbos este de aproximativ 5 cm;

infloreste papadia(Taraxacum officinale).

Sfarsitul pasunatului. Se recomanda consumul ierbii pana la inaltimea de 3-4 cm de la sol, dupa care animalele sunt mutate. La cateva zile, se fertilizeaza fazial cu azot.

Durata sezonului de pasunat este determinata de altitudine, evolutia conditiilor meteorologice (in mod deosebit temperatura) si de disponibilul de furaj. La o crestere a altitudinii cu 100 m, durata medie a pasunatului scade cu 8-9 zile.In depresiunile intramontane durata penoadei de pasunat este de 3- 4 luni, iar in zona montana la altitudinile cuprinse intre 700-1300 m durata este de 3-4 luni, iar la peste 1300 m de 2-3 luni.

Sisteme extensive de pasunat

Pasunatul liber extensiv este cel mai frecvent practicat in zona montana. Este o metoda primitiva care are multe dezavantaje:

poate detennina degradarea solului si vegetatiei;

animalele pasuneaza. selectiv;

productii1e sunt mici.

Pasunat extensiv in front. in acest caz, animalele pasuneaza sub supravegherea ciobanilor. Animalele sunt lasate sa inainteze treptat, iarba fiind consumata mai eficient. Alte sisteme extensive de pasunat practicate in zona de munte sunt: transhumanta (considerat cel mai vechi sistem), pasunatul pendular si pasunatul la pripon.

Sisteme intensive de pasunat(figura 2)

Pasunatul liber intensiv este foarte extins in tari din Europa cu pajisti foarte productive situate in zone cu precipitatii bogate si ierni mai putin geroase (Marea Britanie, Belgia, Olanda, nordul Frantei si Germaniei). Este un sistem de pasunat simplificat cu doua parcele. Suprafata destinata pasunatului este variabila. Primavara 40% din suprafata este pasunata (parcela A) iar 60% se coseste (parcela B). Vara se pasuneaza parcela B iar parcela A se coseste. Toamna se pasuneaza intreaga suprafata (parcele: A+B).

A B

Pasunat liber intensiv

Pasunatul intensiv prin rotatie

Legenda : 1 - parcela pentru pasunat

2 - drum de acces

3 - adapost pentru animale

Avantaje:

animalele sunt linisite;

cheltuielile sunt reduse in legatura cu imprejmuirea;

compozitia vegetatiei este uniforma;

dirijarea pasunatului se face cu usurinta.

Dezavantaje:

consum ridicat de ingrasaminte;

riscul unor imbolnaviri.

Pasunatul intensiv prin rotatie (rationat)

Experimentat si practicat in conditiile tarii noastre, acest sistem presupune impartirea pasunii in 6-8 parcele. larba este consumata succesiv prin mutarea animalelor.

Avantaje:

se asigura o buna regenerare a vegetatiei;

productia este mai uniform repartizata pe cicluri;

compozitia floristica evolueaza favorabil;

pierderile de furaj sunt minime;

sunt evitate parazitozele;

lucrarile de intretinere se executa cu usurinta.

Dezavantaje:

- costul ridicat al instalatiilor(garduri fixe si mobile) si cu manopera. Folosirea gardului electric (cu fir electric) este cel mai economic.

Productiile animale realizate in zonele montane sunt variate fiind dependente de potentialul de productie al pajistilor, altitudine, sistemul de pasunat s.a. Se pot obtine fara suplimente de furaje concentrate:

450-700 g spor individual, la tineret bovin;

90-120 g spor individual, la tineret ovin;

- 8-12 l lapte/zi, la vaci cu lapte.

Folosirea pajistilor prin cosit

Necesarul de hrana in timpul iernii al animalelor erbivore este asigurat dupa cum s-a precizat, in mare masura de fan. Cantitatea si calitatea fanului depind de: tipul de pajiste, momentul recoltarii si modul de pregatire si/sau pastrare.

Recoltarea, prepararea si depozitarea fanului

Momentul recoltarii este optim cand se realizeaza un echilibru intre productie si calitate. Cositul timpuriu determina pierderi de productie iar cositul tarziu influenteaza negativ calitatea.

Cositul manual sau mecanic, se executa la o inaltime de 3-4 cm de la sol. Cositul 'in ras' determina intarzierea otravirii si scaderea productiei totale.

Pregatirea fanului (uscarea) se face la sol cu intoarcerea periodica a brazdelor.

In zonele montane uscarea se face frecvent pe prepeleci, capre, colibe si garduri .

Prin mecanizarea lucrarilor se pote asigura pregatirea fanului in conditii meteorologice optime, fara precipitatii si mult soare, in maximum 48 ore. Succesiunea lucrarilor este urmatoarea:

(cositoarea rotativa (grebla rotativa)

cu productivitate de grebla rotativa

18-25 ha/zi)

(grebla rotativa) (presa mecanica de balotare)

(pe platforme sau

remorci autoincarcatoare)

Fanul se pastreaza la o umiditate de 17 %.

Semifanu pote fi pregatit in platforme cand umiditatea furajului palit este de 40-45%. Semifanul de calitate se obtine prin tasarea perfecta a furajului cu tractorul si acoperirea cu folie de plastic peste care se pun anvelope uzate.

x) Folosirea cositorii rotative prezinta si avantajul ca sunt distruse musuroaiele proaspete (neintelenite).