Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor



Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Reumatismul degenerati al coloanei vertebrale


Reumatismul degenerati al coloanei vertebrale




Reumatismul degenerati al coloanei vertebrale

Consta din uzura cartilajului articular. Uzura cartilajului se mai numeste artroza.

Modificarile degenerative afecteaza urmatoarele structuri: inprimul rand cartilajul, structurile periarticulare (ligamente, tendoane, burse, capsula articulara, fasci si muschi), de asemenea este afectat osul invecina cartijaului. evolutia este progresiva.

Exista mai multe cauze: solicitarile mecanice, modificarile metabolice (diadiabetul zaharat,hiperuricemiile). Modificari vasculare, produse de frig si umezeala. Produce o vasoconstrictie prelungita, impiedicand hranirea cartilajului. Obezitatea, hierlaxitatea ligamentara si modificarile de statica ale coloanei. Aceste modificari pot fi congenitale sauposttraumatice.

Mecanismul de producere - consta dintr un conflict produs intre fortele de presine exagerate, care actioneaza pe cartilaj si capacitatea de toleranta a acestuia. Ca rezultat se produce uzura cartilajului cu lpsa de amortizare a presiunilor, modificarea osului de sub cartilaj, care raspunde la suprasolicitare in doua feluri: prin profliferare cu produc4ere de osteofit pe de o parte si eroziune si chiste osoase pe de alta parte. De asemeea se produce inflamarea membranei sinoviale, cu producere in exces de lichid sinovial, se produce inflamarea capsulei articulare, urmata de retractie si contractura reflexa a muschilor cu atrofia lor.




Semnele clinice - durerea de tip mecanc, exagerata de activitate si calmata de repaos, limitarea de mobilitate, datorita retractiei capsulelor si contracturilor musculare, atitudinile vicioase si instabilitatea.

Forme de reumatism degenerativ - sunt: discopatia, spondiloza, adica afectarea inelului fibros al discului, osteocondroza prinafecarea nucelului pulpos al discului, spondilartroza, care cuprinde: artroza articulatiilor apofizelor unciforme, artroza articulatiilor interapofizare posterioare, artroza rticulatiilor costovertebrale,iar ultima forma suntosificarile ligamentare.

Discopatia - discul intervertebral este unmijoc de unire a corpurior vertebrale, format din inel fibros si ncleul pulpos. Discopatia evolueaza in patru faze.

In prima faza, inurma frigului si umezelii se produce hiperhidratarea nucelului pulpos, care preseaza inelulfibros, declansand durere si lmitare de mobilitate, mai ales lombar. Pacientul prezinta lumbago

in faza a doua, inelul fibros al discului se fisureaza, cel mai frecvent posterior, iar nucelul ulpos migreaza in fisura inelului, producand protruzie discala. Ligamentele din jurul discului sunt presate, producand durere si limitare de mobilitate.

A treia faza consta inruperea inelului fibros si hernierea nucleului pulpos, producandu se henriade disc. Herna agresioneaza radacina nervoasa ce paraseste maduva la nivelul gaurii de conjugare, are loc un conflict discoradiculodural cu inflamarea tesuturilor inconjuratoare. In faza a treia a herniei de disc, pacientul prezinta in general ombosciatica daca e henrie ombara si nevralgie cervicobrahiaa, daca henra e cervicala.

faza a patra apare cand structurile periarticulare si peridistale se fibrozeaza, se calcifica cu producere de osteofite in urul discului, care fixeaza coloana n pozitii vicioase cu producere de tulburari de statica si durere. Faza a patra poarta numele de discartroza.

Spondloza consta din prezenta osteofitelor la mai multe corpuri vertebrale.

Osteocondroza - consta din erni de disc produse vertical in corpurile vertebrale, tinzand sa perforeze placa cartilaginoasa. Radiografic acest aspect poarta numele de nodul Schmorl. Apare frecvent la tineri, care au un cartilaj fragil la nivelul corurilor vertebrale.

Spondilartroza - consta din artroza a articulatiilor coloanei vertebrale, care au sinoviala si capsula ligamentara. Aceste articulatii sunt articulatiile unciforme cervical, articulatiile interapofizare posterioare si articulatiile costovertebrale.

Mecanismul de producere a durerii - durerea este produsa de compresiunea structurilor neurosensibile, aceste strucutri sunt ligamente, radacini nervoase, durerea e produsa de spasem musculare secundare, de asemenea e produsa sde inflamatia tesuturior periherniale, durerea e produsa de sinovita articulatiilor cu sinoviala si stenoza canalului vertebral.

Coloana cervicala

Cv cervicala are rol in mobilitatea, stabilitatea si orientarea capului. Ea are particularitati anatomice si anume, coloana cervicala are elemente anatomice proprii si are o structura diferita de restul coloanei. .

Coloana cervicla are sapte vertebre, dintre cale rimee doua asigura pivotarea extremitatii cefalice, asigura ocrotirea sistemului nervos in zona articulatiei craniospinale.

Atlasul este un inel cu doua mase laterale, care se articuleaza cu condilii occipitali si cu axisul. Pe apofizee transverse ale atlasului exista orificii pentru pachetul vasculonervos vertebral.a doua vertebra se numeste axis, e o vertebra de tranzitie, pe care se afla odontoida, care are rol de suport pivot, axisul are si el apofizele transverse perforate. Restul vertebrelor coloanei cervicale au niste apofize unciforme, de forma semilunara, aflate pe corpul vertebral. pe apofizele transverse exista un orificiu pentru artera vertebrala si tot pe ele exista apofizele articulare, care participa la formarea articulatiilor interapofizare posterioare. Gaura de conjugare este un tunel osteoarticular, prin care trec nervi, vase de sange, ea e delimitata de coruri vertebrale, de articulatia apofizelorunciforme, de disc si de articulatia interapofizaraposterioara.

Articulatiile coloanei cervicale sunt: occipitoaxoidiana, este foarte mobila,cu capsule, ligamente, este fara disc, cu membrane si ligamente foarte rezistente, perforate de arterele vertebrale, la intrarea lor in craniu.A doua articulatie discurile intervertebrale, a treia sunt articulatiile uncovertebrale cu capsula articulara si membrana sinoviala, articulatiile interapofizare posterioare cu capsula articulara, ele amplifica miscarile coloanei cervicale, modeleaza dinamica coloanei si participa la statica ei.cv cervicala are igamente si benzi fibroaseputernice la margineavertebrelor. Segmentul motor este delimitat de doua vertebre si discul dintre ele. El este zona incare se produc miscarile, iar suma activitatii segmentelor motorii,dau mobilitatea coloanei cervicale. Coloana cervicala are un raport strans cu maduva spinarii si cu opt perechi de radacini nervoase, care trec prin gaurile de conjure in contact cu discul, cu articulatia uncovertebrala si cu articulatia interapofizara posterioara. Ultimul raport important este cu artera vertebrala incepand de la c 7 insus.





Mobilitatea coloanei cervicale - miscarea se produce in segmentul motor si este rezultanta mobilitatii discului, a articulatiilor interapofizare si a articulatiilor dintre craniu si primele doua vertebre. Ligamentele si muschii au rol limitant. Cea mai mare mobilitate este prezenta lanivelul vertebrelor C5 si C6, descrescand spre vertebrele 2 . in extensia coloanei cervicale, gaura de conjugare este micsorata. In flexie gaura se largeste. In lateralitate gaura se micsoreaza pe partea inclinarii si se largeste pepartea opusa, l fel se produce si in rotatie.

Flexorii: sternocleidomastoidian bilateral. Extensorii - trapezul, splenius. Miscare de rotatie - sternocleidomastoidian, trapez si restul muschlor cefei, iar miscarea de lateraltate este tot de muschii cefei.

Reumatologie - curs 13 noiembrie - continuare

Cervicartroza

Este boala degenerativa reumatismala a coloanei cervicala.

Leziunile rezente sunt discopart discopatia, uncartroza, artroza interapofizara posterioara, osificarea si degenerarea ligamentelor intervertebrale. Leziunile sunt favorizate de anomalii congenitale: blocul vertebral, gatul scurt.

Simptomele - se grupeaza pe sindroame.

Primul sindrom este cervicalgia cronica - apare indiscartroza si in artroza interapofizara posterioara.

Cerviclgia se manifesta printr o durere cervicala posterioara, care iradiaza occipital, insotita de redoarea cefei si de senzatia de nisip in ceafa. La examen obiectiv, pacientul prezinta o limitare dureroasa a miscarior si sensibilitate a palpare.

Cervicalgiacronica,odiferentiem de nevralgiaArnold, care eprodusa deafectareaC2 posttraumaticsau printulburari destatica. NevralgiaArnoldsemanifesteunilateral,printrunpunct durerosunic si precis,durerea iradiaza in vertex si creste la tuse si stranut.

Al doilea sindrom este torticolisul acut vertebrogen.

Mecanismde producere - apare in discopatia cervicala, faza doi de protruzie discala,insotita de artrozainteraofizaraposterioaraApare acut dupa traumatism sau efort major, in conditii de expunere la frig.

La examenul obiectivpacientulprezinta o durere vie, intensa, fixarea capului introatituine analgica,princontractia musculara unilaterala, culimitarea unidirectionala a miscarilor.

Al treila sindrom- nevralgia cervicobrahiala - apare in ernia de disc cervicala. De obicei debutul poate fi brusc, dar poate fi si insidios, dupa traumatism si pozitiivicioase ale capului mentinute timpindelungat.

La examen obiectiv - durere vie la nivelul coloanei cervicale, maiales noaptea, accentuata de tuse, stranut si miscarile capului. Durerea iradiaza petraectul radacinilornervoase: C5 , in umar si in membrul superior. Alte iradieri pot fispre cap,spre toracele anterior.

La examen obiectiv - prezinta cntractura musculara cervicala paravertebrala, capul e fl fixat insemiflexie si deviatie laterala, sunt limitate rotatiile, durerea scade la flexia caplui si la elongatia capului, durerea creste la elongarea radaciniinervoas, care se face prinabductia, extensia si rotatia interna amembrului superior, Lasec brahial.

Afectarea radacinii nervoase, manifestata prinsemneneurologice de suferinta: hipoestezie, lipsa de reflexe osteotendinoase, atrofia muschilor mainiisipareza.

Ultimul sindromeste - insuficienta circulatorie vertebrobazilara - se datoreaza comprimarii arterei vertebrale cu afectarea sistemului nervos vegetativ simpatic, care o inconjoara. Artera vetebrala e complicata de modificarile degenerative ale articulatiilor coloanei cervicla, mai ales de osteofiti, produsi lanivelul articulatiilorunciforme, intre vertebrele C4 .

La examen obiectiv - cefalee occipitala de tip pulsativ, vertij pana la lipotimii, fenomene neurosenzoriale, cu sunt zgomote in urechi (cufene), disparitia mirosului (hemianoxie), la care se adauga fenomene psihice si somnolenta.

Tratament -in cervicrtroza se instaleaza un cerc vicios intre durere si contractura musculara.

Contracturaeprodusa inurma durerii cu fixarea gatului in pozitie vicioasa si limitare demobilitate. Astfel corpul se apara de durere prin limitarea mobilitatii. Contractura va deveni ea insasi sursa de durere prinpersistenta ei.

Inainte de a trata facem evaluarea coloanei cervicale si urmarim pozitia analti antalgica a capului, care poate fi inclinat lateral, rotat si anteflectat. Prinpalpare punem inevidenta cresterea tonusului muscular, punctele de maxima durere, care se numesc puncte Trigger, la emergenta nervilor, la insertiile musculare pe margineea omoplatului, de a lungul liniei occipitale,dea lungulmuschilor poasteriori ai cefei, de a lungullinieioccipitale,la emergenta nervului Arnold. La sfarsit urmarim mobilitatea cooanei cervicale, pasiv.

Obiective in cericartroza - combaterea durerii acute si cronice.



2. Combaterea contracturi musculare.

3. Controlul posturii si aliniamentului corpului.

4. Cresterea mobilitatii articulare.

5. Refacerea tonusului muscular, a echiibrului dintre tonus si dintre flexori si extensori.

1. Combaterea durerii acute - postura prinorteza, numita minerva si care blocheaza miscarea segmentului vertebral bolnav, eliminand durerea, orteaza se tine 24 de ore si se scoate nmai pentru igiena persoanala si tratament. Masaj cu gheata, prin intermediul unui material textil, pe pnctele Trigger si contractura musculara, timp de 5, 10 minue, d e mai multe ori pe zi. Electroterapia aplicata in conditii de posturare: curenti diadinamici, curenti Trabert, curetni TENS si curent galvanic. Intensitatea e dozata in functie de sensibilitatea bolnavului. La TENS, care e un curent retangular, de joasa frecventa intre 10 si 200 de hertzi, polul negativ se pune epunctul dureros. Dura e de la 10 minute pana la ore. Ultrasunetul si ultrasonoforeza cu hidrocortizomi, adica introducerea in piele a hidrocortizomului prinintermedul ultrasnetului. Intensitatea e de 06, 08 wqaatti pe cm patrat, timp de sase minte, cu urmatoaree efecte: antialgice, fibrolitice, efecte simpaticolitice si efect decontracturant.

Combaterea durerii cronice -se aplica incalzire locala, pe structuri profunde, prin microunde si unde scurte, curenti de inalta frecventa, de asemenea in acelasi scop parafina, cataplasma cu mustar, sare calda. Cu cat durerea e mai eche, aplicatiile vor fi mai lungi,pana la 30 de mite, se ot face serii de 12, 15 sedinte. Curentii interferentiali - sunt curenti de medie freecventa, care se incruciseaza in zoandureroasa, iar in profunzime, in zona bolnava se produce un curent de joasa freecventa. Pentru curentii acestia se incadreaza coloana cervicala intre patru electrozi. Efectul acestei incrucisari este contractie si relaxare ritmica a musculaturii profunde, cu reducerea contracturi musculare si cu drenare tisulara locala. Masajul - e importanta ozitia: efleuraj, lent, repetitiv, de la periferia zonei dureroase spre centruldureros, presiuni cu podul paemi si pulpa degetelor, intinderi, frictiuni la ceafa si apofizele spinoase, masaj transversal pe marginile omoplatului si clavicula, masajul fetei, a pielii paroase a capului, iar in incheiere se fac tractiuni, efectuate manual si combinate cu mobilizare pasiva in toate sensurile de miscare. tractiunile se fac in decubit dorsal, cu capul inafaara mesei, sustinut pasiv de kinetoterapeut, se face tractiueinax, continuu sau discontinuu, in functie de durere si contractura musculara, bolnavul respira profundsirar si inincheiere mobilizari pasive, lent, fara a depasi pragul durerii.

Combaterea contracturii musculare -prin masaj cu gheata, ultrasunet, interferentiali, masaj muscular, tractiuni manuale sau cu scripeti, cu aparatul Trutrak, cu efect de eliberare a gaurilor de conjugare, de compresiune a discurior, durata depinde de reactia bolnavului. Reactiile ot fi: durere, vertij, zgomote n urechi, in inceierea tractinii se face izometrie scurta, forta de tractiune va fi de la 3 kg, panala12 kg. Numarul de sednte va fi sase - zece, iar in cazul accentuarii durerii, atunci se aabandneaza metoda. Tot cu efect decontracturant se aplica metoda de facilitare FNP tine - relaxeaza si relaxarea Jakobson.

Controlul posturii si constientizarea posturii corecte a coloanei - se face prinalinierea coloanei cervicale cu intindere in ax, cu delordozare, cu mentinerea pozitiei corijate. De ex: decubit dorsal pe plandur, umeri in contact cu solu, se trae mentonul inapoi, se intinde gatul in ax perespiratie. Acelasi lucru se face si dinsezand.

Cresterea mobilitatii coloanei cervicale dinpozitiedescarcata, mobilizari active cu proresiitate. Se incepe cu rotatii, flexii si extensii, lateralitate.

5. Refacerea tonusului muscular si a fortei musculareingrupele musculare extensoare ale cefei. Pozitia de pornire e descarcata, cu delordozare, din decubit ventral se fac extensii, intinderi in ax, extensi contrarezistenta,reprezentata de mainile bolnavului, izometrie 5, 8 secunde, se pot adauga facilitari. Pacientul in sezut impinge simultan ambele plante spre sol. Se produce o iradiere puternica a influxului nervos intoate grupele musculare extensoare ale coloanei, concomitentcu aplicare de rezistenta in zona occipitala. A doua facilitarepoate fi prinalngirea extensorilor. Se pleaca dinflexie completa a gatului, urmata de extensie contrarezistenta. Se face kinetoterapiepecenturile scapulohumerale si coloana dorsala superioara.

Igiena coloanei cervicale - 1. Repaos eperna ortopedica sau un rulou intre occiput si coloana dorsala superioara.

2. Daca activittea profesionala obliga la pozitii de flexie ale gatului, mentinute prelungit, recomandati ca la doua, trei ore, pacientul sa intrerupaactivitatea si sa faca miscari ale coloanei cervicale active si contrarezistenta intoate sensurile.

3. Controlul posturii si constientizarea mentineri nei posturi corecte infierent de pozitia in care se afla bolnavul.

4. Cresterea rezistenteila efort prinexercitiu aerobic.

5. Reeducarea respiratiei cu cresterea ponderii respiratiei diafragmatice.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate