Reabilitarea functionala a protezei totale

REABILITAREA FUNCTIONALA A PROTEZEI TOTALE

Tratamentul edentatiei totale prin proteze totale acrilice a optimizat un circuit morfologic si functional al SDM, respectand pentru acest tratament principiile profilactice, biologice, curative, biomecanice si homeostazice. Refacerea acestui mecanism prin integrarea protezelor totale drept "componente" ale SDM, va face pe de o parte, ca ele sa fie supuse solicitarilor mecanice din timpul functiei masticatorii, iar pe de alta parte, elementele componente ale campului protetic sa sufere modificari, adaptari si remanieri continui, pe primul loc fiind resorbtiile de la nivelul suportului osos.

Toate aceste modificari, adaptari si remanieri continui se vor inscrie in paleta unei simptomatologii subiective si obiective formata din:

Instabilitatea protezelor pe campul protetic determinata de lipsa lor de retentie si de tulburarea mecanismelor reflexe de control neuro-muscular;

Modificarea planului de ocluzie

Tulburari disfunctionale in ATM

Reabilitarea functiilor SDM la pacientii edentati total se va face dupa un examen clinic si paraclinic complet in urma caruia pot exista urmatoarele situatii:

optimizare imediata

tratament de reechilibrare tisulara

tratament de reechilibrare neuro-musculara si ATM cu refacerea obligatorie a protezelor totale

1. OPTIMIZAREA IMEDIATA

Optimizarea imediata a edentatului total protezat cuprinde urmatoarele manopere clinice:

repararea protezei fisurate sau fracturate

captusirea protezei

Repararea protezelor - se realizeaza in laboratorul de tehnica dentara si mai rar in cabinet, si consta in:

asamblarea fragmentelor fisurate sau fracturate ale protezei printr-o potrivire perfecta

turnarea modelului dupa o amprenta functionala sau folosind baza protezei

realizarea retentiilor in coada de randunica

polimerizarea acrilatului

lustruirea si finisarea protezei

Exista o serie de cauze care pot fractura sau fisura baza, marginile sau dintii artificiali ai protezelor totale:

1. bascularea protezei pe campul protetic in timpul functiilor SDM, in urma unei atrofii inegale, bascularea pe torusul mandibular sau palatin;
2. masticatia alimentelor foarte dure, masticatie viguroasa;
3. prezenta bruxismului sau a ticurilor de masticatie;
4. prezenta unei arcade antagoniste cu plan de ocluzie foarte denivelat, arcada cu dinti artificialimetalici;
5. o grosime redusa a marginilor si bazei protezelor
6. incidente petrecute in timpul manipularii protezelor sau la igienizarea lor cand sunt lovite sau au cazut pe suprafete dure

Captusirea protezelor

captusire totala

captusire partiala

Captusirea totala a protezelor intereseaza intreaga fata mucozala a acestora precum si marginile.

Indicatii:

1. refacerea mentinerii si stabilitatii protezelor totale reparate
2. conditionarea tisulara, in cazul campurilor protetice nefavorabile
3. campurile protetice care au suferit un grad accelerat de atrofie de cauze generale,locale sau regionale

Contraindicatii:

1. factori generali: boli acute respiratorii, alergice, toxice, virale
2. stomatopatii acute si cronice
3. DVO supraevaluata
4. instabilitate a protezelor datorata unor erori de inregistrare a relatiilor intermaxilare
5. montarea incorecta a dintilor artificiali, sau nerespectarea regulilor de montare.

CAPTUSIREA INDIRECTA

Captusirea indirecta - se realizeaza dupa o amprenta functionala a campului protetic care urmeaza a fi captusit, cu materiale de amprentare din categoria celor fluide, proteza fiind folosita ca portamprenta individuala.

De pe suprafata mucozala a protezei se vor indeparta zonele imbatranite sau impregnate cu depozite organice ale acrilatului.

Materialul de amprenta va fi asezat pe suprafata mucozala a protezei si se va trece la amprentarea functionala cu gura deschisa si cu gura inchisa , cu verificarea relatiilor intermaxilare in IM si RC. Etapele de laborator sunt cele cunoscute.

Avantajul acestei captusiri consta in corectitudinea manoperelor, folosirea materialelor termo sau baropolimerizabile cu tehnologia completa, precum si controlul tuturor etapelor de realizare corecta a suprafetei mucoase a protezei.

CAPTUSIREA DIRECTA

Se realizeaza clinic in cabinetul dentar de catre medicul dentist. Captusirea se face cu materiale rigide de tipul acrilatului autopolimerizabil sau materiale reziliente.

Pentru captusirea protezei cu acrilat autoplimerizabil, se indeparteaza prin frezare un strat superficial de maxim 1mm de pe suprafata mucozala a protezei si de pe margini.

Fata externa a protezei impreuna cu fetele vestibulare si orale ale dintilor artificiali se acopera cu fasii de leucoplast, lasand libere fetele ocluzale.

Campul protetic al pacientului se vaselineaza foarte bine pe toata suprafata sa, pentru a diminua actiunea iritativa a monomerului din acrilat.

Se prepara acrilatul, se aplica pe suprafata de captusit a protezei. Aceasta se introduce in cavitatea orala se centreaza si se aplica pe campul protetic, realizandu-se toate miscarile de modelare functionala marginala. Pacientul va fi rugat apoi sa inchida in pozitia de ocluzie centrica, iar modelarea marginala va continua pana cand acrilatul face priza finala.

Proteza se indeparteaza din cavitatea orala, se spala, se dezimfecteaza, si se indeparteaza excesul de material precum si fasiile de leucoplast. Proteza va fi lustruita.

Pacientului i se va indica un tratament local cu solutii topice antiinflamatoare. I se recomanda, de asemenea ca proteza sa fie purtata dupa 24 ore de la captusire pentru ca fibromucoasa sa revina la statusul sau fizilogic.

2. TRATAMENTUL DE REECHILIBRARE TISULARA

Acest tip de tratament este indicat la purtatorii vechi de proteze totale, care nu au fost monitorizati o perioada lunga de timp. De cele mai multe ori acesti pacienti incearca sa se adapteze singuri cu proteze a caror instabilitate este crescuta si ale caror relatii intermaxilare nu mai corespund celor initiale. Cavitatea orala prezinta la nivelul campului protetic tesuturi deformate, deplasate, hipertrofii, inflamatii, etc.

Clinic se pot distinge:

1. zone localizate de inflamatie, restul fibromucosai fiind de aspect normal
2. zone generalizate de inflamatie cu aspect eritematos si prezenta edemului
3. hiperplazia papilara inflamatorie localizata la nivelul mucoasei palatine
4. epulis

Dupa tratamentul medicamentos al inflamatiei se poate intervene chirurfical pentru excizarea zonelor de hipertrofie, mucoaselor balante si a tumorilor de tipul epulisului.

Din punct de vedere protetic se va face o captusire cu materiale reziliente pentru conditionarea tesuturilor.

Captusirea cu materiale reziliente este :

1. definitiva
2. temporara

Materialele reziliente, sau materialele cu vascozitate lent progresiva sunt materiale rasinoase de amprentare compuse dintr-un copolymer de metacrilat de metal si acrilate de etil care se combina cu o solutie alcoolica de dibutilftalat, un lichid uleios.

Mixarea materialului se face timp de 2-3 min, apoi se aplica pe suprafata mucozala a protezei. Materialul trece printr-o faza chimica aderenta timp de trei minute, dupa care trece intr-o faza plastica activa cand este gata pentru a fi aplicat pe campul protetic.

Modelarea functionala se realizeaza in timpul fonatiei, masticatiei, deglutitiei si in dinamica fizionomica.

Conditionarea se face pe o perioada de 48-72 de ore. Materialul devine apoi elastic pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp.

Avantajul acestor materiale este consistenta elastica care amortizeaza presiunile masticatorii, lipsa aparitiei leziunilor de decubit, precum si confortul crescut al pacietului, dar exista si un dezavantaj major legat de slaba rezistenta mecanica si porozitatea, care favorizeaza aparitia si dezvoltarea unei flore microbiene patogene si in special a Candidei albicans.

Captusirea definitiva foloseste materiale de tip Simpa(Kettenbach), Mollosil(Detax), pentru captusire directa si Platupalast, Silastic 390, Molloplast B pentru captusirea indirecta. Este indicata pentru mucoasa care nu tolereaza contactul cu o suprafata protetica dura ca mucoasa balanta, creste edentate "in lama de cutit"

Captusirea provizorie este indicata pentru reoptimizarea campului protetic, relaxarea tesuturilor de sprijin si periferice ale protezei, realizarea unei noi engrame masticatorii prin stergerea reflexelor dobandite care se opun acomodarii cu proteza, realizarea unei bune amprentari functionale. Materialele cu vascozitate lent progresiva folosite pentru amprentare functionala sau pentru captusirea provizorie sunt Hydro Cast, Coe-Confort, Kerr Fitt, Soft Oryl, Viscogel, etc.

3. TRATAMENTUL DE REECHILIBRARE NEURO-MUSCULARA SI ATM

Acest tratament este indicat pacientilor care preyinta o disfunctie accentuata a SDM dupa tratamentul cu proteze totale mobile. Aparitia disfunctiei se datoreaza unor erori clinico-tehnice aparute in urma tratamentului prin protezare mobila.

In aceste cazuri se indica refacerea tratamentului, etapa cu etapa, verificand si comparand elementele ce apartin protezelor confectionate anterior pentru a se inlatura greselile.