Radiologie medico-dentara

RADIOLOGIE MEDICO-DENTARA   

Expunere sumara a principiilor generale ale formarii imaginii radiologice.
Reflectarea pe radiografie a interrelatiei dintre proprietatile radiatiilor si componentele anatomice ale regiunii explorate

Formarea imaginii radiologice

uImaginea radiologica este rezultatul "aducerii' in fata ochilor diagnosticianului a modului de organizare anatomica al unui volum tisular situat in profunzime.

u Structura anatomica de profunzime devine accesibila ochilor nostri prin mijloacele si in conditiile specifice radiodiagnosticului.

uPrimele intrebari se nasc in legatura cu modul in care radiatiile penetrante si ionizante pot contribui la crearea imaginii radiologice, alte intrebari apar in legatura cu denumirea concreta a acestor radiatii sau la modul in care ele dobandesc capacitatea de a patrunde profund si energic in intimitatea structurilor organismului.

Modul de formare a imaginii radiologice contine

uactiunea de traversare a regiunii de radiogra fiat de catre manunchiul de radiatii penetrant - ionizante;

umodificarile suferite de fasciculul de radiatii sub influenta alcatuirii anatomice neomogene a regiunii traversate;

uconsemnarea (inscrierea, inregistrarea) modificarilor suferite de catre manunchiul itinerant.

umodificarile grupului de radiatii suferite in timpul excursiei tisulare vor figura pe filmul radiologic eventual senzorul CCD, plasat la iesirea din regiunea de radiografiat.

Schema generala a formarii imaginii radiologice:

uF = filmul radiologic (sau un alt tip de senzor);

uR = cupola unui aparat Rontgen dentar in care se afla sursa de radiatii; C = cilindrul centror. Regiunea pe care dorim sa o radiografiem este reprezentata simbolic printr-un incisiv central maxilar si osul de sustinere

Schema generala a formarii imaginii radiologice in care sunt schitate si rolul proprietatilor radiatiilor

use sugereaza emisiunea radiatiilor Rontgen la nivelul tubului radiogen, penetrarea regiunii de radiografiat de catre radiatii si imaginea formata pe senzor;

u Imaginea premolarului pe filmul radiologic este virtuala, latenta imediat dupa expunere;

u ea va deveni perceptibila prin simtul vazului dupa developare.

u Imaginea pe senzorul CCD al radioviziografiei este spontana, imediata iar pe senzorul fosforic cu memorie apare dupa scanarea acestuia si introducerea in computer.

u

Radiatiile Rontgen. Crearea radiografiei ca entitate grafica perceputa prin simtul vazului.

uRadiatiile penetrant - ionizante amintite frecvent se numesc radiatii Rontgen, iar denumirea lor provine de la numele marelui fizician german Wilhelm Conrad Rontgen, posesor al premiului Nöbel pentru descoperirea noii forme de energie.

uRadiatiile Rontgen poseda trei insusiri de esenta care concura la formarea imaginii radiologice adica insusiri care creeaza pe un suport exterior (film radiologic sau monitorul de radioviziografie) imaginea alcatuirii anatomice a straturilor profunde.

Proprietatile radiatiilor Rontgen care participa la formarea imaginii radiologice sunt urmatoarele:

u penetrabititatea;

u atenuarea/absorbtia;

u ionizarea.

Penetrabilitatea radiatiilor

upermite acestora traversarea regiunii de radiografiat si a senzorului situat la iesirea din regiune.

uFasciculul pleaca uniform constituit ca energie din aparatul Rontgen dentar dar devine neomogen, neuniform in excursia sa intratisulara deoarece si regiunea de radiografiat este diversificat alcatuita iar componentele anatomice ale regiunii au o inftuenta covarsitoare asupra configuratiei fasciculului care, la plecarea din aparat era uniform.

Atenuarea

uProprietatea pasiva a radiatiilor de a fi modelate, si influentate in traseul lor prin teritoriul explorat.

Absorbtia

uoprirea totala a fluxului de raze de catre tesuturi, substante (iatrogene), corpi straini metalici sau mijloace de protectie

uContactul fasciculului cu dintii, spongioasa periapicala sau septala, cu lamina dura, spatiul periodontal, orificiul mentonier etc. va lasa amprente supra omogenitatii manunchiului de radiatii, amprente care se vor regasi pe senzorul receptorului.

uSenzorul va fi neuniform ,,bombardat' de catre fascicolul neomogen conformat datorita atenuarii neuniforme la care a fost supus in interiorul volumului anatomic traversat.

u Asezarea structurilor anatomice din regiune pe sectiunea transversala a fasciculului (central, periferic, mezial, distal etc.) va fi reprodusa fidel si pe suprafata senzorului.

Ilustrarea atenuarii pe o radiografie periapicala

uzonele cu tenta inchisa atesta o atenuare redusa in timp ce ariile deschise ca tenta marturisesc o atenuare importanta sau absorbtie totala.

uRadiografia a fost efectuata pentru 2 , 22 si 23;

u22 are o distructie coronara totala de origine carioasa, locul coroanei figureaza pe radiografie printr-o arie intinsa radiotransparenta (tenta foarte inchisa) care ocupa spatiul dintre coroana 21 si coroana de acoperire 23;

u22 este in egresie si are o obturatie de canal;

ucoroana de acoperire a lui 23 este total opaca - alba - (absorbtie);

u23 are si obturatie de canal.

u

Ilustrarea atenuarii pe o radiografie periapicala

u radiografie pentru premolarii si molarii mandibulari dr.

uCoroanele sunt intens atenuante cu tenta aproape alba datorita stratului gros de smalt cu densitate mare.

uCrestele septale sunt demineralizate , radiotransparente (atenuare redusa) iar in jurul apexului 45 spongioasa are o tenta mai inchisa si ochiuri largi cu travee subtiate pe alocuri disparute (atenuare redusa);

u lamina dura este intrerupta in jurul apexului.

uAspectul parodontiului periapical pledeaza pentru o parodontita apicala radiotransparenta difuza.

Ionizarea

u gradul de ionizare exercitat de radiatiile R ntgen asupra materiei depinde de energia acestora;

uradiatiile sunt grupate intr-un fascicul penetrant;

upe directia ariilor anatomice unde fasciculul a intalnit o atenuare importanta (smalt, dentina, obturatii cu amalgam etc.) acesta va duce spre senzor o energie mica iar consecinta va fi o ionizare redusa a suprafetei corespondente de pe senzor.

u Ariile putin ionizate de pe senzor se vor proiecta topografic intr-o asezare identica cu portiunile din fascicul care au intalnit smaltul, amalgamul etc. si care au generat atenuari mari.

uPortiunile din fascicul care au intalnit structuri anatomice redus atenuante cum ar fi camera pulpara, aerul intrasinusal etc. sau procese patologice demineralizante sau distructive ale intregii arhitecturi locale (carii, granulome apicale, parodontopatii marginale profunde etc.) isi vor pastra de o maniera consistenta energia la iesirea din regiune si vor ioniza intens portiunea din senzor care va fi contactata de portiunile energice ale fasciculului.

Ilustrarea ionizarii zonelor unui senzor in functie de cantitatea de radiatii primite

uin plin teritoriu omogen si relativ radio-transparent de parti moi (planseul bucal) in dreptul lui 45 se constata o opacitate ovalara, neomogena cu contururi usor zimtate;

uatenuarea importanta a acesteia datorita compozitiei sale calcare o face vizibila pe filmul radiologic prin ionizarea redusa a filmului in zona ei de proiectie pe el.

uImaginea opaca, calcara este un calcul salivar inclavat in canalul Warthon.

Ilustrarea gradului de ionizare a senzorului in raport de cantitatea de radiatii receptate in anumite portiuni ale sale

uintre apexurile 21 si 24, teritoriu ocupat in conditii normale de radacini, spongioasa, septuri etc apare o opacitate orizontala care marturiseste o atenuare importanta;

ueste vorba despre 23 aflat in incluzie;

uatenuarea coroanei si radacinii sale modifica echilibrul grafic al zonei inlocuind structurile normale cu banda opaca orizontala a dintelui inclus.

uopacitatea mare a dintelui inclus mai ales portiunea sa coronara bareaza (atenuiaza) drumul spre film al radiatiilor si impiedeca ionizarea acestuia pe aria de proiectie a dintelui cu sediul modificat.

uSe constata prezenta pe arcada a caninului temporar iar in jurul coroanei lui 23 se schiteaza un chist dentiger.

Tipuri de senzori. Modul de ionizare al senzorilor.

uSenzorii pe care ii plasam la iesirea din regiunea de radiografiat sunt de mai multe categorii;

u caracteristica lor esentiala, este de a se ioniza la contactul cu radiatiile R ntgen.

uAmplitudinea ionizarii unor senzori difera in functie de tipul de senzor, de modul sau principial de alcatuire.

ugradul de ionizare al unui senzor este proportional cu valoarea energiei R ntgen (energie fotonica) primite.

uGradul de ionizare al unei portiuni din suprafata senzorului este diferit de gradul de ionizare al altei portiuni in conditiile in care suprafetele luate in considerare au fost iradiate cu energii diferite.

uAstfel, daca unui film dentar asezat retroalveolar i-a fost acoperita in timpul expunerii, o jumatate din suprafata cu o placuta de plumb (plumbul anihileaza - prin absorbtie - radiatiile) aceasta suprafata nu va primi radiatii si in consecinta nu se va ioniza.

u Dupa developarea filmului vom constata ca jumatatea acoperita a filmului este alb - transparenta pentru ca argintul negru nu a fost fixat prin ionizare; jumatatea neacoperita a filmului are inregis-trata pe ea toate detaliile anatomice si patologice oferite de o penetrabilitate, atenuare si ionizare desfasurate in conditii lipsite de artificii.

Tipuri de senzori

ufilmul radiologic

usenzorul CCD pentru radioviziografie si pentru ortopantomografia computerizata.

uUn senzor cu recenta patrundere in practica este senzorul cu memorie, senzorul cu continut de fosfor, lipsit de legatura prin cablu de computer dar care insa necesita costuri ridicate de achizitie.

Senzorul cu cea mai larga utilizare este filmul radiologic

ualcatuirea lui are ca principiu ionizarea de catre radiatii a granulelor de bromura de argint, bromura transformata prin ionizare si apoi developare in argint metalic fin granulat de culoare neagra.

uNuantele de negru, gri, alb cu diferite tente intermediare rezulta prin repartizarea cantitativa a granulelor de argint metalic pe suprafata filmului ca rezultat al iradierii si apoi ionizarii diversificate impuse de atenuarea care a precedat contactul fasciculului cu filmul.

u

Prezentarea ambalajului unui film radiologic dentar

   

fata posterioara    fata anterioara

Fata anterioara a ambalajului unui film "bite-wing'.

uFilm radiologic dentar propriu-zis;

uimaginea are caracter ilustrativ pentru ca scoaterea filmului dentar din ambalaj in afara mediului de obscuritate compromite filmul.

Senzorul CCD pentru radioviziografie si pentru ortopantomografia computerizata

u Principiul sau de functionare este luminiscenta indusa prin ionizare unor ecrane fine care contin lantanide si transmiterea imaginii spre computer prin cabluri speciale cu fibre optice.

Senzori CCD pentru    Senzori pentru ortopantomografie computerizata

radioviziografie.

Reflectarea pe radiografie a interrelatiei dintre conditiile anatomice locale si proprietatile radiatiilor R ntgen in cadrul demersului de formare a imaginii radiologice.

uRadiografia se caracterizeaza prin coexistenta pe suprafata sa a unor reprezentari grafice (tente de luminozitate, forme, contururi etc.)

uRadiografia clasica nu contine culori desi in ultima vreme in radioviziografie au aparut proceduri electronice de colorare selectiva a unor structuri dentare sau alveolare sau a unor procese patologice.

uca element-reper de analiza a legaturilor anatomo-fizice radiatii structuri anatomice care se creeaza si se stabilesc in procesul de formare a imaginii radiologice vom exemplifica doar componenta grafica luminozitate cu variantele ei radiologice extreme: radiotransparenta si opacitatea.

Exemple de radiotransparente si opacitati.

u Radiografie periapicala pentru 36 si 37;

u la 36 se constata o obturatie cu amalgam a unei carii ocluzo-distale si de fata linguala;

uobturatia este in exces.

u Se remarca opacitatea intensa a amalgamului.

u Se mai constata parodontita apicala (radiotransparenta) la radacina meziala care se extinde marginal spre zona furcatiei;

uremarcam si parodontita apicala la radacina distala 46 care se extinde marginal distal in septul 46-47;

u47 are radacinile convergente, o carie ocluzala si parodontita apicala neconturata.

Radiografie Dieck pentru zona canin-premolari-molari mandibulari dr

uextractia recenta a lui 46 este consemnata radiografic prin aspectul "alveolei goale';

ucaracterul recent al extractiei este confirmat de aspectul laminei dura care prezinta fenomene minime de rezorbtie;

uasa cum constatam alveola goala este o radiotransparenta

uSe remarca opacitatea importanta a smaltului la 43, 44 si a obturatiei de canal la 45.

Radiografie Dieck pentru 46 si 47

uatritie la ambii molari mentionati;

ucarie ocluzata obturata cu amalgam la 47;

uparodontopatie marginala profunda cu rezorbtia importanta a osului alveolar (rezorbtia septului interradicular care se manifesta prin radiotransparenta zonei furcatiei) la 46 si 47;

uradacina distala a lui 47 este lipsita de parodontiu de sustinere in 2/3 coronare;

udentina secundara de reactie la nivelul camerelor pulpare si calcificarea difuza pulpara la 46 si 47

Ionizarea suprafetei senzorului este total neuniforma

upentru ca in anumite zone ale suprafetei sale au ajuns radiatii "obosite', reduse numeric - radiatiile care au intalnit pe parcursul lor componente anatomice sau materiale intens atenuante, nonpermisive fata de pasajul radiatiilor (smaltul, amalgamul, coroane ceramice etc).

u Aria filmului la care au ajuns radiatiile "extenuate' - atenuate - va fi redus ionizata si va ramane alb-transparenta dupa developare pentru ca argintul neionizat al ariei in discutie paraseste filmul.

Radiotransparente si opacitati - exemple.

uParodontopatie marginala profunda cu rezorbtia, osului alveolar la premolari (distructia osoasa este radiotransparenta);

uobturatiile sunt intens opace radiologic

uSemnificatia acestei constatari este absorbtia radiatiilor de catre amalgam, ionizarea redusa a senzorului pe zona de proiectie a amalgamului iar consecinta finala dupa developarea filmului: opacitatea amalgamului.

uIn cazul in care un segment al fasciculului intalneste pe directia sa spre film struc turi anatomice sau procese patologice putin opozante (aerul intercoronar, came ra pulpara, parodontite periapicale Partsch etc.) radiatiile isi pastreaza vigoarea, ionizeaza intens zona lor de proiectie pe film iar dupa developare aceasta zona va avea o tenta inchisa.

Rezorbtia radacinilor unui stalp de punte

urezorbtie radiculara externa 46 cu egresie radiculara, parodontopatie marginala totala.

uRezorbtiile radiculare si ale osului alveolar sunt radio transparente in timp ce puntea este intens opaca.

Interrelatia fenomen fizic (radiatiile) componente anatomice poate fi rezumata astfel:

uprin penetrabilitate se culeg informatiile din profunzime, informatii care sunt depuse pe
film;

uconformatia anatomica regionala prin atenuare creeaza neomogenitatea fasciculului;

uconsecinta lipsei de uniformitate a fasciculului induce o ionizare diferita a diferitelor
portiuni ale filmului.

uRezultatul tuturor interactiunilor citate este : RADIOGRAFIA