PROTEZA PARTIAL ACRILICA - istoric, generalitati

PROTEZA PARTIAL ACRILICA

SCURT ISTORIC

Drumul parcurs de protetica dentara de la inceputurile istoriei pana in vremea noastra a fost influentat de evolutia stiintifica si culturala continua a omenirii,care nu a lasat neatinsa nici aceasta ramura a medicinii:stomatologia.

In evolutia stomatologiei si deci a proteticii dentare se disting trei perioade distincte si anume:

1.1. Protetica dentara de la inceputurile istoriei omenirii pana in Evul Mediu.

1.2. Protetica dentara in Evul Mediu.

1.3. Protetica dentara in timpurile moderne.

Pentru aceste trei perioade vor fi trecute in revista cele mai importante aspecte privind evolutia in general a proteticii si in special a protezei partiale.

1.1. Protetica dentara de la inceputul istoriei pana in Evul Mediu

E de la sine inteles ca nu se poate stabili cand s-au realizat primele proteze dentare.Cea mai veche lucrare dentara descoperita a fost in Egipt,de pe la mijlocul celui de-al treilea mileniu inaintea erei noastre.Ea consta dintr-o ligatura de sarma de aur pentru imobilizarea unor dinti mobili.

Etruscii confectionau lucrari dentare din aur realizate printr-o ligatura de sarma sau lucrari confectionate din benzi de aur de care se fixau dintii artificiali umani sau de bovine.

Pe vremea lui Augustus se confectionau dinti din fildes sau os care erau fixati de vecini cu fir de par de cal sau de matase.

1.2. Protetica dentara in Evul Mediu

Nu se remarca prin progrese deosebite,lucrarile dentare avand tot aceeasi forma:dinti artificiali prinsi de vecini cu legaturi.

Chirurgul francez Ambroise Pare considera proteza dentara ca neaparat necesara mai ales pentru vorbire.

Peter Forest contraindica utilizarea protezei dentare,datorita inflamatiilor si tumorilor pe care le provocau in cavitatea bucala.

In Franta existau mestesugari care confectionau proteze din fildes,utilizate numai pentru vorbire si fizionomie.

In Japonia se confectionau baze de proteze dintr-un    lemn de esenta tare,iar dintii din fildes sau cremene.

Sfarsitul secolului XVII aduce u progres esential,medicul german Gottfried Rurmann,utilizeaza pentru prima oara o amprentare a maxilarului utilizand ceara.

1.3. Protetica dentara in timpuri moderne

Pierre Fauchard publica lucrarea "Le chirurgien dentist",care deschide o noua era in stomatologie si protetica.

Franta este prima tara care recunoaste in mod oficial dentistii.Pierre F. realizeaza pentru prima data proteze totale si partiale,care se mentin gratie unor arcuri.Realizeaza prima punte dentara,utilizand portelanul roz pentru baza protezei si dintii cu stift radicular.

Duchateau inventeaza in intregime proteza din portelan.

In domeniul protezei partial mobile,mentionam imbunatatirea mentinerii ei cu ajutorul crosetelor.

In 1820,Delabarre realizeaza o proteza partiala cu sprijin parodontal.

S-a incercat pentru confectionarea bazei protezelor aurul,platina sau cositorul dar care erau prea grele,cauciucul sau celuloidul care se alterau in gura.Totusi cel mai utilizat a ramas cauciucul vulcanizat.

In sec. XX s-a gasit raspunsul mult cautat,si dupa aparitia rasinilor acrilice s-au realizat bazele protezelor si dintii din rasini.Apoi o serie de autori au perfectionat mijloacele de ancorare,au aparut sistemele gen culise,ruptori si amortizori de forte.

INTRODUCERE - GENERALITATI

Frecventa edentatiei partiale chiar si la varste tinere face ca in practica protezelor mobilizabile sa se aplice intr-un procent apreciabil in terapia edentatiei partiale,cca 70%,comparativ cu protezele conjuncte.

Protezele partiale mobilizabile sunt o solutie protetica posibil de aplicat in edentatii de intinderi foarte variate ( subtotale,terminala,frontala intinsa,mixta,etc. ) - de la lipsa unui singur dinte pana la prezenta uni singur dinte pe arcada - fiind denumita din acest considerent solutie de tratament universala,spre deosebire de protezarea conjuncta care pretinde existenta unui numar suficient de dinti intr-o repartizare topografica favorabila,cu un status parodontal care sa nu depaseasca o anumita limita de atrofie.

Protezele partial mobilizabile,preluand locul si functia organelor pierdute,trebuie sa fie eficiente din punct de vedere functional,mecanic si profilactic.

Criteriile de clasificare a protezelor partial mobilizabile sunt multiple:

In functie de forma clinica a edentatiei ele pot fi:

- uni sau biterminale

- laterale sau latero - terminale

- frontale,subtotale,mixte

In functie de materialul din care se confectioneaza:

- proteze acrilice

- proteze mixte

In functie de modul de realizare al bazei protetice:

- prin stopare

- prin turnare

- prin stantare

Dupa forma bazei protetice:

- cu placa palatinala totala

- cu placa palatinala redusa

- scheletizata

In functie de tipul elementelor de stabilizare

- obisnuite

- exceptionale

Proteza partial acrilica prezinta urmatoarele caracteristici clinico-tehnico-terapeutice:

- restaureaza arcadele dentare cu forme variate de edentatie

- sunt indicate de multe ori in scopul restaurarilor provizorii

- acopera zone intinse ale campului protetic,lipsind pacientul de senzatiile termice si gustative

- transmite presiunile masticatorii,in general muco-osos

- reduce spatiul utilizabil functional limbii,datorita placii ( palatinale sau linguale )

- purtate,in timp,produc tulburari de troficitate la nivelul tesuturilor dento-parodontale ale dintilor restanti,la nivelul mucoasei si osului campului protetic,ca rezultat al compresiunii

- dupa o perioada de timp de purtare,apare insensibilitatea protezei datorita atrofiei campului protetic

- sunt obtinute in conditii tehnico- clinice modeste,nu solicita pentru confectionare materiale si aparatura costisitoare

- sunt realizate intr-un timp relativ redus

- sunt mai mult sau mai putin rezistente din punct de vedere mecanic

- se pot repara prin tehnologii simple daca se fractureaza,se rup crosetele,se inlocuiesc dintii

- se pot adauga dinti daca edentatiile se intind

- sunt realizate din rasini sintetice ( acrilice )