Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor



Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Examenul lichidului cefalorahidian


Examenul lichidului cefalorahidian




Examenul lichidului cefalorahidian

La ruperea unui anevrism sangele ajunge in spatiul subarahnoidian.Eritrocitele se raspandesc rapid in cisternele subarahnoidiene,inclusiv in spatiul subarahnoidian lombar.In spatiul extracelular etritrocitele se dezintegreaza in timp de ore sau zile eliberand oxihemoglobina,care este apoi convertitta in bilirubina.cand lichidul cefalorahidian este centrifugat,supernantul are coloratie roz-galbui datorita prezentei oxihemoglobinei si bilirubinei.Daca hemoragia este foarte redusa este posobil,teoretic,ca nici o hemtaie sa nu ajunga la nivel lombar,dar acest fapt este extrem de neobisnuit.Examinarea lichidului cefalorahidian este complexa datorita faptului ca pacientul fara SAH anevrismala poate avea eritrocite in lichidul cefalorahidian ca rezultat al traumatismului intepaturii.In functie de gradul hemoragiei produsa de intepatura,supernatanul poate arata chiar un anume grad de colorare,care poate fi influentata de metoda specifica de manevrare.O alta problema este ca organismul indeparteaza eritrocite in lichidul cefalorahidian.




Xantocramia persista mai mult timp decat eritrocitele dupa SAH postanevrismala.Cel mai precis mod de a determina nivelele mici de oxihemoglobina sii bilirubuna in lichidul cefalorahidian este prin examen spectrofotometric.Daca examenul spectrofotometric este negativ pentri oxihemoglobina si bilirubina si daca lichidul cefalorahidian a fost obtinut la mai mult de cateva ore dupa atac,atunci angiografia nu este necesara.

Rata de clearance a sangelui din lichidul cefalorahidian dupa SAH a fost studiata de Tourtellotte si asociatii sai.Autorii au descoperit ca clarificarea lichidului cefalorahidian este mai lenta la pacientii cu varsta avansata,cu diabet,hipertensiune si boala aterosclerotica.Lichidul cefalorahidian s-a clarificat intr-un interval variabil de timp intre 6-30 de zile.Autorii au descoperit ca hematiile adaugate lichidului cefalorahidian si incubate timp de 2 ore la temperatura corpului au format nivele crescute de oxihemoglobina in lichidul supernant.La temperatura corpului sau la 4sC a avut loc o hemoliza nesemnificativa.S-a observat ca supernatantul ar putea contine oxihemoglobina.

Spectrofotometria cu absorbtiie este masurarea intensivitatii luminii in regiuni diferite ale spectrului dupa transmiterea e printr-un mediu absorbant.Barrows si asocciatii au studiat 81 de probe de la 31 de pacienti cu SAH sau hemoragie vetriculara si au descoperit ca pigmentii care produc culoarea sunt oxihemoglobina si bilirubina.Intr-un singur caz a fost detectata bilirubina intr-o proba la sase ore de la control si 7 probe din intepaturile traumatice nu a fost detectat spectrofotimetric nici un pigment Söderström a axaminat lichidul cefalorahidian a opt pacienti cu SAH.Jumatate au avut supernatant cu xantocromie vizibila,iar latoti cei opt pacienti s-a evidentiat spectrofotometric prezenta oxiihemoglobinei si bilirubinei.

Buruma si colaboratorii au analizat lichidul cefalorahidian spectrofotometric si au descoperit ,de asemenea,ca oxihemoglobina este primul pigment care apare ;intr-un caz a fost detecatat de la debut SAH.Oxihemoglobina a scazut progresiv pe o perioada de 9 zile.Bilirubina a aparut de obicei laa 3 zile de la debut jh a crescut pe masura scaderii oxihemoglobinei.

A fost folosita spectrofotometria,iar celulele au fost colorate cu solutie May-Grünward-Gimesa.Eritrofagele au rpobat prezenta hemoragiei.La pacientii cu date clinice negative pentru o posibila hemoragie ,lichidul supernant a fost galben la 32% din cazuri si extincitia prezenta la mai putin de 0.023 la 32% din cazuri.Spectrofotometria a evidentiat oxihemoglobina si bilirubina la 32%,dar nu a existat nici un caz cu eritrofage pe sedimentul de lichid cefalorahidian.La pacientii cu hemoragie nu au fost remarcate eritrofage la o cincime din cazuri.Aceste observatii sunt intrucatva limitate de numarul mic de cazuri de SAH anevrismala dovedita cu certitudine,dar evidentiaza posibilitate ca si pacientii fara SAH sa aiba xantocromie aparena cu rezultate spectrofotometrice sugestive pentru prezenta oxihemoglobinei si bilirubinei in lichidul cefalorahidian.Desi prezenta eritrofagelor dovedeste o SAH la distanta fara a defini sursa,absenta lor nu exclude SAH.

Conform parerii lui Vermeulen si asociatii si a lui Vermeulen si van Gijn,numaratoarea eritrocitelor in trei tuburi a dat si rezultate fals-negative,find o metoda total inadecvata pentru diagnosticul diferential al SAH reale de intepatura traumatica.Din nefericire,si prezenta eritrocitelor lizate este un mijloc neadecvat pentru diagnosticul diferential.



Larg si asociatii au realizat 40 de probe de lichid cefalorahidian folosind testul D-dimer care a fost pozitiv la toti cei sase pacienti cu SAH dovedita,dar negativ la grupul de control de 14 pacienti cu lichid cefalorahidian hemoragic datorita punctiei traumatice si negativ,de asemenea,la cei 20 de pacienti cu lichid cefalorahidian normal.Prezenta D-dimerului (derivat de fibrina)a fost masurata prin imunoaglutinare pe latex. Xantocromia a fost determinata la toate cele sase cazuri de SAH dovedita,dar 5 din 14 pacienti cu punctie lombara traumatica au avut de asemenea xantocromie.Numaratoarea eritrocitelor a aratat un numar crescut de eritrocite atat in lichidul cefalorahidian din punctia traumatica cat si din SAH.La sase din sapte pacienti cu punctie lombara traumatica,numarul eritrocitelor a scazut intre 25-99% in secventialitatea tulburilor.In doua probe de SAH pentru care au fost luate tulburi secventiale,numarul de eritrocite intr-unul a crescut cu o patrime,iar celalalt a scazut jumatate.

Macdonald si Mendelow au studiat examenele CT si lichidul cefalorahidian cu SAH dovedita.Din cei 68 de pacienti cu punctie lombara,46% au avut lichid cefalorahidian hemoragic,dar fara xantocromie la examinarea vizuala a lichidului supernant.Pe examenul CT a 20 de pacienti nu a fost vizualizata hemoragia,iar sapte dintre acestia au avut lichid cefalorahdian hemoragic dar nu si xantocromie.Aceste examene CT au fost efectuate cu aparatura de generatie mai veche,iar supernatanul lichidului cefalorahidian nu a fost exprimat spectrofotometric.Autorii au crezut ca prezenta eritrocitelor a fost mai importanta decat prezenta xantocromiei.

Vermeulen si asociatii au revizuit examenele CT si lichidul cefalorahidian cu SAH dovedita.Toti acesti pacienti au avut lichid cefalorahidian xantcromic,dar analizele au fost efectuate spectrofotometric.Ideea lor a fost efectuarea punctiei lombare la mai mult de 12 ore dupa atac,iar probele examinate au fost colectate in decrus de o luna dupa SAH.Xanctocromia a fost prezenta la examenul spectrofotometric la 100% din 41 de probe in prima saptamana,la 100% din 32 de probe in a doua saptamana,la 91% din 22 de probe in a treia saptamana si la 71% din 14 probe in a patra saptamana.Intr-o perioada de 6 ani cu aproximativ 480 de internari pentru SAH ,cercetatorii au descoperit numai 12 pacienti care au avut dureri de cap bruste,examen CT normal,lichid cefalorahidian hemoragic si absenta xantocromiei.Angiografia a fost efectuata la trei din acesti pacienti cu rezultate negative la toate examenele.Toti cei 12 pacienti au avut evolutie buna si fara evidenta recurentei SAH in urmatorii patru ani.Autorii au sugerat ca in absenta xantocromiei la examenul spectrofotometric si cu examenul CT normal,pacientii cu durere de cap cu debut brusc nu trebuie examinati angiografic si au un prognostic bun..In aceste cazuri neobisnuite este recomandat examenul RMN.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate