Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» CULEGERE DE ÎNTREBARI PENTRU EXAMENELE DE TRECERE DE LA DEBUTANT LA BAZA PENTRU ASISTENTII MEDICALI DE BALNEOFIZIOTERAPIE SI MASAJ


CULEGERE DE ÎNTREBARI PENTRU EXAMENELE DE TRECERE DE LA DEBUTANT LA BAZA PENTRU ASISTENTII MEDICALI DE BALNEOFIZIOTERAPIE SI MASAJ




CULEGERE DE ÎNTREBARI PENTRU EXAMENELE DE TRECERE DE LA DEBUTANT LA BAZA PENTRU ASISTENTII MEDICALI DE BALNEOFIZIOTERAPIE SI MASAJ

BIBLIOGRAFIE:

1. Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

2. Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

3. Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004




1. Capacitatea celulelor vii de a reactiona la un stimul se numeste:

a) iritabilitate;

b) excitabilitate;

c) stimulul care provoaca o contractie puternica.

2. La nivelul membranelor celulare exista o repartizare caracteristica a ionilor. Rolul hotarator nu il au ionii de:

a) sodiu;

b) potasiu;

c) clor.

3. Permeabilitatea membranei celulare este:

a) de 50-100 de ori mai mare pentru K+ decat pentru Na+;

b) de 100 de ori mai mare pentru Na+ decat pentru K+;

c) la fel pentru cei cu varsta pana in 20 de ani.

4. Potentialul de membrana in repaus are o valoare de:

a) -70mV-90mV interiorul celulei fiind incarcat negativ;

b) -20mV-40mV interiorul celulei fiind incarcat negativ;

c)       -70mV-90mV interiorul celulei fiind incarcat pozitiv.

5. În cursul depolarizarii conductanta membranei de sodiu ajunge sa fie:

a) de 30-40 ori mai mare decat potasiu;

b) scade de 30 de ori;

c) ramane neschimbata.

6. Reobaza reprezinta:

a) timpul util maxim necesar pentru declansarea excitatiei;

b) cronaxia minima necesara pentru declansarea excitatiei;

c) intensitatea minima necesara pentru declansarea excitatiei.

7. Ce fenomene nu au loc in faza de repolarizare?

a) are loc o inactivare a mecanizmului de transport al sodiului spre interiorul celulei;

b) reducerea brusca a conductantei membranei celulare pentru sodiu;

c) scade permeabilitate membranei pentru potasiu.

8. In timpul depolarizarii nu are loc urmatorul fenomen:

a) membrana celulara este incapabila sa mai reactioneze la un stimul;

b) nu mai exista suport de activare pentru patrunderea sodiului in celula;

c) pragul de stimulare este in acest stadiu foarte scazut.

9. Fibrele nervoase medulare pot fi stimulate mai indelungat, fara a se instala fenomenul de “oboseala”:   

a) cu frecvente de 50-100 Hz;

b) cu frecvente de 2000-3000 Hz;

c) cu frecvente de 10000 Hz.

10. Daca cresterea intensitatii curentului se face intr-un interval de timp prelungit:

a) excitatia se produce si la intensitati mici;

b) excitatia nu se produce ,chiar la intensitati mari ale curentului;

c) excitatia se produce doar la cei cu varsta de 10 ani.

La catod nu se produce urmatorul fenomen:

a)depolarizarea membranei;

b)aparitia excitatiei;

c)inhibitia influxului de ioni.

La anod nu se petrece urmatorul fenomen:

a) cresc sarcinile pozitive pe suprafata externa a membranei;

b) are loc un fenomen electrostatic;

c) are loc aparitia excitatiei.

13. Pentru masurarea excitabilitatii unui nerv sau muschi nu se practica stimularea prin:

a) inchiderea unui curent continuu;

b) aplicarea unui stimul dreptunghiular;

c) aplicarea unui curent alternativ.

14. Reobaza reprezinta:

a) intensitatea minima a curentului care poate produce o excitatie;

b) timpul util pentru a produce o excitatie;

c) rezistenta tegumentelor.

15. Cronaxia reprezinta:

a) timpul util maxim necesar pentru a produce o excitatie minima;

b) timpul util minim necesar pentru a produce o excitatie minima;

c) intensitatea minima a curentului care produce o excitatie.

16. Care afirmatie e falsa:

a) cronaxia muschilor cu activitate mai rapida este mai scurta decat a celor cu activitate mai lenta;

b) cronaxia este mai scurta la muschii flexori decat la cei extensori;

c) cronaxia muculaturii distale a membrelor este mai scurta decat a musculaturii segmentelor proximale.

17. Valorile cronaximetriei nu pot fi influentate de urmatorul factor:

a) varsta (sub 5 ani-cronaximetrie mai scurta);

b) echilibrul electrolitilor (la hipocalcemie scade cronaxia);

c) temperatura mediului ambiant(crescuta creste cronaxia).

18. Conditiile esentiale de raspuns la stimulare electrica sunt urmatoarele, mai putin:

a) intensitatea curentului;

b) timpul util;

c) intensitatea curentului trebuie sa creasca lent.

19. La ce fel de stimuli electrici raspunde musculatura neteda?

a) raspunde numai la un stimul cu panta foarte lina de crestere a curentului;

b) orice fel de stimul electric;

c) stimul termic.

20. Nu necesita o frecventa mai mare a excitatiilor:

a) organele inervate de parasimpatic;

b) sinapsele sistemului nervos central;

c) sinapsele adrenergice.

21. Cum este transmisa excitatia prin fibrele amialinice?

a) cu continuitate prin propagarea din aproape in aproape;

b) in salturi;

c) in valuri.

22. In fibrele mielinizate excitatia este transmisa saltator din urmatoarele motive, mai putin:

a) aceste fibre sunt invelite de o teaca de mielina alcatuita din straturi concentrice care actioneaza ca un izoloant pentru curentul electric;

b) din loc in loc la distante egale de 1-3 mm, ea este “gatuita”de niste “strangulatii” numite “nodurile Ranvier”;

c) la nivelul nodurilor Ranvier ionii trec de 500 de ori mai greu decat prin membrana unor fibre amielinice.

23. Conducerea saltatorie are urmatoarele avantaje, mai putin:

a) consum foarte redus pentru repolarizare;

b) viteza mare de transmitere;

c) se transmit mai multe impulsuri simultan.

Au viteza mare de conducere fibrele nervoase, mai putin:

a) C;

b) alfa;a

c) beta.

25. Care afirmatie este falsa:

a) fibrele musculare care fac parte dintr-o unitate motorie nu sunt inervate intodeauna sincron;

b) fibrele musculare ale unitatii motorii sunt intricate intre unitatile motorii vecine;

c) cand impulsul de excitatie ajunge la sinapsa este eliberat mediatorul chimic acetilcolina.

26. Curentul continuu constant se caracterizeaza prin urmatoarele, mai putin:

a) sensul de deplasare al electronilor este acelasi;

b) intesitate constanta;

c) frecventa continua.

.Conducatorii de gradul 1 sunt urmatorii, dar nu si:

a) sangelele;

b) lichidul cefalorahidian;

c) tesutul adipos.

. Conducatorii de gradul 2 sunt urmatorii, mai putin:

a) glandele sudoripare;

b) muschii;

c) parul.

.Foarte bun conducator de electricitate este:

a) epiderma;

b) limfa;

c) parul.

.In cazuri de supradozare a curentului electric, la aplicatii locale, se produc efecte polare extreme, mai putin:

a) arsuri;

b) necroze;

c) vasodilatatie centrala.

.Se numeste electroliza:

a) eliberarea atomilor liberi din solutia electrolitica;

b) deplasarea sarcinilor electrice;

c) deplasarea moleculelor de apa prin membrane.

.Utilizarea straturilor hirofile de protectie plasate intermediar intre electrozi si tegument nu au rolul de a :

a) creste intensitatea curentului;

b) imbunatateste conductibilitatea tisulara la curent;

c) favorizeaza transportul de substante din solutiile utilizate la ionizari.

.Ce este electroosmoza?

a) deplasarera continutului de apa din tesuturi prin structurile membranelor sub influenta curentului continuu;

b) fagocitoza in camp electric;

c) deplasarea ionilor prin membranele celulare semipermeabile.

.Prezinta rezistenta electrica scazuta tesuturile:

a) lichidele organismului:80-130 ohmi/cm;

b) organele bogate in aer;

c) grasimea.

35 .Ce este ionoforeza?

a) metoda de introducere a unor substante medicamentoase prin tegument cu ajutorul curentului galvanic;

b) este fenomenul care se produce dupa disociatia electrolitica;

c) este deplasarea continutului de apa din tesuturi.

36 .Care este una dintre indicatiile galvanoterapiei:

a) tuberculoza cutanata;

b) poliartrita reumatoida;

c) neoplasmele cutanate.

Curentul neofaradic are o frecventa optima de:

a) 50 Hz;

b) 100Hz;

c) 1000Hz.

.La ce fel de stimuli electrici raspunde musculatura normoinervata:

a) la stimuli electrici cu declansare brusca (impulsuri dreptunghiulare);

b) sub forma de panta(impulsuri exponentiale);

c) curenti triunghiulari.

.Care din urmatoarele nu reprezinta un semn de leziune de nerv periferic?

a) reobaza scazuta;

b) cronaxie crescuta;

c) coeficientul de acomodare alfa al muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1.

.Care nu este o indicatie a curentilor Trabert:

a) artroze dureroase;

b) spondilita anchilozanta;

c) incontinenta urinara;

.La ionogalvanizari la catod se aplica:

a) metale(sodiu,potasiu,litiu);

b) adrenalina;

c) halogeni.

.La ionogalvanizari la anod se aplica:

a) halogeni(brom,clor);

b) sarurile acizilor organici;

c) acetilcolina;

43. In ionoforeza substantele medicamentoase recomandate nu trebuie sa fie in concentratie de:

a) de 1-3 %;

b) pentru substante mai active de 10-100 ori mai mica de 1-5%;

c) substanta anorganica de 80-90%.

.Galvanoterapia este contraindicata in :

a) paralizii flaste ale membrelor,de diferite etiologii;

b) distonii neurocirculatorii;

c) neoplasmele cutanate.

45. Care frecvente reprezinta domeniul curentilor tetanizanti:

a) 40-80 Hz;

b) frecventa de 1000-4000Hz;

c) frecventele de 10-20 Hz.

46. Care nu este o indicatie a curentilor modulati faradici:

a) paraliziile spastice;

b) stari postcontuzionale si postentorse;

c) tulburari ale sensibilitatii cutanate.

47 .Cum nu se aplica electrozii in cazul unei electrostimulari monopolare:

a) electrodul negativ se aplica pe punctul motor al muschiului afectat;

b) electrodul indiferent se fixeaza la capatul proximal al muschiului;

c) cei 2 electrozi se aplica pe extremitatile muschiului.

48. La stimularea musculaturii agoniste-antagoniste ce decalaj de timp trebuie sa existe intre primul si al doilea circuit?

a) un decalaj de timp de 100-300 ms;

b) un decalaj de timp de 1-2 secunde;

c) un decalaj de timp de 1-3 minute.

49. Care afirmatie este falsa:

a) cronaxia muschilor netezi este lunga;

b) curentii care pot actiona cu efecte asupra musculaturii netede,sunt impulsurile rectangulare;

c) musculatura neteda prezinta capacitate mare de sumatie.

50. Fibrele sensibilitatii somatice abordeaza maduva spinarii:

a) pe calea radacinii posterioare;

b) pe calea radacinii anteroare;

c) pe calea trunchiului cerebral.

51. Forma de curent diadinamic MF are efect:

a) excitomotor crescand tonusul muscular;

b) analgetic ridicand pragul sensibilitatii;

c) miorelaxant.

52. Ce efecte nu are forma de curent diadinamic –PL?

a) efect analgetic si miorelaxant;

b) anticongestiv;

c) excitomotor.

53. Care este tehnica de aplicare la curentii Trabert?

a) electrodul negativ se plaseaza pe locul cel mai dureros;

b) proximal de anod;

c) indiferent.

54. Curenti care duc la instalarea “obisnuintei”structurilor excitabile la curent sunt:

a) curenti cu stimuli aperiodici;

b) stohastici;

c) TENS.

55. La aplicarea curentilor de frecventa joasa nu se aplica regula:

a) se recomanda aplicarea curentilor imediat dupa aplicarea unei crème grase, bogate in ioni;

b) se evita starile hemoragice locale a trombozelor;

c) la aplicarea de curenti excitomotori se evita zonele cu edem localizat ,cicatricele si aderentele musculare.

56. Care afirmatie e falsa:

a) rapiditatea schimbarii directiei curentului alternativ de Mf diminua riscurile efectelor electrolitice cu lezarea tegumentului;

b) la curentii de MF schimbarea rapida a alternantelor curentului il face inexcitabil pentru nervii si receptorii cutanati;

c) contractiile musculare obtinute cu MF percutanta sunt puternice ireversibile si dureroase.

57. Frecventele “rapide”de interferenta au efect:

a) analgetic;

b) excitomotor;

c) vasomotorii.

58. Contraindicatiile curentilor interferentiali sunt urmatoarele, mai putin:

a) afectiuni febrile de diferite etiologii;

b) stari casectice;

c) nevralgii si nevrite.

59. Care afirmatie e falsa:

a) campul de inalta frecventa raceste puternic corpurile metalice si solutiile electrolitice;

b) in mediile metalice omogene cu rezistenta mica cum ar fi conductorii metalici curentul de inalta frecventa se propaga la suprafata fenomen denumit efect”pelicular”;

c) curentii de inalta frecventa traverseaza cu dificultate obstacolul reprezentat de impedanta unei bobine;

60. Care afirmatie e adevarata:

a) undele scurte au actiune electrolitica si electrochimica;

b) undele scurte provoaca excitatie neuromusculara;

c) undele scurte au efecte calorice de profunzime fara a produce leziuni cutanate.

61. Care afirmatie e falsa:

a) la undele scurte distantarea electrozilor fata de tegument are ca urmare un efect mai profund;

b) cand tegumentul este umed rezistenta lui scade si temperatura cutanata creste prin interferenta fenomenului de inductie;

c) impedanta tegumentului la curentii de inalta frecventa este crescuta.

62. Recomandari de care trebuie sa se tina seama la aplicatile de unde scurte sunt, mai putin :

a) patul sau scaunul pe care va sta pacientul va contine parti sau elemente metalice;

b) se recomanda stergerea sudoratiei si indepartarea eventualelor unguente;

c) se vor indeparta toate obiectele metalice ,inele,ceasuri, agrafe.

63. Indicatiile terapiei cu unde scurte nu includ:

a) reumatismul abarticular:bursite,tendinite;

b) afectiuni ale sistemului nervos:nevralgii;neuromialgii;

c) hemoragii.

64. Principalele contraindicatii ale terapiei cu unde scurte nu includ:

a) procese inflamatorii acute cu supuratii;

b) procese neoplazice;

c) diskinezii biliare.

65. La aplicatiile diapulse nu se alege o penetratie mai mare(treptele 5,6)

a) la organismele mai robuste;

b) persoane cu tesut celulo-adipos subcutanat mai dezvoltat;

c) cardiaci.

66. Contraindicatiile pentru diapulse sunt:

a) pace-maker-ul;

b) aparate gipsate;

c) elemente metalice de contentie si osteosinteza.

67. Efectele biotrofice tisulare obtinute prin utilizarea diapulsului sunt urmatoarele, mai putin:

a) echilibrarea pompelor de sodiu in celulele dereglate si aflate in stare de depolarizare partiala;

b) stimuleaza procesele catabolice celulare din tesuturile tratate;

c) creste afluxul sanguin periferic prin amplificarea vascularizatiei locale.

68. La Diapulse, tehnica de lucru recomanda ca indiferent de afectiunea tratata sa se aplice initial

emitatorul pe una din regiunile urmatoare, mai putin pe:

a) hipocondrul drept(pentru activarea bogatei vascularizatii hepatice);

b) lombar(pentru actiunea asupra glandelor suprarenale);

c) cervical.

69.Cea mai puternica incalzire a tesutului adipos o obtinem la aplicatiile de:

a) unde scurte;

b) unde decimetrice;

c) curenti de frecventa medie.

70. Indicatiile tratamentelor cu unde decimetrice sunt urmatoarele, dar nu si:

a) diferite localizari ale reumatismului degenerativ in stadii de reactivitate;

b) sindrom Raynaud;

c) regiunile corporale slab si defectuos irigate;fiziologic si patologic(ischemice).

71. Ultrasunetele produc:

a) cresterea permeabilitatii membranelor;

b) scaderea permeabilitatii membranelor;

c) scaderea selectiva a permeabilitatii pentru sulf.

72 .Dozele mari de ultrasunete nu ajung sa produca:

a) petesii;

b) flictene;

c) arsuri chimice.

73. Tesutul osos reactioneaza la dozele mici de ultrasunete prin formarea de:

a) osteofite;

b) edeme hemoragice;

c) necroze osoase.

74. Principalele efecte fiziologice ale ultrasunetelor nu sunt cele:

a) analgetice;

b) excitomotorii;

c) hiperemiante.

75. Patrunderea medicamentului in tegument cu ajutorul ultrasunetului nu este:

a) direct proportionala cu intensitatea si durata aplicatiei;

b) functie de grosimea straturilor tisulare strabatute;

c) impiedicata de o aplicatie termica prealabila .   

76. La aplicatiile de ultrasunete, cuplajul indirect se face prin intermediul:

a) unguentului antiinflamator;

b) solutie electrolitica;

c) apei.

77. În aplicatiile de ultrasunete pe cale neuroreflexa se recomanda intensitati de:

a) 0,8-1W/cm;

b) 0,01-0,03W/cm;

c) 0,2-0,3-0,5W/cm.

78. Nu li se prescriu doze mai reduse de ultrasunete urmatoarelor categori de pacienti:

a) pacientilor cu varsta sub 18 ani;

b) la cei cu varsta de peste 60 de ani;

c) intre 20 si 30 de ani.

79. În zonele hiperalgice se utilizeaza ultrasunetele cu puteri de:

a) 0,5-0,6W/cm;

b) 1,5-2W/cm;

c) 0,02W/cm.

80 .La aplicatiile combinate de ultrasunete cu curenti de frecventa joasa electrodul activ pentru aplicarea tratamentului il constitue:

a) traductorul de ultrasunet care va fi racordat la polul negativ;

b) o placa metalica legata la polul pozitiv;

c) traductorul de ultrasunet racordat la polul pozitiv.

81. Contraindicatie a ultrasonoterapiei nu o reprezinta:

a) tuberculoza activa;

b) suferintele venoase ale membrelor(tromboflebite,tromboze,varice);

c) calusarea intarziata.

82. Polarizarea reprezinta:

a) dependenta intensitatii razelor de lumina reflectate fata de orientarea planului de incidenta;

b) este fenomenul de curbare a traiectoriei luminii in regiunea umbrei geometrice;

c) este fenomenul de “compunere “a undelor luminoase cu aceeasi directie de propagare formand”fandele” luminoase si intunecoase.

83. Spectrul radiatiilor vizibile-undele luminoase-impresioneaza retina si ocupa o zona foarte limitata a spectrului electromagnetic, cu lungimi de unda cuprinse intre:

a) 180-400 milimicromi;

b) 10-400-milimicromi;

c) 770-390 milimicromi.

84 .Cea mai mica energie o au fotonii corespunzatori:

a) razelor infrarosii indepartate;

b) razelor Ronten;

c) razelor gamma.

85. Efectul de fotoemisie consta in :

a) scaderea rezistentei electrice a unor corpuri sub actiunea unor radiatii;

b) aparitia unei diferente de potential electric intre un metal si un semiconductor;

c) ionizarea unui foton prin smulgerea unui electron periferic sub actiunea unei cuanta de energie radianta, a unui foton.

86. Actiunea cea mai puternic bactericida o au :

a) ultravioletele;

b) infrarosiile;

c) radiatiile verzi.

87. Producerea melaninei este rezultatul unei reactii chimice metabolice complexe, avand ca punct de plecare un acid aminat:

a) tirozina;

b) alanina;

c) cisteina.

88 .Cei mai putin sensibili la expunerea de radiatii ultraviolete sunt:

a) copiii;

b) batranii;

c) adultii.

89. Care afirmatie este falsa:

a) climatul insorit cu vant sensibilizeaza tegumentul;

b) zonele de litoral maritim prezentand radiatii abundente produc efecte puternice;

c) zapada prin reflectarea razelor,accentueaza reactia cutanata.

90. În clasificarea topografica gradata selectiv a sensibilitatii cutanate dupa Kelller nu se spune ca:

a) 1-spatele,regiunea lombara,pieptul,abdomenul,au sensibilitate de 10 %;

b) 2-coatele,bratele pe fata lor externa-75-50%;

c) 3-gatul,fruntea,genunchii si coatele 50-25%.

91. Nu este o substanta care predispune si favorizeaza fotosensibilitatea solara la razele ultraviolete:

a) gudronul;

b) insulina;

c) unguent pe baza de naftalat.

92. Singura vitamina cu efect antirahitic este:

a) provitamina D3(tahisterol);

b) vitamina D4;

c) vitaminaD2(calciferol).

93. Principalele contraindicatii ale terapiei cu raze infrarosii nu includ si:

a) hemoragii recente;

b) inflamatii acute;

c) intoxicatii cronice cu metale grele.

94 .Masurarea puterii bactericide a unei radiatii luminoase se recunoaste prin:

a) oprirea dezvoltarii culturilor microbiene;

b) eritemul provocat;

c) innegrirea sarurilor de argint.

95. Principii si conditii care trebuie respectate la efectuarea biodozimetriei sunt urmatoarele, dar nu si:

a) biodozimetria trebuie sa fie efectuata cu aceeasi lampa cu care se va aplica tratamentul;

b) pentru ca lampa sa emita intreg spectrul de ultraviolete, se lasa sa functioneze 5 minute de la momentul aprinderii sale;

c) lampa trebuie asezata pe zona tegumentara in unghi de 45 grade.

96. Rezultatul biodozimetriei se citeste de obicei dupa:

a) 2 ore;

b) 24 ore;

c)       5 minute.

97 .La aplicatiile pe subiecti in ortostatism si in miscare, distanta fata de sursa de ultraviolete va fi de:

a) 150 cm;

b) 300cm;

c ) 60 cm.

98. La aplicatiile de campuri magnetice alternative nu se constata:

a)       scaderea permeabilitatii membranei celulare;

b)       creste productia de ATP in mitocondrii;

c)       in tesuturile mai slab vascularizate se creaza conditii favorabile pentru formarea de noi vase sanguine si cresterea tonusului celor existente.

99. Campul magnetic intrerupt nu are ca efect predominant unul:

a) catabolic;

b) anabolic;

c) glicolitic.

100. Care afirmatie nu e adevarata:

a) creste activitatea bioelectrica a muschiului in contractie izotonica sub campul magnetic;

b) regimul intrerupt influenteaza in special amplitudinea traseului EMG;

c) efectul regimului continuu este mai manifest pe musculatura fazica.

101. Supunerea rezistorului la puteri mai mari decat cea nominala duce la:

a) cresterea duratei de folosinta a circuitului electric;

b) variatia inadmisibila a parametrilor rezistorului;

c) transformarea in rezistor neliniar.

102. Pentru rezistoarele de mica rezistenta, tensiunea nominala se limiteaza de catre:

a) procesul de incalzire care apare in rezistor la trecerea curentului electric;

b) numarul de spire ale bobinei;

c) capacitatea electrica proprie.

103. Pentru rezistoarele cu valori mari ale rezistentei, influenta principala asupra tensiunii de lucru o are:

a. strapungerea care poate aparea intre terminalele rezistorului;

b. frecventa curentului din retea;

c. rezistenta variabila.

104. Stabilitatea valorii rezistentei electrice a rezistorului este supusa actiunii unor factori ca:

a. umiditatea si temperatura mediului;

b. nu depinde de factorii externi;

c. frecventa radio.

105. Nu este o cauza de defectare a rezistoarelor urmatoarea:

a. intreruperea si defectarea contactelor;

b. supraincalzirea rezistoarelor;

c. intensitatea scazuta a curentului prin rezistor.

106. Condensatorul electric are proprietatea de :

a. a acumula sarcini electrice;

b. a limita procesul de incalzire;

c. a modifica frecventa de lucru.

107. Capacitatea condensatorului care, la o diferenta de potential de un volt acumuleaza o cantitate de electricitate de 1 coulomb se defineste ca fiind:

a. un farad;

b. un volt;

c. un watt.

108. Daca intre armaturile unui condensator se introduce un dielectric, se constata ca, la aceeasi diferenta de potential, se obtine :

a. o crestere a capacitatii condensatorului;

b. modificarea frecventei electrice in circuit;

c. scaderea rezistentei electrice a circuitului.

109. La frecvente mult mai mici decat cea proprie de rezonanta:

a. componenta inductiva a unui condesator devine neglijabila;

b. componenta capacitiva a unui condensator devine neglijabila;

c. componenta rezistiva a unui condensator devine neglijabila.

110. Bobinele electrice sunt componente electronice alcatuite din:

a. placi de condensator;

b. un sistem de spire in serie;

c. o rezistenta tubulara.

111. Asociata unui circuit magnetic care contine materiale feromagnetice este:

a. bobina cu miez de fier;

b. bobina fara miez;

c. bobina fagure fara miez de fier.

112. Una dintre principalele caracteristici ale bobinelor electrice este:

a. rezistenta;

b. inductanta;

c. capacitatea relativa.

113. Transformatoarele sunt componente electromagnetice bazate pe fenomenul de:

a. inductie electromagnetica;

b. incalzire;

c. microconductie.

114. Transformatoarele de alimentare se utilizeaza in blocurile de redresare pentru obtinerea de:

a. tensiuni de valori diferite;

b. intensitati de curent diferite;

c. frecvente electrice diferite.

115. Componente active de circuit electric sunt:

a. tuburile electronice;

b. conectoarele;

c. comutatoarele.

116. Nu reprezinta componenta pasiva de circuit electric:

a. dioda semiconductoare;

b. rezistenta electrica;

c. condensatorul electric.

117. În interiorul unui tub electronic nu se produce urmatorul fenomen:

a. producerea de electroni de catre catod;

b. deplasarea electronilor de la catod la anod;

c. rotirea electronilor in jurul anodului, in sensul acelor de ceas.

118. Un metal poate fi privit ca fiind format dintr-un schelet de ioni pozitivi, in jurul caruia exista:

a. un numar foarte mare de electroni liberi;

b. un numar fix de radicali liberi;

c. un numar mare de pozitroni liberi.

119. Prin emisie electronica se intelege fenomenul prin care:

a. tubul electronic emite raze X;

b. electroni sunt scosi in afara metalului, cu ajutorul unor agenti externi;

c. ionii pozitivi resping metalul.

120. Directia de miscare a unui electron nu poate fi deviata de :

a. un camp electric;

b. un camp magnetic;

c. un camp van der Waals.

121. Conform conventiei din electricitate, sensul curentului este:

a. sensul de deplasare a sarcinilor pozitive;

b. sensul de deplasare a electronilor;

c. sensul acelor de ceas.

122. Printr-o dioda, curentul electric poate trece:

a. in ambele sensuri;

b. numai cand tensiunea anodica este pozitiva;

c. numai cand tensiunea catodica este pozitiva.

123. Prin functia de redresare intelegem:

a. procesul de transformare a energiei de curent alternativ in energie de curent continuu;

b. procesul de transformare a electronilor in pozitroni;

c. procesul de transformare a energiei mecanice in energie electrica.

124. Pentru alternanta negativa a tensiunii din secundar, dioda:

a. se blocheaza si nu mai permite trecerea curentului;

b. conduce curent;

c. inverseaza sensul curentului.

125. Îndata ce tensiunea din secundarul transformatorului este pozitiva, dioda:

a. conduce curentul;

b. se blocheaza;

c. amplifica frecventa.

126. Redresarea curentului este necesara deoarece, in tehnica electronica moderna:

a. majoritatea aparatelor necesita o alimentare cu curent alternativ;

b. majoritatea aparatelor necesita o alimentare cu curent continuu;

c. majoritatea aparatelor necesita o alimentare cu curent pulsatoriu.

127. În cazul triodei, in afara de anod si catod, mai exista un electrod suplimentar , numit:

a. grila;

b. condensator;

c. bobina.



128. Starea electrica normala a atomului este:

a. neutra;

b. radical liber;

c. izotop radioactiv.

129. Substante cu larga utilizare in dispozitivele semiconductoare sunt:

a. calciul si magneziul;

b. platina si argintul;

c. germaniul si siliciul.

130. Cel mai apropiat nivel electronic de nucleu este:

a. N;

b. M;

c. K.

131. Probabilitatea cea mai mare de a parasi atomul o au elctronii de pe :

a. stratul cel mai apropiat de nucleu;

b. straturile cele mai indepartate de nucleu;

c. orice strat.

132. La corpurile conducatoare de electricitate, electronii:

a. se pot separa usor de un atom;

b. sunt strict legati de un atom anume;

c. se deplaseaza doar intre 2 atomi anume, in legaturi covalente.

133. La corpurile izolatoare:

a. toti electronii stratului exterior sunt fixati in legaturi interatomice;

b. toti electronii straturilor inferioare se deplaseaza intre atomi

c. toti electronii sunt la capatul negativ al corpului.

134. Prin ridicarea temperaturii intr-un corp izolator electric:

a. i se confera corpului capacitatea de a conduce curent electric;

b. legaturile van der Vaals se stabilizeaza;

c. corpul se incarca cu sarcina electrica negativa.

135. Printre cele mai importante dispozitive fotoelectrice nu se numara si:

a. diodele electroluminiscente;

b. fotorezistentele;

c. tiristorul.

136. Dispozitive semiconductoare fotoemitatoare sunt:

a. fotodiodele;

b. fotorezistentele;

c. diodele electroluminiscente.

137. Dispozitive semiconductoare fotoemitatoare nu sunt:

a. diodele laser;

b. electroluminofori;

c. redresorul.

138. Dispozitive semiconductoare fotoreceptoare sunt:

a. fototranzistorii;

b. diodele laser;

c. diodele electroluminiscente.

139. Dispozitive semiconductoare fotoreceptoare nu sunt si:

a. fotorezistentele;

b. fotodiodele;

c. diodele electroluminiscente.

140. Fenomenul de electroluminiscenta apare in jonctiunile pn in urma:

a. tranzitiilor electronilor din banda de conductie sau de pe nivelele de impuritati inapoi in banda de valenta sau pe nivelele de impuritati de pe care au plecat;

b. absorbtiei de gaze nobile;

c. fotosintezei.

141. Diodele electroluminiscente (tip LED) reprezinta jonctiuni pn polarizate direct cu tensiuni suficiente pentru a:

a. excita electronii din banda de valenta;

b. depolariza membranele biologice;

c. excita protonii liberi din aerul inconjurator.

142. Dispozitivele fotoreceptoare sunt dispozitive care:

a. receptioneaza si transforma energia radiatiilor luminoase in energie electrica;

b. produc radiatii infrarosii;

c. transforma energia luminoasa in energie chimica.

143. Sub actiunea unui flux luminos, fotorezistentele:

a. isi cresc valoarea rezistentei electrice;

b. isi scad valoarea rezistentei electrice;

c. nu sufera nici o schimbare a rezistentei electrice.

144. Electrozii si cablurile de legatura pentru electrostimulare nu trebuie sa:

a. aiba rezistenta electrica cat mai mica;

b. faca un contact electric bun;

c. fie rigizi.

145. Printre contraindicatiile speciale ale ultrasonoterapiei trebuie subliniata:

a. starile febrile de natura cunoscuta;

b. reumatismul articular acut;

c. aplicarea ultrasunetelor pe zonele de crestere ale oaselor la copii.

146. Utilizarea in scop terapeutic a luminii solare se numeste:

a. helioterapie;

b. talasoterapie;

c. termoterapie.

147. Cand fasciculul luminos intalneste suprafata de separare dintre doua medii de densitate optica diferita, radiatia luminoasa nu se:

a. reflecta;

b. refracta;

c. propaga rectiliniu.

148. Unghiul de reflexie este:

a. egal cu unghiul de incidenta;

b. diferit de unghiul de incidenta;

c. cu valoare diferita in functie de mediul de propagare.

149. Care afirmatie este incorecta:

a. raza reflectata este in acelasi plan cu raza incidenta;

b. unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta;

c. la suprafata de separare dintre doua medii transparente cu densitate optica diferita, toata radiatia luminoasa se reflecta.

150. Care afirmaie este corecta:

a. unghiul de refractie este egal cu unghiul de incidenta;

b. unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta;

c. viteza de propagare a luminii in vid este cea mai mica.

151. O caracteristica a radiatiei luminoase nu este si urmatoarea:

a. lipsa perturbatiei reciproce;

b. reflexia totala, indiferent de densitatea optica a mediilor;

c. interferenta.

152. Viteza de propagare a luminii in vid este:

a. 300.000 Km pe secunda;

b. 500.000 Km pe secunda;

c. 20.000 Km pe secunda;

153. Cea mai mica energie o au fotonii:

a. razelor infrarosii indepartate;

b. razelor ultraviolete A;

c. razelor gamma.

154. Sticla obisnuita nu permite trecerea radiatiilor:

a. ultraviolete cu lungimi de unda mai mici de 10-15 milimicroni;

b. infrarosii;

c. x.

155. Sticla de plumb opreste radiatiile:

a. infrarosii;

b. rosii;

c. verzi.

156. În terapie se utilizeaza radiatiile ultraviolete cu lungime de unda cuprinsa intre:

a. 400 – 180 milimicroni;

b. 770 - 390 milimicroni;

c. 760 – 50 milimicroni.

157. Sticla neagra absoarbe:

a. radiatiile infrarosii apropiate;

b. radiatiile infrarosii indepartate;

c. radiatiile luminoase vizibile.

158. Care afirmatie este falsa:

a. albuminele absorb toate radiatiile sub 230 milimicroni;

b. sticla de cuart nu permite trecerea radiatiilor ultraviolete sub 180 milimicroni lungime de unda;

c. substantele coloidale organice sunt opace la ultraviolete.

159. Materialele lucioase reflecta din radiatia infrarosie incidenta un procent de :

a. 10;

b. 50;

c. 80.

160. Factor de reflexie ridicat pentru radiatia ultravioleta nu prezinta:

a. matasea alba;

b. zapada;

c. albuminele.

161. Efectul fotovoltaic reprezinta:

a. ionizarea unui atom sub actiunea unei cuante luminoase;

b. scaderea rezistentei electrice sub actiunea radiatiei luminoase;

c. aparitia unei diferente de potential electric intre un metal si un semiconductor sub actiunea luminii.

162. Cresterea temperaturii cu 10 grade Celsius determina:

a. dublarea vitezei reactiilor fotochimice;

b. scaderea vitezei reactiilor fotochimice;

c. nu influenteaza viteza reactiilor fotochimice.

163. Care afirmatie este falsa:

a. radiatiile ultraviolete cu lungime de unda de 280 milimicroni au actiunea cea mai intensa asupra protoplasmei celulare;

b. radiatiile ultraviolete cu lungime de unda de 254 milimicroni au actiunea cea mai intensa asupra nucleului celular;

c. cu cat radiatiile au o lungime de unda mai mare, cu atat efectul lor asupra materiei vii este mai nociv.

164. Bacteriile sunt distruse de :

a. radiatiile luminoase vizibile;

b. radiatiile infrarosii;

c. radiatiile ultraviolete.

165. RUV cu lungime de unda mica:

a. inhiba sinteza de ADN;

b. stimuleaza sinteza de ADN;

c. nu influenteaza sinteza ADN.

166. Radiatiile vizibile si ultravioletele de lungime de unda mare:

a. inhiba sinteza de ADN;

b. stimuleaza sinteza de ADN;

c. nu influenteaza sinteza ADN.

167. Transformarea sterolilor in tegument sub actiunea radiatiilor ultraviolete are doua consecinte fiziologice importante, mai putin:

a. inducerea keratinizarii;

b. formarea vitaminei D;

c. coagularea.

168. Asupra plagilor superficiale lumina nu are urmatorul efect:

a. scaderea imunitatii locale;

b. efect bactericid;

c. efect trofic, prin stimularea tesutului mezenchimal.

169. Care afirmatie este falsa:

a. radiatiile vizibile strabat straturile superficiale ale tegumentului catre straturile profunde, unde se opresc;

b. radiatiile ultraviolete nu patrund mai mult de cateva zecimi de milimetru in tegument;

c. radiatiile infrarosii sunt oprite in straturile foarte superficiale ale pielii.

170. Care afirmatie este falsa:

a. radiatiile RIR cu lungimi de unda 760-1500 milimicroni (A) au actiune superficiala;

b. radiatiile RIR cu lungimi de unda de 1500-5000 milimicroni (B) au actiune in epiderm si derm;

c. radiatiile RIR cu lungimi de unda mai mare de 5000 de milimicroni (C) sunt absorbite la suprafata tegumentului.

171. Bilanturile sintetice sunt aprecieri ale:

a. gesticii si activitatii vietii obisnuite;

b. acuratetii miscarilor de finete;

c. masurarii amplitudinilor de miscare in anumite articulatii.

172.Exista cateva posibilitatii de apreciere a unghiului maxim al unei miscari, mai putin:

a. prin evaluare directa, subiectiva “din ochi”;

b. prin masurarea unghilui de miscare cu un goniometru;

c. evaluarea modificarii tonusului muscular.

173. “Sector util de mobilitate” inseamna pentru o articulatie:

a. amplitudinea circumductiei din articulatie;

b. totalitatea rotatiilor din articulatie;

c. unghiurile din imediata vecinatate a pozitiei de repaus articular.

Reguli generale ale tehnicii bilantului articular sunt urmatoarele, mai putin:

a. subiectul testat trebuie sa fie relaxat, asezat confortabil ,sa fie instruit asupra manevrelor care vor urma;

b. segmentul de testat trebuie corect asezat pentru obtinerea posturii zero grade,dar si intr-o pozitie preferentiata pentru desfasurarea miscarii si aplicarea goniometrului;

c. goniometrul trebuie presat pe segmente.

175. Care afirmatie este falsa:

a. gradul de miscare a unei articulatii este egal cu valoarea unghiului maxim masurat al acelei miscari in orice situatie;

b. genunchiul si cotul nu au miscare de extensie,deoarece pozitia de extensie maxima a lor este considerata pozitie zero;

c. mobilitatea coloanei nu poate fi masurata decat cu goniometre de constructie speciala.

176. La umar dintre articulatiile adevarate nu face parte:

a. acromioclaviculara;

b. sternocostoclaviculara;

c. scapulotoracica.

177. La nivelul articulatiei scapulotoracice se intinde intre cele doua fete “articulare”:

a. marele dintat;

b. romboidul mic;

c. supraspinosul.

178. Miscarea de bascula a scapulei asigura amplitudinile mari de miscare ale bratului, mai putin in:

a. adductie peste 20 de grade;

b. abductia peste 72 de grade;

c. flexie peste 60 de grade.

179. Miscarile proprii ale umarului sunt urmatoarele, mai putin:

a. extensie;

b. miscari de proiectie anterioara(antepulsie);

c. ridicare si coborare a centurii.

180.Principalele miscari ale articulatiei umarului se realizeaza de membrul brahial in raport cu:

a. capul;

b. cotul;

c. toracele.

181.Cum se poate masura o adductie adevarata la umar?

a. numai daca se combina cu flexia sau extensia bratului;

b. numai in combinatie cu inclinarea coloanei;

c. numai in extensie a bratului.

182. Extensia umarului in miscare activa masoara:

a. 50-60 de grade;

b. 90 de grade;

c. 30 de grade.

183. Rotatia externa a umarului realizeaza:

a. 80-90 grade de amplitudine maxima;

b. 20-25 de grade maxim;

c. 50 de grade maxim.

184. Pozitia de start,este :

a. cu cotul in extensie totala,membrul brahial fiind pe langa corp si palma “privind” inainte;

b. in flexie totala bratul in abductie 48 de grade;

c. in flexie 45 de grade.

185. Cotul nu are extensie decat in cazuri speciale de hiperlaxitate, cand se poate realiza o hiperextensie de:

a. 5-10 grade;

b. 50 de grade;

c. 90 de grade.

186. Pozitia corecta de functiune in care se imobilizeaza cotul este:

a. in flexie de 90-100 de grade cu mana in semipronatie;

b in extensie maxima, mana fiind in supinatie;

c. in flexie 45 de grade cu mana in pronatie.

187. Pronatia este miscarea de orientare a palmei in jos care progreseaza de la 0 grade la:

a. 45 de grade;

b. 20 de grade;

c. 90 de grade.

188. Atentie la realizarea miscarii de pronatie. Nu trebuie:

a. sa nu se permita vreo abductie sau rotatie a umarului;

b. sa se indeparteze cotul de trunchi;

c. sa se evite flexia laterala a trunchiului spre partea opusa.

189. La mana, in interfalangiana flexia distala nu depaseste:

a. 20 de grade;

b. 30 de grade;

c. 90 de grade.

190. La articulatia interfalangiana, extensia pornind de la pozitia zero nu este posibila:

a. in interfalagienele distale;

b. doar la unele persoane;

c. atunci cand amplitudinea variaza de la 0 la 50 de grade.

191. Articulatia interfalangiana a degetului mare de la mana nu permite:

a. flexii de 8—90 de grade;

b. extensii de 10 (active) pana la 20-25 de grade (pasive);

c. adductii de 45-60 de grade.

192. Cum nu se realizeaza testarea soldului?

a. miscarile soldului facute cu genunchiul flectat sunt mai ample cu 20-30 de grade decat cele cu genunchiul intins;

b. pozitia de preferat este in decubit ventral;

c. flexia activa se face de la 0(pozitia de start)la 90(genunchi intins)si ajunge la 125(genunchi flectat).

193. Masurarea standard a abductie soldului se executa din urmatoarea pozitie:

a. pozitia de decubit dorsal, cu genunchiul intins;

b. decubit dorsal cu genunchiul flectat;

c. decubit ventral cu genunchiul flectat.

194. Rotatia interna la nivalul soldului are o amplitudine de :

a. 10-15 grade;

b. 35-45 grade;

c. 75-80 grade.

195. Pozitia functionala de imobilizare pentru articulatia soldului este:

a. flexie de 30 de grade,abductie de 30 de grade si rotatie externa;

b. extensie si rotatie externa;

c. flexie de 15 grade abductie de 5 grade.

196. La miscarea genunchiului nu participa urmatoarea articulatie:

a. tibioperoniera superioara;

b. femurotibiala;

c. femurorotuliana;

197. Pozitia de preferat pentru testing a articulatiei genunchiului este:

a. decubit lateral;

b. decubit dorsal;

c. din sezand ,cu genunchiul in afara mesei de testare.

198. Care afirmatie e falsa, legat de articulatia genunchiului:

a. rotatiile pasive se executa cu genunchiul flectat la 30 de grade din pozitia de decubit ventral;

b. lateralitatea se poate realiza in special cu genunchiul in semiflexie,cand se obtine o relaxare maxima a ligamentelor colaterale;

c. miscarile “de sertar” sunt patologice,caci ligamentele incrucisate le opresc.

199. Eversia piciorului este miscarea compusa din urmatoarele, mai putin:

a. pronatie;

b. usoara flexie;

c. adductie.

200. Flexia coloanei dorsolombare nu se apreciaza:

a. masurand cu un metru-panglica distanta dintre C7 si S1;

b. masurand distanta degetului 3-haluce:pacientul in decubit dorsal, cu degetul in extensie;

c. masurand distanta degete-sol:pacientul in ortostatism,cu picioarele indepartate si in rotatie externa.

201. Cotarea bilantului muscular forta 5(normala):

a. muschiul poate executa miscarea pe toata amplitudinea contra unei forte exterioare;

b. reprezinta capacitatea muschiului de a deplasa antigravitational, complet,segmentul contra unei rezistente medii;

c. este forta unui muschi de a mobiliza complet segmentul contra gravitatie (fara alta contrarezistenta).

202. Forta 1(schitata) reprezinta:

a. permite muschiului sa mobilizeze segmentul,dar cu eliminarea gravitatiei;

b. muschiul nu realizeaza nici un fel de contractie;

c. sesizarea contractiei muschiului prin palparea lui sau a tendonului sau observarea unei usoare tremuraturi a acestuia.

203. Sternocleidomastoidianul realizeaza urmatoarele miscari, mai putin:

a. rotator al gatului(cand se contracta heterolateral);

b. coboara toracele(inspiratie);

c. flexor al gatului(cand actioneaza ambii).

204. Patratul lombelor nu are originea pe:

a. ligamentul iliolombar;

b. treimea interna a crestei iliace;

c. trohanterul mic.

205. Fasciculul inferior al trapezului nu executa urmatoarea miscare:

a. ridica umarul;

b. bascularea axilara a scapulei;

c. abductor al bratului.

206. Coracobrahialul nu este:

a. flexor al bratului;

b. adductor al bratului;

c. rotator extern al bratului.

207. Brahialul(anterior) nu:

a. are originea pe jumatatea inferioara a fetei anterioare a humerusului;

b. are insertie pe fata anterioara a apofizei coronoide;

c. este extensor al antebratului.

208. Tricepsul brahial este:

a. extensor al antebratului;

b. extensor al bratului;

c. supinator al antebratului.

209. Lumbricalii nu sunt:

a. flexori ai falangei 1(numai cand falanga 2 sau 3 sunt extinse);

b. adductori-abductori ai primei falange;

c. extensori ai falangei 1.

210. Extensorul lung al policelui nu are origine pe:

a. treimea medie a fetei postero-externe a cubitusului;

b. epicondilul lat;

c. membrana interosoasa.

211. Cvadricepsul nu e format si din muschiul:

a. tectus femoris (dreptul anterior);

b. vastus medialis (vastul intern);

c. gemenul inferior.

212. Gluteus medius (fesierul mijlociu) nu realizeaza urmatoarea miscare :

a. abductia coapsei;

b. rotatia externa a coapsei;

c. flexia coapsei pe bazin coapsa.

213. Sartorius (croitorul) nu este:

a. flexor al coapsei;

b. rotator intern al coapsei;

c. flexor al gambei.

214. Gambierul (tibialul)anterior nu realizaza urmatoarea miscare:

a. flexia dorsala a piciorului;

b. inversia piciorului;

c. flexia gambei pe picior.

215. Peronierii laterali nu fac urmatoarea miscare:

a. eversia piciorului;

b. flexia plantara;

c. flexia dorsala.

216. Ridicarea omoplatului nu o realizeaza:

a. trapezul superior;

b. romboizii;

c. levator scapulae (angularul).

217. Adductia omoplatului nu o realizeaza:

a. trapezul mijlociu;

b. subscapularul;

c. romboizii.

218. Extensia umarului(retroductia) nu o realizeaza muschii:

a. deltoidul anterior;

b. teres major;

c. latissimus dorsi.

219. Flexia cotului nu o realizeaza muschii:

a. bicepsul brahial;

b. brahialul anterior;

c. tricepsul.

220. Adductia degetelor mainii o fac muschii:

a. interososii palmari;

b. interososii dorsali;

c. supraspinosul.

221. Abductia degetelor maini nu o fac muschii:

a. interososii dorsali;

b. abductorul degetului mic;

c. interososii palmari.

222. Pentru realizarea flexiei in articulatia metacarpofalangiana pozitia AG este:

a. cot flectat , antebrat supinat in asa fel, in cat fata volara a policelui sa “priveasca” spre tavan metacarpofalangienele extinse;

b. antebratul supinat la 90 de grade, policele putandu-se flecta sprijinindu-se pe palma;

c. cot flectat la 30 de grade antebrat pronat palmele”privesc “in jos.

223. Hiperextensia soldului o realizeaza:

a. gluteus maximus;

b. iliopsoas;

c. gluteus medius.

224. Abductia soldului nu o realizeaza:

a. gluteus medius;

b. tensor fascia lata;

c. drept anterior;

225. Flexia genunchiului nu o realizeaza urmatorul muschi:

a. semimembranosus;

b. tibial anterior;

c. biceps femoris.

227. Inversia labei piciorului o realizeaza muschiul:

a. tibialis posterior;

b. tibial anterior;

c. gastrocnemius (gemenii).

228. În evaluarea aliniamentului pozitiei ortostatice din lateral nu se apreciaza prezenta:

a. cifozei;

b. scoliozei;

c. lordozei.

229. La o treime de podea prabusirea boltii este de :

a. grad 1 (usoara);

b. grad 2( medie );

c. grad 3.

230. Atacul cu talonul in timpul fazei de mers nu implica urmatoarea:

a. genunchiul membrului de atac este extins;

b. piciorul respectiv este in unghi drept cu gamba;

c. capul si trunchiul aplecate inainte.

231. Pentru corpul omenesc, centrul de greutate se gaseste:

a. in apropierea corpului celei de-a doua vertebre sacrate;

b. in apropierea vertebrei a saptea cervicale;

c. la nivelul vertebrei L1.

232. Un corp este intr-un echilibru cu atat mai stabil, cu cat centrul lui de greutate este:

a. mai coborat;

b. mai ridicat;

c. central.

233. Unirea intre oasele componente in articulatiile fibroase se face:

a. strans prin tesut conjuctiv ;sunt foarte putin mobile;

b. prin capsula,existand o cavitate intre suprafetele articulare, care permite miscari ample;

c. unirea se face prin fibrocartilaj, si nu prin cartilaj hialin.Articulatia permite o anumita miscare.

234. Care afirmatie e falsa:

a. cartilajiul hialin acopera capetele osoase care fiind lipsite de vase,nu se pot regenera sau cicatriza,dar in schimb rezista mai bine la agresiuni;

b. in cavitatea sinoviala exista in unele articulatii ligamente puternice,interosoase care ajuta sau franeaza miscarea;

c. cavitatile cotiloide si,respectiv,glenoide isi micsoreaza suprafetele prin prezenta buretelului fibrocartilaginos circular,pentru a congrua cat mai perfect cu capetele femurale si humerale.

235. Are activitate ATP-azica si se poate combina cu actina,realizand actomiozina:

a. meromiozina usoara ,din puntile transversale;

b. meromiozina usoara din puntile longitudinale;

c. troponina.

236. Care afirmatii sunt false:

a. actina se gaseste in filamentele discurilor clare intre zona “H” si linia “Z” pe care se insereaza;

b. actina se prezinta sub forma globulara(AG) ,care,prin polimerizare devine actina fibrilara(AF)si sub aceasta forma,interactioneaza cu miozina;

c. AF este compusa din molecule lungi fibrilare aranjate in doua lanturi ce se autoanfasoara helicoidal.

237. Care afirmatie e falsa:

a. muschii tonici sunt muschi proximali,antigravitationali,sar o articulatie ,au tendoane late,travaliul lor este putin intens,se contracta lent si obosesc greu;

b. muschii fazici sunt muschi superficiali, sar doua articulatii,au tendoane lungi,realizeaza contractii rapide si obosesc usor;

c. intr-un muschi exista doar fibre musculare fazice(fibre albe) sau fibre musculare tonice(fibre rosii).

238. Tehnica prin care este analizat gradul de mobilitate articulara se numeste:

a. bilant articular;

b. bilant muscular;

c. bilant sintetic.

239. Bilantul articular reprezinta masurarea amplitudinilor de miscare in articulatii:

a. pe toate directiile de miscare;

b. pe directie verticala, antigravitationala;

c. pe directia de deplasare.

240. Pentru masurarea unghiurilor articulatiilor, goniometrul se va aplica intotdeauna:

a. pe partea mediala a articulatiei;

b. pe partea laterala a articulatiei;,

c. indiferent pe care parte a articulatiei.

241. Dintre articulatiile adevarate ale umarului fac parte urmatoarele, mai putin:

a. articulatia scapulo-humerala;

b. articulatia acromio-claviculara;

c. articulatia scapulo-toracica.

242. Miscarea de circumductie din articulatia umarului este:

a. miscarea de retropulsie;

b. miscarea de ridicare laterala a bratului;

c. miscarea prin care bratul descrie un con deformat.

243. Din pozitia anatomica, cotul poate prezenta in caz de hiperlaxitate o hiperextensie de maxim:

a. 5 -10 grade;

b. 90 -100 grade;

c. 60-90 grade

244. Forta unui muschi sa mobilize complet segmentul contra gravitatiei (fara alta contrarezistenta) este definita ca:

a. forta 5;

b. forta 3;

c. forta 1.

245. Forta 0 reprezinta:

a. muschiul nu realizeaza nici un fel de contractie;

b. muschiul se contracta, dar fara sa poata mobiliza segmentul;

c. muschiul mobilizeaza segmentul, daca este scos de sub gravitatie.

246. Forta 2:

a. permite muschiului mobilizarea segmentului contra gravitatiei;

b. reprezinta sesizarea contractiei muschiului prin palpare;

c. permite muschiului sa mobilizeze segmentul, dar cu eliminarea gravitatiei.

247. Dorsiflexia piciorului este realizata de contractia muschiului:

a. tibial anterior;

b. ischiogambieri;

c. obturator intern.

248. Flexia genunchiului este asigurata de contractia muschiului:

a. ischiogambieri;

b. extensor digitorum longus;

c. gluteus medius.

249. Flexia trunchiului este asigurata de contractia muschiului:

a. rectus abdominis;

b. erector spinae;

c. splenius.

250. Sarcolema reprezinta :

a. singurul element contractil al muschiului;

b. protoplasma nediferentiata a fibrei musculare;

c. membrana celulei musculare.

251. Portiunea de miofibrila cuprinsa intre doua linii Z este denumita:

a. sarcomer;

b. sarcolema;

c. sarcoplasma;

252. Proteina miofibrilara este :

a. miozina;

b. mioglobina;

c. o enzima.

253. Muschii tonici sunt:

a. muschi ce se contracta lent si obosesc greu;

b. muschi ce se contracta rapid si obosesc repede;

c. muschi striati cu structura speciala.

254. Fibrele musculare albe sunt :

a. sarace in mioglobina;

b. bogata in mitocondrii;

c. bogate in ATP.

255. Apraxia reprezinta :

a. o tulburare la nivelul de organizare a schemelor motorii;

b. o tulburare de sensibilitate;

c. un sindrom hiperkinetic.



256. Contractia izometrica este o tehnica :

a. anakinetica;

b. kinetica dinamica;

c. kinetica statica.

257. Posturarea este o tehnica :

a. anakinetica;

b. kinetica statica;

c. kinetica dinamica pasiva.

258. Relaxarea musculara este o tehnica:

a. anakinetica;

b. kinetica dinamica pasiva;

c. kinetica statica.

259. Prin metoda Bobath se urmareste:

a. schimbarea schemelor, modalitatilor de miscare anormale;

b. tonifierea musculaturii;

c. stimularea hipereactivitatii tonice.

260. Metoda Kabat introduce in terapeutica:

a. schemele globale de miscare ca element facilitator;

b. manipularile vertebrale complexe;

c. relaxarea progresiva.

261. Contractia izometrica reprezinta contractia in care :

a. tensiunea interna a muschiului creste cu scurtarea fibrei musculare;

b. tensiunea interna a muschiului creste fara modificarea lungimii fibrei musculare;

c. tensiunea interna a muschiului nu se modifica.

262. Hidrokinetoterapia in apa calda are ca posibil efect :

a. cresterea compliantei tesuturilor moi;

b. cresterea durerii articulare prin cresterea presiunii intraarticulare;

c. contractura musculara.

263. Indicatie pentru hidrokinetoterapie o reprezinta :

a. hipotensiunea habituala mare;

b. crizele comitiale;

c. sechelele posttraumatice.

264. Temperatura cea mai indicata pentru apa bazinului de hidrokinetoterapie este :

a. 33 – 36 grade C;

b. 25 – 30 grade C;

c. 35 – 40 grade C.

265. O regula ce trebuie respectata cand se face o imobilizare , mai ales in aparat de contentie este :

a. aparatul sa nu jeneze circulatia ;

b. aparatul sa permita miscarea libera a segmentelor imobilizate ;

c. efectuarea contractiilor izometrice este contraindicata.

266. Cel mai important element al deposturarii este :

a. tendonul ;

b. muschiul ;

c. nervul .

267. Mobilizarile pasive se folosesc pentru :

a. cresterea rezistentei musculare ;

b. cresterea amplitudinii articulare ;

c. cresterea fortei musculare .

268. Care este postura cu cea mai mare baza de sustinere :

a. ortostatism ;

b. patrupedia ;

c. decubit ventral .

269. Printre principiile de baza ale exercitiilor fizice se numara si urmatorul:

a. exercitiile se executa brusc si aritmic ;

b. execitiile se executa lent , fara bruscari , ritmic ;

c. exercitiile se executa cu amplitudine din ce in ce mai mica .

270. Regula de actiune in terapia ocupationala este :

a. ocupatia sa fie utila ;

b. activitatea sa solicite un efort intens ;

c. ocupatia sa fie impusa cu forta pacientului .

271. Care din urmatoarele pozitii este considerata “fundamentala” :

a. ortostatism ;

b. stand pe varfuri ;

c. stand in genunchi .

272. Întinderea rapida a unui muschi produce :

a. inhibarea miscarii ;

b. nu are nici o influenta asupra muschiului ;

c. facilitarea miscarii .

273.Pozitia Trendelenburg favorizeaza :

a. expirul ;

b. inspirul ;

c. ambele .

274. Cel mai bun interval de timp pentru posturi imobilizate cu diferite aparate este :

a. in timpul noptii ;

b. in timpul efectuarii exercitiilor fizice ;

c. toata ziua .

275. Flexia genunchiului nu este realizata de:

a. semitendinos;

b.       bicepsul brahial;

c.        semimembranos.

276. Dorsiflexia piciorului este realizata de:

a. tibialul anterior;

b.       flexorul lung al degetelor;

c.        flexorul lung al halucelui.

277. Bucla gama:

a. este un circuit inhibitor pentru contractia musculara;

b. este un circuit asemanat cu un “servomecanism”;

c. pregateste dar nu ajusteaza mereu starea de tonus muscular necesara miscarilor active.

278. Muschiul atrofic pierde 50 – 60 % din greutatea sa datorita:

a. reducerii numarului de fibre musculare;

b.       reducerii diametrului fibrelor musculare;

c.        reducerii greutatii corporale.

279. Imobilizarea:

a. suspenda miscarea articulara;

b.       suspenda contractia tonostatica;

c.        conserva contractia voluntara.

280. Tehnici kinetice dinamice sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. miscarea activo-pasiva;

b.       miscarea libera;

c.        contractia izometrica.

281. Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este:

a. 5 minute;

b. pana la 1 ora;

c. o ora si jumatate.

282. Indicatie pentru hidrokinetoterapie o reprezinta si:

a. afectiunile reumatismale;

b.       dermatozele;

c.        existenta leziunilor de continuitate ale pielii de orice natura.

283. Obiective de baza in kinetoterapie sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. relaxarea;

b.       scaderea fortei musculare;

c.        antrenarea la efort.

284. Muschii peronieri:

a. sunt activi in dorsiflexie;

b. sunt activi in fllexia plantara;

c. sunt inactivi in flexia plantara.

285. Lombosacralgia:

a. desemneaza durerea lombara inferioara (low back pain);

b. nu este generata de suferinta structurilor vertebrale,ci numai de suferinta tesuturilor moi lombare;

c. este diferentiata in 2 stadii evolutive (perioada acuta, perioada cronica).

286. În evaluarea functionala a hemiplegicului, acesta poate fi incadrat intr-unul dintre cele:

a. 2 stadii de evolutie;

b. 3 stadii de evolutie;

c. 4 stadii de evolutie,

considerandu-le in scurgerea timpului de la momentul accidentului vascular cerebral spre momentul refacerii, mai mult sau mai putin completa.

287. Problema cea mai dificila a hemiplegicului este:

a. pierderea fortei musculare;

b. incapacitatea unei comenzi normale a impulsului nervos;

c. pierderea totala a functiei cognitive.

288.Stadiul initial (de flacciditate) al hemiplegiei:

a. nu prezinta inca abolirea controlului voluntar al partii afectate;

b. se caracterizeaza prin hipertonie musculara;

c. dureaza cateva zile.

289. Obiectivele kinetoterapiei in stadiul de refacere (avansat) al hemiplegiei:

a. ameliorarea functiilor vitale (respiratie, deglutitie, alimentatie);

b. cresterea ”constientizarii” schemei corporale;

c. ameliorarea automatismului miscarilor, a vitezei de miscare, a controlului motor excentric.

290. Dintre contraindicatiile hidrokinetoterapiei:

a. dermatoze sau orice leziune de continuitate a pielii de orice natura, febrilii;

b. pacientii cu spondilita anchilopoietica;

c. pacientii cu poliartrita reumatoida.

291.Metoda Jacobson:

a. impactul dintre muschi si psihic este net crescut, acesta fiind o metoda mai mult “periferica”;

b. este o metoda simpla ce poate fi introdusa intr-un program complex kinetologic;

c. se adreseaza atat paratoniei musculaturii striate voluntare, cat si celei viscerale.

292. Bio-feed-back-ul:

a. metoda folosita numai in scopul relaxarii musculare cu expunere de concomitente functionale fiziologice;

b. metoda folosita numai in scopul tonifierii musculaturii slabite;

c. se mai numeste si “reeducare audio-neuro-musculara”.

293. Contractia izotonica:

a. se produce fara modificarea lungimii muschiului;

b. nu determina miscare articulara;

c. simpla, fara incarcare, nu reuseste sa realizeze cresterea fortei musculare.

294. O parte importanta a kinetoprofilaxiei o reprezinta :

a. educatia fizica din scoli;

b. gimnastica corectoare;

c. imobilizarea.

295.Singurele elemente contractile ale muschiului sunt:

a. miofibrilele;

b. sarcoplasma;

c. sistemul tubular T.

296. Retracturile musculare reale vechi:

a.    beneficiaza de hidrokinetoterapie;

b.    beneficiaza de imobilizare;

c. nu mai beneficiaza de kinetoterapie.

297. Miscarile permise de articulatia cotului sunt:

a.    flexia si extensia;

b. abductia si adductia;

c. flexia si rotatia interna.

298. Aplicatia de caldura locala,in poliartrita reumatoida:

a.      scade pragul la durere;

b.     scade contractura musculara reflexa;

c.      ingreuneaza mobilizarea articulara.

299. Pentru corectarea aliniamentului segmentelor, in PR se utilizeaza:

a.        pozitionarea in flexum a soldului si genunchiului;

b.       intarirea musculaturii flexoare a degetelor mainii;

c.        incaltaminte comoda, usoara, fara toc inalt.

300. În spondilita se recomanda :

a.        baile hiperterme;

b.       baile hipoterme;

c.        nu se recomanda hidroterapie.

301. În spondilita, un obiectiv important al kineziterapiei este :

a. scaderea tonusului muscular al erectorilor paravertebrali ai trunchiului;

b. evitarea sau limitarea extinderii redorilor si anchilozelor;

c. scaderea ventilatiei toracice.

302. Stretching-ul se bazeaza pe :

a. intinderea tesuturilor;

b. contractii izotonice;

c. contractii izometrice fara rezistenta.

303. În stadiul evolutiv al coxartrozei intalnim:

a. reducerea amplitudinilor de lux ale soldului;

b. ankiloza;

c. atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar active.

304. În coxartroza trebuie evitat:

a. mersul pe jos;

b. mersul pe bicicleta;

c. purtarea bastonului.

305. În gonartroza cu reactie inflamatorie locala se recomanda :

a. baie calda cu mobilizari;

b. perna electrica;

c. crioterapie.

306. Punga cu gheata se poate aplica pe un genunchi inflamat cu gonartroza timp de:

a. 15 -20 de minute, de 2-3 ori pe zi;

b. 2 minute pe zi;

c. 2 ore pe zi, dimineata.

307. Pentru tratarea instabilitatii articulare se recomanda :

a. menajarea fortei musculare pe segmentele adiacente;

b. ortezele adecvate reglabile;

c. deplasarea cu sprijin apasat pe piciorul afectat.

308. In caz de entorsa de genunchi, inceperea sprijinului in membrul traumatizat se face:

a. dupa 5 zile, in baston.

b. dupa 3 -5 saptamani, in baston;

c. dupa 3 -5 saptamani, fara baston.

309. Spasticitatea post AVC poate fi marita prin :

a. caldura moderata;

b. stimuli nociceptivi;

c. masaj cu gheata 10 – 12 minute.

310.Care este una dintre precautiile ce trebuiesc luate dupa o infiltratie in articulatiile portante :

a. bolnavul sa-si reia activitatea imediat ;

b. sa ramana in repaus 2-3 zile , sa mearga cu sprijin in baston inca 10-14 zile;

c. sa evite contactul cu apa .

311. Care din urmatoarele miscari sunt contraindicate in urma osteotomiei intertrohanteriene :

a. flexie ;

b. extensie ;

c. rotatie .

312. Prin ce se deosebeste stadiul IV (terminal) de stadiul III (sever) al poliartritei reumatoidei :

a. anchiloze fibroase si osoase ;

b. osteoporoza ;

c. atrofii musculare extinse .

313. Care este incidenta cea mai mare a spondilitei ankilopoetice :

a. barbati ;

b. femei ;

c. rasa galbena .

314. Tetraplegia se defineste ca fiind deficitul de forta musculara al:

a. membrelor inferioare;

b. membrelor superioare;

c. membrelor superioare si a membrelor inferioare.

315. Paraplegia poate avea la baza:

a. atat leziunea neuronului motor central cat si a celui periferic;

b. numai leziunea neuronului motor central;

c. numai leziunea neuronului motor periferic.

316. Programul fiziokinetic in osteoporoza va cuprinde:

a.        dormitul pe pat moale, cu perna sub cap si cu un sul sub sale;

b.       evitatea posturilor delordozante lombare si cifozante dorsale;

c.        tehnici de relaxare a musculaturii paravertebrale si a musculaturii abdominale.

317. Spasticitatea:

a.        se instaleaza imediat dupa producerea unui AVC;

b.       nu afecteaza mersul pacientului in nici un fel;

c.        poate avea intensitati variabile si deci influenta diferita asupra capacitatii functionale a hemiplegicului.

318. Dispraxia:

a.        este o perturbare a miscarii voluntare;

b.       pacientul poate initia orice miscare sau activitate pe care o doreste;

c.        nu reprezinta o cauza importanta de handicap.

319. Caracteristic hemiplegiei nu este:

a. pierderea motilitatii voluntare;

b. alterarea tonusului muscular pe o parte a corpului;

c. debutul lent cu spasticitate accentuate.

320. Semn al instalarii spasticitatii, in urma leziunii de neuron motor central este:

a. ROT normale pe partea bolnava;

b. clonusul piciorului si rotulei;

c. semnul Babinski absent.

321. Asistenta medicala a bolnavului hemiplegic se orienteaza spre:

a. extinderea leziunilor cerebrale:

b. cresterea deficitului functional si al diformitatilor;

c. prevenirea recurentelor si prezervarea vietii.

322.În PR, aplicarea de caldura locala:

a. creste contractura musculara reflexa;

b. permite o mai usoara mobilizare articulara;

c. scade pragul la durere, ameliorand durerea.

323.Forta unui muschi poate fi marita (mentinuta) prin:

a. contractii izometrice, fara mobilizare de segmente;

b. contractii izotone, fara mobilizare de segmente;

c. contractii izotone, cu mobilizare de segmente, dar executate fara rezistenta.

324. Incapacitatea este:

a. restrictia sau pierderea aptitudinii de a executa o activitate considerata obisnuita;

b. dificultatea de a realiza relatii normale cu mediul de viata;

c. pierdere anatomica sau o disfunctionalitate a unui organ sau sistem.   

325.In PR, aplicarea de masaj cu gheata pe articulatie:

a.      scade pragul de sensibilitate la durere;

b. creste spasticitatea;

c. imbunatateste circulatia locala, fara hiperemie de staza.

326.Semne ale ischemiei centrale sunt urmatoarele, mai putin:

a. ameteli;

b. tulburari de vedere;

c. crize epileptice.

327.La pacientii cu spasticitate intensa trebuie urmarite urmatoarele, mai putin:

a. prevenirea sau tratamentul durerii si blocarii umarului;

b. combaterea spasticitatii mainii prin atele de extensie,caldura,tehnici de facilitare;

c. pozitionarea membrului superior in flexie.

328. Dispneea de gradul 3 apare:

a.      doar la urcatul a 15-20 de trepte;

b. la mers pe plat, in ritm propriu;

c. este prezenta si in repaus.

329. La pacientii cu BPOC, raportul intre timpii respiratorii trebuie educat cu:

a.      dublarea expirului fata de inspir;

b. dublarea inspirului fata de expir;

c. egalizarea expirului cu inspirul.

RASPUNSURILE CORECTE:

a. pag 93 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 94 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 94 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 94 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 95 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 95 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 95 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 96 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 97 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 97 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 97 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 98 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 99 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 100 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 101 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 101 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 101 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 102 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 103 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 103 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 104 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 105 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 105 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 106 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 107 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 109 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 113 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 114 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 114 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 114 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 114 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 115 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 115 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 116 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 130 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 137 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 140 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 146 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 147 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 169 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 134 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 134 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 136 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 137 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 142 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 144 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 153 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag156 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 159 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 160 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 164 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 165 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 168 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 169 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 178 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 180 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 187 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 203 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004



a. pag 215 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 215 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 216 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 225 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 227 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 229 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 231 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 231 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 231 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 234 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 236. Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 239 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 244 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 247 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 248 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 248 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 251 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 251 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 254 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 254 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 255 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 259 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 264 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 267 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 269 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 269 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

.c pag 272 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 274 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 279 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 282 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 282 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 282 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 284 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 287 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 299 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 302 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pagina 302 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 303 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 305 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a.pag 316 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 318 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 319 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag.19 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 20 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 20 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 21 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag. 21 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.22 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.22 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.22 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.24 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag.25 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.25 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag. 26 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 26 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 27 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 28 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.18-28 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

117. c. pag.29 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 29 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 30 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 31 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 32 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 32 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

123. a. pag 34 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.35 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.35 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag. 34 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

127. a. pag. 37 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 47 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

129. c. pag. 47 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 47 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 48 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

132. a. pag. 48 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.48 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 48 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag. 68 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 68 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

137. c. pag.68 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 68 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag. 68 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.68 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

141. a. pag. 68 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 68 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag 70 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag 92 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

145. c. pag 264 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.266 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

147. c. pag. 267 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag 267 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag. 267 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag. 267 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag.267 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 267 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.269 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

154. a. pag. 269 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.269 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.269 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag.271 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag. 271 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

159. a. pag.272 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag. 272 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag.272 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.272 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

163. c. pag.273 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag.273 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.274 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

b. pag.274 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

c. pag.274 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag. 275 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

169. c. pag.275 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

a. pag.275 Electroterapie de A. Radulescu ed.II 2004

171. a pag 28 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

172. c. pag 29 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

173. c pag 33 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

174. c. pag 36 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

a. pag 36 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

176. c. pag 36 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

a. pagina 37 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

178. a. pagina 37 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

179. a. pagina 37 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

180. c. pagina 38 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

181. a. pagina 38 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

182. a. pagina 39 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

183. a. pagina 40 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

184. a. pagina 41 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

185. a. pagina 42 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

186. a. pagina 42 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

187. c. pagina 42 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

188. b. pagina 42 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

189. c. pagina 46 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

190. c. pagina 46 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

191. c. pagina 47 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

b. pagina 48 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

193. a. pagina 49 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

194. b. pagina 49 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

195. c. pagina 50 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

196. a. pagina 50 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

197. c. pagina 51 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

a. pagina 51 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

199. c. pagina 53 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

200. c. pagina 55 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

201. a. pagina 60 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

202. c. pagina 61 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

203. b. pagina 67 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

204. c. pagina 69 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

205. a. pagina 69 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

206. c. pagina71 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

207. c. pagina 71 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

208. a. pagina 71 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

209. c. pagina 73 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

210. b. pagina 73 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

211. c. pagina 77 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

212. b. pagina 76 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

213. b. pagina 77 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

214. c. pagina 77 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

215. c. pagina 78 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

216. b. pagina 80 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

217. b. pagina 81 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

218. a. pagina 82 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

219. c. pagina 85 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

220. a. pagina 90 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

221. c. pagina 90 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

222. a. pagina 92 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

223. a. pagina 95 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

224. c. pagina 95 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

225. b. pagina 97 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

226. a. pagina 98 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

227. c. pagina 100 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

228. b. pagina 104 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

229. b. pagina 105 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

230. a. pagina 106 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

231. a. pagina 114 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

232. a. pagina 114 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

233. a. pagina 116 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

234. c. pagina 117 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

235. a. pagina 120 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

236. c. pagina 121 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

237. c. pagina 122 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

238. a. pag.28 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

239. a. pag.29 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

240. b. pag.36 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

241. c. pag.36 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

242. c. pag.40 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

243. a. pag.42 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

244. b. pag.60 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

245. a. pag.61 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

246. b. pag.61 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

247. a. pag.97 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

248. a. pag.97 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

249. a. pag. 99 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

250. c. pag. 119 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

251. a. pag. 119 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

a. pag.120 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

253. a. pag.122 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

a. pag.123 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

255. a. pag. 163 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

256. c. pag. 168 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

257. a. pag.168 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

258. c. pag.168 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

259. a. pag.227 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

260. a. pag. 219 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

261. b. pag.276 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

262. a.pag.246 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

263. c. pag. 246 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

264. a. pag. 247 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

265. a. pag. 170 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

266. b. pag. 170 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

267. b. pag. 171 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

268. c. pag. 196 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

269. b. pag.187 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

270. a. pag. 238 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

271. a. pag. 193-194 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

272. c. pag. 209 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

273. a. pag. 300 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

274. a. pag. 171 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

275. b. pag. 97 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

276. a. pag. 97 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

277. b. pag. 143 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

278. b. pag. 158 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

279. a. pag. 169 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

280. c. pag. 168 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

281. a. pag. 247 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

282. a. pag. 248 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

283. b. pag. 251 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

284. b. pag. 386 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

285. a. pag. 540 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

286. b. pag. 554 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

287. b. pag. 554 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

288. c. pag. 555 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

289. c. pag. 568 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

290. a. pag. 248 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

291. b. pag. 254 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

292. c. pag. 255 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

293. c. pag. 279 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

294. a. pag. 17 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

295. a. pag. 119 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

296. c. pag. 160 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

297. a.pag.41 Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, de Tudor Sbenghe, Ed. Med. 1987

298. b.pag. 29 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

299. c.pag. 33 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

300. a.pag.51 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

b.pag.52 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

a.pag. 56 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

303. c.pag.69 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

304. a.pag.68 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

305. c.pag.89 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

306. a.pag.90 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

b.pag. 114 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

b.pag. 103 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

b.pag.140 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

310. b. pag. 29 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

311. c. pag. 78 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

312. a. pag. 22 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

313. a. pag. 43 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

314. c.pag.157 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

315. a. pag. 158 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

b. pag. 322 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

317. c. pag. 140 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

318. a. pag. 141 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

319. c. pag. 131-132 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

320. b. pag. 133 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

c. pag. 137 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

322. b. pag. 29 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

a. pag. 38 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

324. a. pag.13 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

c. pag.30 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

c. pag. 126 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

327. c. pag. 152 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

b. pag. 199 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996

329. a. pag. 221 Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului T Sbenghe, Ed. Med. 1996








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate