Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
BIOMECANICA MUSCULARA - Kinestologie


BIOMECANICA MUSCULARA - Kinestologie


BIOMECANICA MUSCULARA

(dupa M.Vituvius Polio)



INTRODUCERE

Dupa parerea mea omul nu isi cunoaste nici macar 10 % din structura sa functionala, fizica, chimica sau biochimica, el avand doar o viziune de exterior, de intiparire a imaginii sale vizuale. El nici nu stie unde ajunge materia care o inspira si o respira, in ce se transforma Oxigenul, dar sa se mai gandeasca ce roluri au toate organele corpului uman.

Doar atunci numai cand ne imbolnavim ajungem sa ne cunoastem unele organe, dar si atunci foarte vag, pe unii ii intereseaza mai mult medicamentatia si tratamentul nestiind in deplinatate ce rol sau efect au pe durata lunga.

Traiesc cu ideea ca daca fac tratamentul acesta se fac bine, dar ei nu stiu ca pe cum luam tratamente (medicamente) tot mai multe, sistemul imunitar slabeste, si de cate ori vor da peste un virus nou organismului ii va trebuii intaritori pentru a putea face fata, virusii dezvoltandu-se odata cu evoluarea stiintei. Vedem schema de mai jos :

medicamente mai tari virusi mai tari

medicamente mult mai tari virusi tot mai tari

   

autodistrugere

 

Binenteles, cand spun de "autodistrugere", de buna seama constienta, ma refer in paralel si cu factorii de mediu, cum ar fi poluarea, din cauzele care se cunosc, ne mai avand sens pentru a fi reamintite.

Oamenii nu inteleg, da, sunt medicamente si vor fi din ce in ce mai performante, reusind chiar sa anihileze boli incurabile, cum ar fi si cancerul, dar ei nu stiu ca medicamentele iti da ani acum (in floarea varstei), dar iti ia de la urma, din anii batranetii.

In lucrarea de fata vreau sa ma rezum la o parte din structura corpului uman, cea care reprezinta nu mai putin de 40 % din greutatea noastra, si anume sistemul muscular, vorbind si despre cum este posibil de a ne misca cu ajutorul muschilor, biomecanica musculara.

SISTEMUL MUSCULAR

Daca stam si ne gandim, cum este posibila miscarea? cum este posibila miscarea doar a unui deget? cum este posibila miscarea unui membru? Multi invatati ai stiintei descriu aceasta actiune prin intermediul unor termeni mult prea complecsi si dezvoltati pentru a putea intelege omul de rand. Ii asa cum am merge la o banca si am dorii un imprumut, citesti contractul, il recitesti si tot nu iti poti da seama in deplinatate ce vrea el sa insemne, referindu-se si la tot felul de clauze

Intre piele si schelet se afla muschii, care ajuta corpul sa se miste, existand trei tipuri de muschi : scheletici, netezi si ai inimii."Muschii scheletici in numar de 640, sunt prinsi pe oase, dau o forma corpului si permit miscarea acestuia. Atunci cand un muschii de contracta, misca osul de care este atasat. Orice tip de miscare, de la alergat la masticatie, depinde de muschii scheletici".[PETROS, K.,2008, pag.18, Corpul Uman, Editura De Agostini Hellas SRL, Bucuresti]. Muschii care se gasesc in afara corpului, deci cei scheletici, se mai numesc si muschi voluntari, pentru ca ii putem controla, iar cei netezi care formeaza o parte a peretilor organelor sistemului digestiv, precum stomacul, intestinele si rinichii, cat si muschiul cardiac sunt incontrolabili, miscandu-se singuri, de aceea sunt numiti involuntari. Muschiul inimii, este cunoscut si sub numele de cardiac, fiind un muschi foarte puternic, indeplinindu-si functia neintrerupt de-a lungul vietii.

Se pune intrebarea : cum stau muschii pe oase, sau prin ce sunt ele unite ? ei stau pe oase prin intermediul unor tendoane care ii leaga de schelet, iar ligamentele sunt cele care conecteaza oasele intre ele. Ambele sunt benzi puternice si flexibile, care se afla la articulatii.

"Muschii sheletici sunt alcatuiti din doua tipuri de fibre : albe si rosii. Fibrele albe nu sunt bine irigate cu sange. Ele isi epuizeaza repede rezerva de energie si aduna substante nefolositoare, astfel ca obosesc mai repede. Fibrele albe se pot contracta foarte repede pe perioade scurte, asadar sunt importante pentru activitati rapide de scurta durata, cum e sprintul. Fibrele rosii au o buna irigare cu sange, astfel ca nu obosesc repede. Fibrele rosii se contracta mai lent, dar pentru un timp mai indelungat, asadar sunt importante pentru activitati care dureaza mai mult, ca, de exemplu, alergarea de maraton."[SCURTU, A., 2008, pag.12, Corpul Uman, Editura Corint, Bucuresti]

STRUCTURA MUSCULARA

Muschii voluntari pot fi priviti ca o serie de fascicule paralele de fibre adunate impreuna pentru a forma o unitate completa. Cele mai mici dintre ele - unitatile de baza ale activitatii musculare - sunt filamente de actina si miozina, atat de fine incat pot fi observate numai la microscopul electronic(vezi fig.1). Ele sunt proteine cunoscute sub numele de proteine contractile.

Aceste filamente fascicule sunt denumite miofibrile. Printre miofibrile se afla depozitele energetice ale muschiului sub forma de glicogen, si furnizoni normali de energie, mitocondriile, in care oxigenul si substratul energetic sunt metabolizate pentru a produce energie.

Miofibriile sunt grupate in fascicule mai mari numite fibre musculare. Acestea sunt de fapt celulele musculare cu nucleii celulari dispusi la periferie sub membrana. Fiecare fibra musculara vine in contact cu o fibra nervoasa care ii declanseaza actiunea ori de cate ori este necesar. Fibrele musculare sunt grupate in fascicule, cu un invelis de tesut conjunctiv.



Un muschi de dimensiuni mici este alcatuit din putine fascicule de fibre, in timp ce un muschi de dimensiuni mari, cum ar fi gluteus maximus, poate fi alcatuit din sute de fasicule.

Intregul muschi este invelit intr-un tesut fibros. Are un corp muscular gros care se ingusteaza la capete, formand tendoanele, fiecare din acestea inserandu-se pe un os.

Structura muschiului neted nu reprezinta acelasi aranjament geometric ordonat al filamentelor si fibrelor; ea este constituita din celule fusiforme dispuse neomogen, desi are o contractie dependenta de actiunea filamentelor de miozina si actina. Observata la microscop, structura muschiului cardiac este totusi aceeasi ca a muschiului voluntar, cu exceptia ca fibrele formeaza o retea.

(figura 1)(cross - bridge theory / Huxley)

MECANICA MUSCULARA

"Muschiul prezinta doua proprietati importante : contractilitatea si elasticitatea. Prin contractie muschiul isi schimba forma, devenind mai scurt si mai gros, dar nu-si schimba volumul. Contractia se produce in mod normal in urma unui stimul ce soseste de la sistemul nervos central, prin intermediul nervilor motori. Dupa incetarea stimulului, muschiul revine la forma initiala, gratie elasticitatii. Stimulii care pot determina contractia unui muschi pot fi si de alta natura : mecanici, electrici, chimici. Cea mai mare parte a muschilor actioneaza asupra oaselor pe care le insera; prin contractia lor realizeaza deplasarea sau imobilizarea acestora. Doua oase vecine articulate mobil legate printr-un muschi, realizeaza astfel o parghie. In fizica, parghia este o bara rigida care se poate roti in jurul unui punct de sprijin si asupra caruia se aplica doua forte. In parghiile osoase sau biologice din organism, forta activa este reprezentata prin muschi; forta de rezistenta este reprezentata de greutatea segmentului ce se deplaseaza ; punctul de sprijin este axul biomecanic al miscarii"[PAPILIAN, V., 2008, Anatomia Omului, Editura All, Bucuresti].

La omul viu, muschii in repaus se gasesc intr-o stare de semicontractie numita tonus. Tonusul are o mare importanta in mentinerea corpului sau a diferitelor sale segmente intr-o anumita pozitie precum si de contentie a pieselor osoase in articulatiile lor.

In activitatea muschilor mai intervin si forte externe : cea mai importanta este forta gravitationala, pe langa inertie, forta centrifuga, presiunea atmosferica, rezistenta mediului. Ea intervine hotarator in realizarea miscarilor. Gravitatea poate actiona in acelasi sens cu miscarea considerata ca de exemplu aruncarea pe pamant a unui obiect. Muschii care intr-un moment dat trebuie sa contrabalanseze forta gravitatiei, pentru mentinerea unei pozitii sau pentru executarea unei miscari in sensul opus al gravitatiei, au actiune antigravitationala. Orice muschi poate actiona in anumite imprejurari, fie in sensul gravitatiei, fie antigravitational. Totusi, in conditiile statiunii verticale, ca pozitie obisnuita a omului, anumite grupe musculare sunt deosebit de solicitate, efectuand preponderent activitate antigravitationala. Ei se numesc muschi antigravitationali, ex.muschii profunzi ai spatelui, extensorii membrului inferior, muschii plantei.

Un muschi are o actiune principala, care se evidentiaza cand el se contracta izolat; poate avea insa si una sau mai multe actiuni secundare, ce se evidentiaza in anumite imprejurari. De ex.bicepsul brahial are ca actiune principala flexia antebratului, iar ca actiune secundara supinatia acestuia.(vezi fig.2)

Un muschi uniarticular poate avea o singura actiune cand se contracta in totalitate, cu toate fasciculele deodata. Exista insa si muschi care, desi din punct de vedere anatomic se prezinta ca o unitate, din punct de vedere functional pot fi impartiti in mai multe segmente. De ex.muschiul gluteu mijlociu are - din punct de vedere functional - trei segmente cu functie diferita. In timpul contractiei, un muschi exercita o tractiune asupra ambelor oase pe care le insera, deci propriu-zis are doua capete mobile. In functie de rezistenta intampinata la cele doua capete, efectul contractil este variabil :

daca rezistentele sunt egale si nu prea mari, muschiul se scurteaza prin ambele capete si cele doua oase se apropie unul de altul;

daca ambele capete sunt fixate, contractia este statica si nu se manifesta miscare;

in majoritatea cazurilor, rezistentele sunt inegale si unul din cele doua capete ramane fix, iar celalalt mobil

Pentru acelasi muschi cele doua puncte se pot inversa in functie de conditiile biomecanice de moment.

(figura 2)

In organismul viu nu exista actiuni izolate ale unui singur muschi, ci doar o activitate de muschii asociati in grupe functionale. Aceasta asociere se poate face in mai multe feluri: grupe functionale asezate in jurul aceleasi articulatii, asociere in lanturi musculare si gruparea in chingi musculare. Sinergistii sunt muschii unui grup functional ce efectueaza o miscare in acelasi sens intr-o anumita articulatie, ajutandu-se unul de altul. De ex.muschii biceps brahial, brahialul, brahioradialul si rotundul pronator sunt sinergisti in miscare de flexie a antebratului.

In jurul aceleasi articulatii se pot grupa si muschi cu actiuni opuse; in acest caz se vorbeste de agonism si antagosim muscular. Astfel, in articulatia cotului, pentru miscarea de flexiune agonistii sunt muschi flexori ai antebratului, iar antagonistii sunt muschi extensori. In cazul extensiei antebratului, situatia se inverseaza. Agonistii si antagonistii actioneaza intotdeauna simultan. Revenind la exemplul flexiunii cotului; flexorii se scurteaza invingand rezistenta antebratului; in acelasi timpi, insa, intervin si extensorii prin scaderea gradata a tensiunii lor si prin cedarea progresiva in lungime. Astfel, antagonistii controleaza efectuarea uniforma si lina a miscarii.

Mai multi muschi se pot asocia si prin grupare in sens longitudinal, de-a lungul unui lant articular, formand un lant muscular. Intinzandu-se peste mai multe articulatii, prin contractia lor simultana, dar si succesiva, muschii lantului muscular solidarizeaza intr-o actiune comuna mai multe segmente corporale, chiar la distanta mare. Un exemplu este asa numitul lant al triplei extensii; muschii gluteu mare, cvadriceps femural si triceps sural.

O alta modalitate de grupare functionala a muschilor este chinga musculara. Ea poate avea forma de ansa sau de litera V si este alcatuita, de obicei, de cate doi muschi cu insertie distala apropiata sau chiar comuna si cu capetele proximale divergente. De ex.chinga formata de peronierul lung si de tibialul anterior, cu rol in sustinerea boltii plantare.




CONCLUZIE

Deci, putem spune ca realizarea unei miscari (a unui act locomotor), presupune succesiunea unor evenimente informationale si efectoare: mesaj senzitiv → mesaj motor reflex sau voluntar → contractie musculara → mobilizarea componentelor osteoarticulare.

" Elementele de baza sunt celulele nervoase, numite neuroni, in numar de mai multe milioane, care impanzesc tot organismul uman asemanator unor conductori dintr-un aparat electric complicat. Rolul lor este de a primi informatii dintr-un anumit punct al organismului si de a transfera aceste informatii altor celule nervoase care sa declanseze o anumita reactie, de exemplu contractia anumitor grupuri musculare "[www.referatele.com].

" Cunoasterea factorilor biomecanici, determinarea aptitudinilor, urmarirea dezvoltarii lor sunt criterii ce trebuie luate in seama in selectia si pregatirea pentru sporturile de rezistenta si anduranta "[BUIAC, D., 1983, pag.39, REZISTENTA IN SPORT, Editura Sport-Turism, Bucuresti].

Deci, referitor la materialele studiate pentru elaborarea acestei lucrari, formandu-mi o parere la ceea ce insemna biomecanica, pot sa spun ca, biomecanica este stiinta sau domeniul de studiu, care se ocupa cu cercetarea miscarilor in totalitate, a organismelor vii, tot ce au viata, insecte, pasari, pesti, mamifere, oameni, etc., indiferent de mediul in care se traiesc.

Bibliografie

BUIAC, D., 1983, REZISTENTA IN SPORT, Editura Sport-Turism,

Bucuresti

PAPILIAN, V., 2008, ANATOMIA OMULUI, Editura All, Bucuresti

PETROS, K., 2008, CORPUL UMAN, Editura De Agostini Hellas SRL,   

Bucuresti

SCURTU, A., 2008, CORPUL UMAN, Editura Corint, Bucuresti

www.referatele.com / 1 doc.accesat la data de 08.03.2009 / https://www.referatele.com/referate/biologie/online17/Sistemul-Nervos---cum-functioneaza-Constient-sau-inconstient-Sistemul-nervos-central-Maduva-spinarii.php







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Distrofia fibrinoida
LUCRARE DE DIPLOMA MEDICINA - RESTAURAREA EDENTATIEI PARTIALE PRIN PROTEZA PARTIALA ACRILICA
Tratamentul recuperator balneofizioterapeutic (BFT)
CANCERELE GENITALE LA FEMEIE
VALVULOPATII
STUDII CHIMICO-TOXICOLOGICE SI CLINICE PRIVIND AMFETAMINELE ANOREXIGENE - STUDIU COMPARATIV INTRE AMFETAMINELE ANOREXIGENE DOPAMINERGICE SI SEROTONINE
Adenocarcinomul
Amoxicilina
CYCLOSERINUM
ANTICOAGULANTE, TROMBOLITICE, ANTIHEMORAGICE - TEST GRILA




termeni
contact

adauga