 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
COLONUL reprezinta un segment al tubului digestiv, de mare importanta in digestia chimului intestinal si formarea materiilor fecale. Este alcatuit din cec cu apendice, colon ascendent, transvers, descendent si sigmoid.
Se
intinde de la valva ileocecala pana la jonctiunea rectosigmoidiana.
Lungimea sa medie este de
ONTOGENETIC - odata cu rotunjirea transversala a scutului embrionar si schitarea peretilor anterolaterali ai trunchiului, endodermul-tavanul sacului vitelin secundar, se transforma pe linie mediana, ventral de notocord,in sant intestinal, care se transforma la extremitatea craniala si caudala in tub intestinal, alcatuit din 3 parti:
-intestinul anterior: proenteron
-intestinul
mijlociu: mesenteron din care se formeaza ansa ombilicala cu cele
doua brate: descendent din care se formeaza jejunul si cea
mai mare parte din ileon, si ascendent sau ileocolic din care se
formeaza ultima portiune 70-
-Intestinul posterior: metenteron - din care se formeaza: 1/3 caudala stanga a colonului transvers, colonul descendent, sigmoidul si partea pelvina a rectului.
CECUL este prima portiune a
intestinului gros,situat sub planul orizontal care trece prin deschiderea
ileonului in intestinul gros,in fosa iliaca dreapta. Are
o lungime medie de
Asezare: cec in pozitie 'inalta' sau in pozitie 'pelvina' in functie de pozitia superioara sau inferioara fata de creasta iliaca dreapta.
Cecul este mobifcand portiunea terminala a mezenterului ajunge pana in unghiul ileocecafsau fix cand mezenterul este scurt si peritoneul se reflecta mai jos,de pe cec pe peretele posterior.
Raporturi: peretele anterior al cecului vine in raport cu peretele anterior al abdomenului. Peretele posterior vine in raport cu muschiul iliopsoas prin intermediul peritoneului posterior si fascia muschiului.
Peretele lateral vine in raport cu muschiul iliac si cu jumatatea lateiala a ligamentului inghinal. Peretele medial, cu originea celor trei tenii si cea a apendicelui, vine in raport cu muschiul psoas, in lungul caruia se afla vasele iliace externe, cu ansele ileonului.
Valva ileocecala BAUHIN - alcatuita din doua buze:superioara si inferioara. Ele circumscriu ostiul ileocecal, prin care ileonul se deschide in intestinul gros.
Structura valvei cuprinde: mucoasa,submucoasa, fibre musculare. Prin structura sa valva ileocecala permite trecerea continutului intestinal intru n singur sens, din ileon in cec
APENDICELE VERMIFORM - organ diverticular rudimentar, de forma cilindrica cu lungime intre 2 si 20cm. Poate avea pozitie subcecala sau infantila , pelvina, retrocecala, prececala, laterocecala, retroileala sau mezoceliaca.
Structura apendicelui se aseamana cu cea a restului tubului digestiv: tunica seroasa, tunica musculara - un strat de fibre longitudinale, sub care se afla un strat circular, tunica submucoasa - contine vase de sange si foliculi limfatici, tunica mucoasa formata din epiteliu unistratificat.
COLONUL reprezinta portiunea intestinului gros intre cec si rect. Este alcatuit din 4 componentexolonul ascendent, transvers, descendent, sigmoid.
Colonul ascendent si descendent este secundar retroperitoneal, fiind fixat de peretele posterior al cavitatii peritoneale prin fascia de coalescenta TOLDT.
Colonul transvers si sigmoid este mobil in cavitatea peritoneala, deoarece si-a pastrat mezoul.
COLONUL ASCENDENT -
lungimea variaza intre 12-
Raporturi: initial este intraperitoneal apoi devine retroperitoneal. Prin intermediul fasciei de covalescenta TOLDT el se aseaza pe muschiul iliac, muschiul patrat al lombelor si fata anterioara a rinichiului.
Anterior, medial, lateral este acoperit de peritoneul parietal, vine in raport cu ansele intestinului subtire, omentul mare. Medial si posterior vine in raport cu muschiul psoas si partea descendenta a duodenului.
Lateral se afla in santul paracolic drept. La suprafata colonului ascendent se afla haustrele si teniile, tenia libera fiind anterior, tenia mezocolica postero-medial, si tenia omentala posterolateal.
Colonul ascendent corespunde flancului drept.
COLONUL TRANSVERS se
intinde intre flexura colica dreapta(hepatica)
si flexura colica stanga (lienala), are o lungime de
45-
Raporturi: flexura colica dreapta, retroperitoneala vine in raport cu fata posterioara a rinichiului drept, partea descendenta a duodenului si capul pancreasului. Corespunde proiectiei la nivelul T12-Ll; flexura colica stanga, retroperitoneala, incruciseaza fata anterioara a rinichiului stang. Corespunde proiectiei TI 1-T12. Între cele doua flexuri, colonul transvers este mobil, fiind legat de peretele posterior prin mezoul transvers.
Mezocolonul este legat de curbura mare a stomacului prin ligamentul gastrocolic. In partile laterale ,prin doua plici peritoneale ligamentul frenocolic drept si stang, flexurile colice se leaga de peretele lateral si diafragm.
Uneori flexura colica dreapta poate fi legata de fata viscerala a ficatului prin ligamentul hepato-colic, iar de vezica biliara prin ligamentul cistocolic.
La nivelul colonului transvers ,tenia mezocolica este situata posterior sau postero-superior,tenia omentala anterior,iar tenia libera inferior sau postero-inferior.
COLONUL DESCENDENT - are
Raporturi: anterior: ansele intestinului subtire si omentul mare.
Posterior prin fascia lui TOLDT cu diafragmul, rinichiul stang, spatiul dintre muschiul psoas si patrat al lombelor.
Medial vine in raport cu polul inferior al rinichiului stang, ansele jejunale si ileale. Lateral in santul paracolic stang se gaseste ligamentul frenocolic stang.
COLONUL SIGMOID - are lungime de
Cele trei tenii se reduc la 2 benzi late (anterioara si posterioara), prezinta apendici epiplooici, haustrele sunt mai sterse.
Raporturi: prima parte vine in raport cu peretele lateral al pelvisului: vasele iliace externe stangi, duetul deferent, ovarul stang, trompa uterina.
A doua portiune are directie transversala, la femeie in escavatia rectouterina. Mezosigmoidul prezinta o radacina ascendenta si una descendenta, incruciseaza vasele testiculare sau ovariene stangi si ureterul stang. Intre foitele mezocolonului se afla tesut conjunctiv - adipos prin care trec vasele si nervii colonului sigmoid.
VASELE COLONULUI: ARTERELE sunt ramuri din artera mezenterica superioara si inferioara.
Artera mezenterica superioara participa la irigarea colonului drept: artera ascendenta ram din ileocolica, artera colica dreapta si artera colica medie.
Artera mezenterica inferioara participa la irigarea colonului stang prin: artera colica stanga, arterele sigmoidiene (superioara, medie si inferioara).
Toate aceste artere se bifurca intr-un ram ascendent si unul descendent care se anastomozeaza formand arcada marginala din care iau nastere vasele drepte.
Intre ramura stanga a arterei colice medii si ramura dreapta sau ascendenta a arterei colice stangi se formeaza arcada HALLER-RIOLAN - anastomoza intermezenterica.
In mezosigmoid, intre ramura descendenta a arterei sigmoidiene inferioare (IMA) si ramura terminala a arterei mezenterice inferioare (artera rectala superioara) se afla punctul critic SUDECK.
Venele insotesc arterele, sunt afluenti ai venelor mezenterica superioara si inferioara, care participa cu vena splenica la formarea venei porte.
Limfaticele dreneaza din plexurile din peretele colic in plexul subseros apoi in ganglionii epiplooici continuandu-se cu ganglionii paracolici, mezocolici, intermediari, ganglionii mezenterici superiori si inferiori.
NERVII COLONULUI: inervatia colonului este data de fibre eferente simpatice si parasimpatice.
Fibrele autonome preganglionare ajung la plexul celiac, mezentotc superior si inferior. Fibrele postganglionare simpatice, dupa sinapsa cu un neuron in plex ,ajung la colon prin plexurile periarteriale.
Fibrele eferente parasimpatice apartin vagului ajungand prin trunchiul vagal anterior si posterior in plexul celiac. Plexurile autonome sunt: subseros, mienteric, submucos. Fibrele parasimpatice sunt excitomotorii si secretoare, iar cele simpatice au actiune inversa.
FIZIOLOGIA COLONULUI: Motricitatea colonului contribuie la formarea materiilor fecale, prin modificarea presiunii ce determina absorbtia apei si deplaseaza continutul spre rect.
Este asigurata de musculatura circulara (haustrele)si longitudinala (trei fasii de tenia coli). Continutul cecului se deplaseaza pasiv datorita umplerii cu chim din ileon.Miscarile antiperistaltice cresc presiunea intraluminala din cec intervenind in absorbtia componentei lichide a chimului.
Miscarile de propulsie incep la flexura hepatica cuprinzand segmente largi de intestin, deplasand continutul prin contractii in masa.
Prelucrarea chimica a chimului:
in 24 ore, 400 ml chim se transforma in materii fecale,
eliminate zilnic in cantitate de
Din intestinul gros se elimina zilnic 1000 ml gaze formate din bioxid de carbon, azot, hidrogen sulfurat, mercaptani, metan, oxigen.
Culoarea materiilor fecale e data de stercobilina. La resturile alimentare se adauga si produse de secretie, leucocite, celule epiteliale descuamate, bacterii. Prin procesul de descompunere bacteriana rezulta indol si scatol, care dau mirosul materiilor fecale.
Prin decarboxilare se transforma histidina in histamina, lizina in cadaverina, arginina in putresceina.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
