ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Inima este organul central al aparatului cardiovasciular.Ea se gaseste situata in mediastin si are forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragma. Este invelita intr-un sac fibro-seros numit pericard. Greutatea inimii este de 250-300 gr, iar volumul este asemanator pumnului drept.

Avand forma unui con turtit, inima prezinta din punct de vedere al configuratiei externe o baza un varf doua fete si doua margini.

Baza inimii (basic cardis) este alcatuia din atriul stang si doar pe o mica intindere de catre atriul drept. Aici se afla orificiile venelor si arterelor mari. Baza inimii vine in raport cu esofagul vena azigos si cu canalul toracic.

Varful inimii (apex cordis) se afla in partea opusa bazei; este reprezentat in totalitate de miocardul ventricului stang.

Fetele inimii sunt;una anterioara sau sternocostala(facies sterncostalis), convexa, care vine in raport cu peretele anterior al toracelui si cu plamanii; si alta inferioara sau diafragm pe care sta culcata. Pe aceste fete se observa urmatoarele santuri;

-pe fata anterioara; santul longitudinal anterior(santul interventricular anterior)intins de varful inimii pana la artera pulmonara si care marcheaza la exterior, limita intre ventriculul drept si cel stang; si un al doilea sant, transversal, numit santul atrioventricular sau coroana, care marcheaza limita dintre atrii si ventricule. Deasupra santului coronar, fata sternocostala este reprezentata de aorta si trunchiul arterei pulmonare care au pe margini atriile si prelungirile lor auriculele;

-pe fata diafragmatica se observa santul longitudinal inferior(sau posterior) care desparte intre ele ventriculele, si un al doilea sant -santul coronar sau atrio-ventricular -continuarea celui de pe fata sternocostala. Marginile inimii sunt in numar de doua; una dreapta, mai ascutita, care vine in raport cu diafragmul siuna stanga, rotunjita , care vine in raport cu plamanul stang.

Structura inimii:

Peretele inimii este format din trei straturi; endocardul, stratul intern, miocardul, stratul mijlociu si epicardul,stratul extern.

Endocardul este o membrana lucioasa, transparenta, care captuseste toate cavitatile inimii

continuandu-se cu intima arterelor si venelor. Are terminatii nervoase si vase limfatice, dar nu

sangvine hranindu-se prin inhibitie.

Miocardul reprezentat de muschiul cardiac. Ca particularitati mentionam faptul ca fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dinspre circular, iar cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie oblic-spiralata, formand spre varf vartejul inimii. Musculatura atriilor nu se continua cu cea din peretii ventriculelor.

Musculatura inimii se insera pe formatiuni fibroase care constitue scheletul fibros al inimii format din patru inele fibroase, doua formatiuni numite trigoane(drept si stang) si partea

membrenoasa a septului interventricular.

Miocardul atrial este neted pe fata interna, iar cel ventricular prezinta muschi papilari trabecule carnoase de care se prind, prin cordaje, valvele atrioventriculare.

In masa muschiului cardiac se afla aparatul de conducere (sistemul excitoconductor) distribuit astfel in inima adultului; in peretele atriului drept, intre cele doua vene cave se afla nodulul sinoatri- al (Keit-Flack), iar in partea interioara a septului interatrial, langa tricus-pida si deasupra trigonului fibros drept,se afla nodulul atrioventricula(Aschoff-Tawara).

De la nivelul nodului atrioventricular pleaca fasciculul Hiss, care coboara in interiorul septului interventricular si se imparte in doua ramuri se ramifica sub endocard, formand reteaua Purkinje, la nivelul tesutului nodal ia nastere stimuli contractili care sunt condusi la miocard (de unde denumi-rea acestui tesut aparat aparat de conducere).

Epicardul este foita viscerala a pericardului seros si acopera complet exteriorul inimii.

Cavitatile inimii:

Atriile se caracterizeaza prin capacitate mai mica decat a ventriculelor, sub forma cuboidala, peretii mai subtiri si prezinta cate o prelungire numita urechiuse.

In atriul drept se deschid vena cava superioara (in peretele superior) si vena cava inferioara (in peretele inferior).

In atriul stang se deschid, in peretele posterior , cele patru vene pulmonare.

Ventriculele sunt caracterizate prin capacitate mai mare decat cea a atriilor, forma piramidala, grosime mult mai mare a peretilor si prezenta muschilor capilari si a trabeculelor carnoase care dau suprafetei interioare a ventriculului un aspect neregulat. Din ventriculul drept pleaca trunchiul arterei pulmonare a carei origine poarta numele de con arterial.Orificiul trunchiului arterei pulmonare este prevazut cu trei valvule semilunare sau sigmoide, de forma unor cuiburi de randunica. Din ventricului stang pleaca artera aorta a carui orificiu este prevazut cu trei valvule semilunare sau sigmoide.

Vascularizatia si inervatia inimii:

Inima este irigata de cele doua artere coronare (stanga si dreapta), cu originea in aorta ascendenta.

Coronara stanga dupa un traiect scurt, se imparte in doua ramuri:

-artera interventriculara anterioara;

- artera circumflexa, care strabate santul coronar stang.

Artera coronara dreapta se angajeaza in santul coronar drept si apoi coboara prin santul interventricular posterior.

Din arterele coronare se desprind ramuri colaterale, care sunt de tip terminal, irigand anumite teritorii din miocard si neanastomozandu-se cu ramurile colaterale vecine. Daca una din una numita interventriculara anterioara, care coboara in santul interventricular anterior,in aceste colaterale se obstrueaza printr-un spasm prelungit sau printr-un trob (embolus), teritoriul respective nu mai primeste substante nutritive si oxigen, se necrozeaza si apare infarctul.

Venele care colecteaza sangele trecut prin capilarele miocardului sunt:

-vena mare a inimii, care urca prin santul interventricular anterior,

-vena mijlocie a inimii, care urca prin santul interventricular posterior,

-vena mica a inimii, care strabate santul coronar drept

Limfa inimii: ajunge in ganglionii traheobronsici si mediastinali dupa ce a facut statie in ganglionii intermediari. Dintre acestia, unul se gaseste pe fata anterioara a aortei descendente.

Inervatia inimii este asigurata de nervii cardiaci, proveniti din vag si simpatici. Din vag se desprind nervii cardiaci (superiori si inferiori), cat si nervii cardiaci toracali. Nervii simpatici sunt in numar de trei. Cel superior provine din ganglionul cervical superior, cel mijlociu provine din ganglionul cervical mijlociu, cel inferior din ganglionul stelat.

Nervii cardiaci se impletesc formand plexul cardiac situate sub crosa aortei.

Pericardul: este un sac fibroseros care contine inima si radacinile vaselor mari. El este alcatuit din doua foite: una numita pericardul fibros, de forma unui sac situate la periferie,cu rol protector pentru inima si alta numita pericardul seros care se gaseste in interior, favorizand alu-necarea in timpul contractiilor inimii.

Rolul aparatului cardiovascular:

-transporta sange, substante nutritive la organe si tesuturi,

-transporta produse de metabolism de la tesuturi la organe catre organelle de excretie.