Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
RAPORTUL SUCCESORAL


RAPORTUL SUCCESORAL




RAPORTUL SUCCESORAL

PRECIZARI PREALABILE

Asa cum am aratat anterior, in masa succesorala sunt incluse si bunuri care nu se aflau in patrimoniul lui de cuius la momentul deschiderii succesiunii. Printre acestea figureaza si acelea care reintra in patrimoniul succesoral ca efect al raportului.




Potrivit legii, raportul succesoral este operatia de readucere de catre orice mostenitor apartinand clasei descendentilor, precum si sotul supravietuitor venit in concurs cu descendentii, la masa succesorala a bunurilor primite cu titlu de donatie, cat si a datoriilor pe care le-au avut fata de defunct.

Scopul acestei reguli este asigurarea egalitatii intre mostenitori.

90. C. Barsan; C. Statescu, " Teoria generala a obligatiilor ", pag. 331.

91. St. Carpenaru, op.cit., pag. 137.

Daca defunctul a facut o donatie, fara scutire de raport, sotului sau vreunuia dintre mostenitorii sai prezumtivi din clasa descendentilor, se presupune ca de cuius a facut gratificatului numai un avans asupra partii din mostenire ce i se va cuveni, fara a dori sa rupa egalitatea intre coerezi.

Asa cum arata Codul civil, raportul succesoral este de doua feluri : raportul donatiilor si rapotul datoriilor. Avand in vedere ca fiecare forma de raport succesoral prezinta anumite particularitati, le vom analiza separat.

Subliniem ca, desi Codul civil reglementeaza raportul donatiilor capitolul intitulat " Despre impartire si despre raporturi ", actiunea privind acest raport poate fi introdusa in cadrul unei actiuni de partaj, dar si separat, ca o actiune de sine statatoare.

Rapotul donatiilor fiind o actiune personala, cu caracter patrimonial, poate fi ceruta in termenul de prescriptie de 3 ani, chiar daca nu se cere concomitent si iesirea din indiviziune. Termenul de prescriptie este socotit de la dat deschiderii succesiunii. Mai adaugam ca, spre deosebire de actiunea privind raportul donatiilor, actiunea privind partajul este imprescriptibila.

A. RAPORTUL DONATIILOR

NOTIUNEA RAPORTULUI DONATIILOR

20.1. DEFINITIE SI REGLEMENTARE LEGALA

Potrivit art. 751 coroborat cu art. 1 din legea nr. 319 / 1994, descendentii defunctului si sotul supravietuitor, atunci cand vine in concurs cu descendentii, sunt obligati sa readuca la masa succesorala tot ceea ce au primit cu titlu de donatie de la defunct. Textul art. 738 Cod civil, prevede ca " fiecare erede raporteaza la masa succesiunii. . . . donatiunile ce a primit ".

92. M. Eliescu, op. cit., pag. 236.

93. Fr. Deak si colaboratorii, op. cit., pag. 80.

Aceasta formulare este gresita, deoarece obligatia raportului o au numai descendentii si sotul supravietuitor, nu si ceilalti mostenitori legali si legatari.

Institutia raportului donatiilor au ca scop asigurarea egalitatii intre mostenitorii defunctului. Intr-o opinie s-a apreciat ca afirmatia nu este in realitate in totalitate exacta deoarece, in cazul in care la succesiune sunt chemati descendentii in concurs cu sotul supravietuitor, prin raportul donatiilor nu se poate ajunge la o egalitate matematica perfecta, ci in aceasta ipoteza se asigura cota egala ce revine fiecarui erede.

De exemplu, daca defunctul a lasat trei copii A,B si C si o masa de calcul de 60 milioane (50 milioane reprezentand activul succesoral si 10 milioane, donatie facuta lui C in timpul vietii defunctului). Donatia va fi raportata de catre C pentru a se asigura egalitatea intre coerezi (A, B si C), urmarind sa primeasca fiecare cate 20 milioane de lei.

In schimb, daca de cuius a lasat trei copii A, B si C sotul supravietuitor S, ca mostenitori legali, si o masa de calcul de 60 milioane lei (50 milioane fiind activul succesoral si 10 milioane donatia), desi bunul donat este readus la masa succesorala (in natura sau prin echivalent) scopul raportului donatiei nu mai este asigurarea egalitatii intre coerezi, ci asigurarea cotei legale ce se cuvine fiecaruia din succesiune. Astfel, sotul S va primi din mostenire (adica 15 milioane) iar cei trei copii, A, B si C vor primi impreuna din succesiune, adica 45 milioane lei, insemnand 15 milioane lei pentru fiecare.

In cazul in care in timpul vietii, de cuius a facut o donatie unuia dintre descendentii sai sau sotului supravietuitor se prezuma ca acesta a dorit sa le faca donatoriilor un avans asupra partii din mostenire pe care o vor culege la decesul sau. Doar in cazul scutirii de raport, donatia nu mai reprezinta un avans , ci constituie o adevarata libertalitate, fiind retinuta de eredele donator.

94.M. Eliescu, op. cit. , pag. 236.

95.R. Popescu, in " Mostenirea testamentara. Transmisiunea si imparteala mostenirii ", pag. 81.

96. St. Carpenaru, op. cit., pag. 137.

20.2. AVANTAJELE DE CARE SE BUCURA DONATORUL BUNURILOR SUPUSE RAPORTULUI

Donatorul bunurilor raportului au obligatia de a readuce bunurile primite de la defunct la masa succesorala. El beneficiaza insa, si de unele avantaje de pe urma donatiei primite :

a) gratificatul dobandeste posesia si folosinta anticipata a bunurilor donate, culegand si insusindu-si fructele acestor bunuri pana in momentul deschiderii succesiunii ;

b) la deschiderea mostenirii, donatorul se bucura de un drept de optiune. El poate sa pastreze donatia, renuntand la mostenire, sau poate sa accepte succesiunea, raportand donatia.

c) in cazul in care este posibil raportul prin echivalent, donatorul are dreptul sa pastreze in natura, in lotul sau, bunul primit ca donatie.

DEOSEBIRI INTRE RAPORTUL DONATORILOR SI ALTE INSTITUTII

1. Deosebiri intre raportul donatiilor si operatiunea de stabilire a masei de calcul.

Operatiunea de stabilire a masei de calcul a valorii donatiilor facute in timpul vietii de catre defunct. Raportul donatiilor se deosebeste de aceasta operatiune prin urmatoarele caracteristici :

a) raportul donatiilor implica o readucere efectiva, in natura sau prin echivalent, la masa succesorala ale bunurilor raportabile; pe cand, operatia de stabilire a masei de calcul este fictiva ;

b) rapotul donatiilor priveste numai donatiile facute fara scutire de raport, pe cand operatia care se face cu ocazia stabilirii masei de calcul se refera la toate donatiile.

2. Deosebiri intre actiunea in raport si actiunea in reductiune.

Inainte de a prezenta deosebirile intre aceste doua actiuni, vom retine cateva asemanari intre ele. Astfel in ambele actiuni se urmareste desfiintarea unor liberalitati ; nu pot fi urmarite bunurile donate tertilor ; atat la raport cat si la reductiune fructele bunului supus raportului sau reductiunii vor fi datorate din ziua deschiderii succesiunii.

Ceea ce deosebeste cele doua actiuni, sunt urmatoarele :

a) reductiunea liberalitatilor excesive vizeaza numai donatiile prin care s-a incalcat rezerva succesorala; in schimb raportul donatiilor opereaza chiar daca prin donatiile facute de de cuius in timpul vietii nu s-a incalcat rezerva succesorala.

b) raportul are in vedere donatiile facute descendentilor si sotului supravietuitor , in timp ce reductiunea atinge donatiile facute oricarei persoane;

c) reductiunea liberalitatilor excesive are ca obiect orice fel de liberalitati - donatii si legate; pe cand raportul donatiilor se refera numai la donatii, nu si la legate ;

d) daca donatorul poate fi dispensat de raport, el nu poate fi scutit de reductiune. Concluzionam, astfel, ca normele juridice ce reglementeaza reductiunea sunt reguli imperative (de ordine publica), in schimb normele juridice ce carmuiesc raportul donatiilor au un caracter dispozitiv, defunctul putand sa scuteasca de raport pe mostenitorii gratificati. Daca insa, o donatie scutita de raport depaseste cotitatea disponibila, incalcand rezerva succesorala, ea va fi supusa reductiunii, ca liberalitate excesiva.

e) raportul mobilelor se face prin luare mai putin, pe cand la redutiune, bunul mobil se va mostenitorului rezervator in natura.

CONDITIILE OBLIGATIEI DE RAPORT

Pentru ca o persoana sa fie obligata la raport, se cere sa fie intrunite patru conditii :

1. Mostenitorul chemat la sucesiune trebuie sa aiba calitatea de deccendent al defunctului sau sot supravietuitor in concurs cu descendentii.

97. E. Safta-Romanov, " Dreptul de mostenire ", vol II, pag. 230.

98. L. Stanciulescu, op. cit., pag. 187.

Practica judecatoreasca a aratat ca sunt obligati la raport descendentii chiar daca sunt de grade de rudenie deosebite. Acest lucru apare cand descendentul donator vine la mostenire prin reprezentare in concurs cu un alt descendent de grad de rudenie mai apropiat.

Leguitorul roman intelege prin descendenti nu numai pe cei din casatorie dar si pe cei din afara casatoriei, precum si pe cei adoptati.

Ceilalti mostenitori si legatarii nu au obligatia de raport. Unii autori, sustin ca defunctul va putea obliga la raport si pe alti mostenitori, inclusiv pe legatarii universali. S-a sustinut, astfel, ca nu este intemeiata teoria unui pact asupra unei succesiuni viitoare, deoarece vointa defunctului este a stabili egalitatea intre erezi indiferent daca succesiunea este legala sau testamentara. In conditiile in care obligatia raportului o are numai fiul sau descendentul care vine la succesiune impreuna cu fratii si surorile sale sau descendentii acestora, inseamna ca aceasta obligatie nu o va avea fiul sau descendentii. In aceasta ipoteza, valoarea donatiei nu va fi scazuta din cota sa de succesiune legala si deci nu va fi imputata asupra rezervei; se va tine seama de aceasta numai la calculul cotivitatii disponibile.

2. Mostenitorii donatori obligati la raport trebuie sa fi acceptat mostenirea. Nu are importanta daca acceptarea a fost pura si timpurie sau sub beneficiu de ineventar.

Conform art.752 Cod civil, succesibilul renuntator la succesiune va pastra donatia, deoarece prin aceasta pierde calitatea de mostenitor. El va pastra bunul donat in limitele cotitatii disponibile.

99.T.S., cd. civ., dec. nr. 1907 / 1966, in " Culegere de decizii pe anul 1956 ", vol. I, pag. 342.

100. Fr. Deak si colaboratorii, op. cit., pag. 83; L. Stanciulescu, op. cit., pag.188 .

101. E. Safta-Romanov, " Dreptul de mostenire ", vol II, pag.233; M. Eliescu, " Transmiterea si imparteala mostenirii in dreptul R.S.R. ", pag. 238.

102. T.S., sect. civ., dec. nr. 1393 / 1969, in "Culegere de decizii pe anul 1969", pag 147.

3. Persoana obligata la raport sa aiba dubla calitate de mostenitor legal si donator.

Aceasta conditie impune lamurirea a doua probleme : una referitoare la momentul cand cele doua calitati trebuie intrunite si cealalta referitoare la persoana care trebuie sa fie donatara.

a) In legatura cu prima problema, Codul civil consacra potrivit caruia cele doua calitati trebuie sa coexiste la momentul deschiderii succesiunii, si nu la momentul efectuarii donatiei.

Astfel ca, donatorul care nu avea la data facerii donatiei vocatie eventuala la mostenire, dar care la moartea lui de cuius avea vocatie succesorala concreta, va datora raportul (art. 753 C.civ.).





b) O alta problema este aceea daca raportul va trebui datorat personal sau este posibil si raportul pentru altul.

Codul civil consacra regula potrivit careia mostenitorul trebuie sa fie personal donatar pentru a fi obligat la raport. In acest sens art. 754 si 756 alin.1 Cod civil, stabilesc ca donatiile facute fiului sau sotului celui ce are calitate de mostenitor sunt prezumate ca au fost facute cu scutire de raport. Ratiunea textului legii se gaseste in faptul ca, leguitorul a dorit sa inlature prezumtia ca donatia facuta fiului mostenitorului ar fi chiar mostenitorului prin persoana interpusa.

103. In acest sens, practica judecatoreasca a decis ca mostenitorul nu este obligat sa raporteze donatiile facute de cel care lasa mostenirea descendentilor mostenitori sau sotului supravietuitor sau la succesiune in concurs cu descendentii ; vezi T.S., sect. civ., dec. nr. 740 / 1972, in R.R.D. nr. 11 / 1972, pag. 168.

104. Intr-o opinie, s-a sustinut ca art. 754 si 756 Cod civil arata ca mostenitorul este scutit de raport, nu pentru ca ar fi prezumata dispensa de raport, ci pentru ca eredele n-ar indeplini calitatea de doantar ; vezi Marin Popa, op. cit.; pag. 202.

Art. 755 Cod civil prevede ca fiul donatorului, nu va fi obligat sa raporteze donatia facuta parintelui sau, chiar daca va pricinui succesiunea acestuia, pentru ca in principiu nimeni nu poate fi obligat sa raporteze un bun care a fost donat altei persoane.

De exemplu, defunctul a donat un bun fiului sau A, insa la mostenire este chemat descendentul lui A (numit B), deoarece A a precedat, a renuntat la mostenirea lui de cuius sau este nedemn.

Codul civil distinge dupa cum B a venit la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare :

daca descendentul B este chemat la succesiune in nume propriu, el nu va putea fi obligat sa raporteze bunul donat de de cuius parintelui sau A, chiar daca a acceptat mostenirea acestui parinte.

Solutia consacrata de Codul civil este logica deoarece in aceasta ipoteza raportul de fiu(B) al defunctului nu intruneste calitatea de mostenitor cu cea de donator in acelasi timp, conditie esentiala pentru a opera raportul donatiilor.

daca descendentul B este chemat la succesiunea bunicului prin reprezentare, el va fi obligat sa raporteze donatia facuta de defunct parintelui sau A, chiar daca a renuntat la succesiunea acestui parinte.

S-a sustinut ca o asemenea sustinere este neantemeiata deoarece, pe de o parte, reprezentarea constituie un beneficiu al legii, reprezentantul dobandind drepturile prin vointa legii, iar nu de la cel reprezentat, iar pe de alta parte, in persoana reprezentantului, nu coexista calitatile de mostenitor si de donatar pentru a putea opera raportul donatiilor.

In practica judecatoreasca, s-a aratat ca in ipoteza in care descendentul care vine la mostenire prin reprezentare este obligat sa raporteze donatiile ce i-au fost facute personal de catre de cuius.

105. M. Eliescu, " Transmisiunea si imparteala mostenirii in dreptul R.S.R.", pag. 240.

106. R. Popescu, op. cit., pag. 86.

107. T.S., Cd.civ., dec. nr. 1907 / 1956 in " Culegere de decizii pe 1956 ", pag.340.

4. Donatia sa nu fi fost scutita de raport.

Donatorul trebuie sa fi prevazut expres scutire de raport, ea trebuind sa imbrace formele stabilite de lege pentru liberalitati (inscris autentic), fie prin testament.

Practica judecatoreasca a decis ca scutire de raport depinde de interpretarea vointei donatorului rezultata dintr-o clauza expresa, din insusi actul de donatie sau dintr-un act anterior, fie in mod implicit " din modul in care donatorul a creat folosul gratuit in favoarea descendentului, daca implica in mod neandoielnic intentia sa ca folosul creat sa fie peste partea ereditara a beneficiarului ".

In toate cazurile, scutirea de raport este permisa lui de cuius cu conditia ca donatia sa nu aduca atingere rezervei succesorale. In caz contrar, ea va fi supusa reductiunii liberalitatilor excesive.

PERSOANELE CARE POT CERE RAPORTUL DOANTIILOR.

PROBA DONATIILOR RAPORTABILE

Dupa cum am aratat mai sus, Codul civil prevede expres ca raportul donatiilor este obligatoriu pentru descendentii si sotul supravietuitor (cand vine in concurs cu descendentii). Obligatia de raport, intre acesti mostenitori este reciproca. Vor putea cere raportul si descendentii care au acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar.

Conform art. 763 Cod civil raportul nu poate fi cerut de legatari si creditori.

In ceea ce priveste, legatarii, fie ei chiar si universali, nu pot cere raportul donatiilor si nici nu pot trage foloase de pe urma raportului solicitat de alti mostenitori.

108. T.S., sect. civ., dec. nr. 718 / 1976, " Culegere de decizii pe anul 1976 ", pag. 156.

109. T.S., sect.civ., dec. nr. 1393 / 1970, in R.R.D. nr. 5 / 1970, pag. 167.

Dreptul legatarilor asupra bunurilor mostenirii se naste in momentul deschiderii succesiunii, astfel ca ei nu vor putea pretinde decat ceea ce exista in patrimoniul lui de cuius, dupa decesul sau, nu si bunurile donate de acesta in timpul vietii. A permite legatarilor sa ceara raportul donatiilor inseamna sa se incalce principiul irevocabilitatii donatiilor prevazut de art. 801 Cod civil.

Un legatar va putea cere raportul donatiilor numai daca au si calitatea de descendent sau sot supravietuitor al defunctului. Art. 849 Cod civil ofera legatarilor dreptul de a cere raportul fictiv al liberalitatilor facute de de cuius, operatie de calcul necesara alcatuirii masei asupra caruia se va calcula rezerva succesorala si cotitatea disponibila.

In ceea ce priveste creditorii trebuiesc facute anumite precizari.

DesI art. 763 Cod civil se refera la creditori in general, leguitorul a avut in vedere doar creditorii succesiunii. Acestia nu au dreptul sa ceara raportul daca mostenirea a fost acceptata sub beneficiu de inventar, deoarece, fata de ei, bunurile donate de defunct au iesit definitiv si irevocabil din patrimoniul acesuia, iar acest patrimoniu constituia pentru ei gajul general prevazut de art. 1718 Cod civil.

Daca mostenirea a fost acceptata pur si simplu, creditorii succesiunii devin creditorii personali ai erezilor, calitate care le permite sa ceara raportul.

In consecinta, numai creditorii personali ai mostenitorilor vor putea cere raportul donatiilor, in numele si pe seama debitorilor sai, pe calea actiunii oblice (art. 974 Cod civil).

Nu vor putea cere raportul mostenitorii care renunta la succesiune, deoarece se considera ca nu au fost niciodata mostenitori. Tot astfel, nu va putea cere raportul mostenitorul nedemn.

Concluzionad, putem spune ca dreptul de a cere efectuarea raportului donatiilor apartine :

110. E. Safta-Romanov, " Dreptul de mostenire ", vol. II, pag. 229.

111. R. Popescu, op. cit., pag. 88.

n     descendendentilor defunctului

n     sotului supravietuitor (cand vine in concurs cu descendentii) ;

n     creditorilor personali ai mostenitorilor

n     creditorilor succesiunii (dar numai cand mostenirea a fost acceptata pur si simplu).

Dovada donatiilor raportabile se va face, in toate cazurile, de catre cel care cere raportul.

Avand in vedere ca mostenitorul care solicita raportul au calitatea de tert fata de actul de donatie dovada va putea fi facuta prin orice mijloc de proba admis de lege.

DONATIILE SUPUSE RAPORTULUI SI CELE

EXCEPTATE DE LA RAPORT

23.1. DONATIILE SUPUSE RAPORTULUI

Conform art. 751 Cod civil trebuie sa fie raportat tot ceea ce persoanele obligate la raport au primit de la de cuius " prin dar, atat direct, cat si indirect afara de cazul cand donatorele nu a dispus altfel ".

Prin urmare, sunt supuse raportului toate donatiile, nu si legatele. Legatele se raporteaza numai daca testatorul a prevazut expres aceasta.

Aceasta inseamna ca se iau in consideratie numai :

a) donatiile directe. Este vorba de acele donatii facute prin act autentic, potrivit art. 813 Cod civil.

112. Cat priveste problema daca sunt supuse raportului si legatele, textul art.751 Cod civil sugereaza ca fac obiectul raportului numai donatiile, nu sI legatele. Alte texte din Codul civil (art. 752, 754, 756 si 846) prevad expressis verbis, ca sunt supuse raportului si legatele. De aici s-a nascut o controversa, veche de peste o suta de ani ; R. Popescu. Op. cit., pag. 89.

b) donatiile indirecte. Sunt acele acte juridice facute cu vointa de a gratifica, dar infaptuite pe calea unui alt act juridic decat donatia propriu-zisa.

Art. 758 Cod civil prevede ca mostenitorul obligat la raport este tinut sa raporteze tot ceea ce a cheltuit defunctul cu dansul pentru inzestrare, procurarea unei cariere sau platindu-i datoriile.

Tot ceea ce s-a dat unui copil cu ocazia casatoriei este supus raportului. Nu vor fi raportate, totusi, cheltuielile efectuate cu ocazia nuntii.

Practica judecatoreasca a stabilit ca inzestrarile care au fost facute fara respectarea formei autentice cerute pentru donatii, exprima totusi vointa autorului de a ceda copilului atat folosul bunului cat si fructele ori veniturile produse de el. Inzestrarile vor avea, din punctul de vedere al raportului, acelas regim juridic pe care il au donatiile.

" Cheltuielile de procurare a unei cariere " sunt acele cheltuieli pentru dotarea succesibilului : un fond de comert ; instrumentele necesare unei profesii, garantia pe care trebuie sa o depuna unii angajati etc. Mostenitorul va fi obligat sa raporteze datoriile care constituie obligatii civile valide, adica acele datorii a caror executare se va realiza prin justitie.

Este necesar ca plata facuta de defunct sa fi adus un folos descendentului sau sotului supravietuitor, iar datoria platita sa fie personala a descendentului sau a sotului supravietuitor (nu a ascendentului). Eredele nu va fi obligat sa raporteze datoriile contractate de defunct cu o terta persoana pe care a mostenit-o, ci doar datoriile contractate de el personal de la de cuius.

Totodata, vor fi raportate si bunurile achitate de de cuius, in timpul vietii sale, cu titlu de prime de asigurare. In acest caz aceste sume reprezinta obiectul unor liberalitati.



113. T.S., sect. civ., dec. nr. 2746 / 1974 in " Probleme de drept din practica pe anul 1974 a Tribunalului Suprem in materie civila ", in R.R.D. nr. 11 / 1975, pag. 32.

114. L. Stanciulescu, op. cit., pag. 193.

115. T.S., sect. civ., dec. nr.427/1971, in "Culegere de decizii pe anul 1971", pag. 121.

Va fi raportata si datoria iertata de catre defunct, deoarece remiterea de datorie constituie donatie indirecta.

c) donatiile simultane, indiferent daca simulatia a purtat asupra persoanei gratificate (interpunerea de persoana) sau a avut ca obiect natura juridica a actului (donatie deghizata).

In literatura de specialitate s-a decis ca prin simpla deghizare a donatiei se naste o prezumtie relativa de scutire de raport. Logica solutiei consta in faptul ca prin deghizarea donatiei de cuius a voit sa procure un avantaj definitiv donatorului, peste partea sa din mostenire. Daca, insa, se dovedeste ca simulatia a fost utilizata in alt scop, donatia va fi supusa raportului. Cat priveste dovada donatiei deghizate se aplica regulile din materia simulatiei, deci partile si succesorii lor universali sau cu titlu universal o pot dovedi prin contraanscris sau inceput de dovada inscrisa care poate fi completa cu martori sau prezumtiei ; in schimb tertii (inclusiv succesorii cu titlu particular sau creditorii chirografari ai partilor pot face dovada prin orice mijloace de proba.

Pentru a usura dovada deghizarii, art. 845 Cod civil, prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit caruia instrainarea cu titlu oneros facuta unui mostenitor in linie dreapta reprezinta o donatie deghizata, dar numai daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere , iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheierea actului.

116. E. Safta-Romanov, op. cit., pag. 237.

117. T.S., sect. civ., dec. nr. 1274 / 1959, in L.P. nr.6 / 1960, pag.120, cu nota de D. Demetrescu.

118. Cu privire la caracterul relativ al prezumtiei, T.S., cd. civ., dec.1833/ 1960, in "Culegere de decizii pe anul 1960", pag. 242.

119. T.S., sect. civ., dec. nr. 1150 / 1984, in R.R.D., nr. 6 / 1986, pag.64; F.Deak si colaboratorii, op. cit., pag. 112-113.

d) darurile manuale. Este vorba de darurile de bunuri mobile corporale, realizate prin traditiune. Desi s-a exprimat o opinie potrivit careia darurile manuale nu ar fi raportabile de catre sotul supravietuitor , marea majoritate a autorilor considera ca darurile manuale sunt supuse raportului.

DONATIILE EXCEPTATE DE LA RAPORT

Regula potrivit caruia toate donatiile fac obiectul raportului cunoaste anumite exceptii. Donatiile nu sunt supuse raportului daca donatorul a scutit de raport pe cel gratificat.

In al doilea rand, legea excepteaza unele donatii de la obligatia de raport, in doua cazuri :

a) cheltuielile de hrana, intretinere, educatie, de invatare a unui mestesug, cheltuielile de munca si darurile obisnuite. (art. 759 Cod civil).

Aceste cheltuieli se intemeiaza pe obligatia legala de intretinere ce exista intre parinte si descendenti sau intre soti.

Cheltuielile la care se refera art. 759 Cod civil nu vor fi raportate, indiferent daca descendentul este minor sau major, casatorit sau necasatorit. Cheltuielile de hrana sau intretinere vor fi scutite de raport indiferent daca descendentul ar avea personal suficiente venituri pentru a le face. Desi art. 759 Cod civil nu prevede, s-a stabilit ca in cheltuielile de intretinere sunt incluse si cheltuielile facute cu o boala a descendentului.

Practica judiciara a retinut ca prin cheltuieli de educatie si intretinere se inteleg toate cheltuielile care au scopul de a permite descendentului sa exercite o profesiune, cum ar fi cele prilejuite de studiile universitare.

In privinta cheltuielilor de nunta si a darurilor obisnuite (de ex. botezuri, zile onomastice) s-a stabilit ca ele nu sunt facute cu vointa de a gratifica, ci pentru a indeplini o obligatie potrivit traditiei.

120. B. Diamant, " Obligatia de raport a sotului supravietuitor ", in " Justitia noua ", nr. 5 / 1959, pag. 917 si urm.

121. M. Eliescu, op. cit., pag. 245.

In legatura cu darurile obisnuite s-a exprimat si opinia potrivit caruia, daca aceste daruri duc la diminuarea averii donatorului si la cresterea averii doantarului, darul va fi supus raportului.

Totusi, marea majoritate a autorilor considera ca aceste cheltuieli sunt facute de catre parinti in executarea obligatiei legale de intretinere ; gratificat si nici nu micsoreaza patrimoniul donatorului.

b) nu vor fi supuse raportului fructele sau veniturile culese pana la data deschiderii succesiunii (art. 762 Cod civil).

Daca bunul donatiei este producator de fructe sau venituri, acesta va fi supus raportului, dar nu si fructele sau veniturile bunului dobandite anterior deschiderii succesiunii, regula fiind imperativa . Sanctiunea incalcarii acestei reguli este nulitatea absoluta.

Aceasta regula se aplica prin faptul ca donatia ar dispare daca donatorul ar trebui sa raporteze si fructele civile sau naturale ale bunului, aparenta libertate fiind, de fapt, un simplu imprumut de fructe

Pe de alta parte, daca donatorul sr fi obligat la raportul fructelor donatia ar deveni foarte oneroasa pentru el, deoarece va fi obligat sa aduca la masa succesorala toate fructele pe care le-a perceput si consumat treptat. In acest caz, egalitatea intre mostenitori ar fi rupta, tocmai in paguba celui care a fost numai aparent gratificat .

Donatorul poate sa instituie o scutire de raport in privinta fructelor percepute de catre donator dupa deschiderea succesiunii .

In legatura cu neraportabilitatea fructelor se impun doua precizari :

- daca obiectul donatiei este un bun producator de fructe, bunul va fi supus raportului , iar fructele sale vor fi neraportabile;

122. M. Eliescu, op. cit, pag. 248.

123. L. Stanciulescu, opera citata, pag 193.

124. M. Eliescu, opera citata, pag. 248.

125. R. Popescu , opera citata, pag 92.

- daca donatia are ca obiect numai fructele unui bun, acestea nu se vor raporta.

MODURI DE EFECTUARE A RAPORTULUI

CLASIFICAREA MODURILOR

Art. 764 Cod civil prevede expres ca, "raportul se face in natura, sau scazandu-se valoarea sa din partea celui obligat a face raport ". Deci, raportul se poate realiza prin doua modurii in natura sau prin luare mai putin (prin echivalent).

Raportul in natura este acela in cadrul caruia eredele obligat la raport readuce la masa de impartit insusi bunul care l-a primit cu titlu de donatie de la de cuius.

Raportul prin luare mai putin sau prin echivalent este acela in cadrul caruia mostenitorul donator obligat la raport aduce la masa succesorala contravaloarea bunului donat, pastrand acest bun.

Prin echivalent, rapoartul se realizeaza prin trei procedee :

a). Prin preluare. Potrivit art. 739 Cod civil, cand raportul nu poate avea loc in natura " coerezii caror se datoreste, iau mai intai o parte egala din masa succesiunii . Deci, coerezii vor lua din masa de impartit o parte egala cu valoarea donatiei, dupa care bunurile ramase vor fi impartite intre comostenitori ". Preluarile vor fi facute, in limita posibilitatilor , in bunuri de aceeasi natura si

calitate ca cele cu care trebuiau sa fie raportate.

Totodata,este necesar acordul tuturor coerezilor, pentru ca raportul sa se faca prin aceasta modalitate.

Daca datoria ce se raporteaza este o suma de bani, atunci raportul va avea loc prin luare mai putin . Daca in masa succesorala nu exista suficienti bani pentru ca ceilalti coerezi sa faca preluari, datoria raportabila este o valoare egala din mobilele sau imobilele succesorale.

Regula cuprinde in art. 739 Cod civil este aplicabila atat bunurilor mobile, cat si celor imobile.

De exemplu, defunctul a lasat trei copiii A, B si C si bunuri in valoare de 60 mil. lei (iar in timpul vietii a donat fiului A un bun in valoare de 10 mil. lei).

Copiii B si C vor lua din masa succesorala bunuri in valoare de 10 mil. lei pentru pentru fiecare. Restul de 30 mil. lei se va imparti, in mod egal, intre copiii A, B si C fiecare luand cate 10 mil. lei. In final, copilul A va lua 10 mil. lei plus donatia de 10 mil. lei, iar celorlalti copii B si C vor lua cate 20 mil.lei fiecare.

b). Prin imputatie. In acest caz, valoarea bunurilor raportabile, va fi numita fictiv la masa succesorala. Valoarea bunurilor donate va fi scazuta din partea cuvenita mostenitorului obligat la raport, astfel incat acesta din urma va culege o portiune ce reprezinta diferenta dintre partea sa din mostenire si valoarea donatiei.

De exemplu, masa succesorala este de 33 mil. lei, din care 28 mil. lei activul brut si 5 mil. lei donatia supusa raportului . Cei trei copii ai defunctului au dreptul la cate 11 mil. lei . In cazul copilului A (care a primit donatie) , valoarea bunului donat (5 mil.lei) se scade din partea sa succesorala (11 mil. lei) , el urmand sa primeasca bunuri in valoare de 6 mil. lei .

Astfel ca, A va primi bunuri in valoare de 6 mil. lei si va ramane cu donatia in valoare de 5 mil. lei, iar copiii B si C vor primi bunuri in valoare de 11 mil. lei pentru fiecare.

c). Prin bani. In aceasta situatie cel obligat la raport va aduce la masa succesorala o suma de bani ce reprezinta contravaloarea bunului donat.

In acest caz se presupune ca valoarea bunului donat este mai mare decat valoarea partii din succesiune cuvenita eredului gratificat. De obicei, donatorul renunta la succesiune pentru a pastra donatia, dar in cazul unei acceptari fortate ( ca urmare a dosirii unor bunuri succesorale) sau in cazul decaderii din beneficiul de inventar, raportul se face in bani si are caracterul unui raport prin luare mai putin.

De exemplu, defunctul a lasat trei copii A, B si C si bunuri in valoare de 21 mil. lei, iar in timpul vietii a donat copilului A un bun in valoare de 25 mil. lei. Conform art. 752 Cod civil, copilul A poate renunta la mostenire pastrand bunul donat. In cazul acceptarii fortate sau a decaderii din beneficiul de inventar, copilul A va depune la masa succesorala suma de 25 mil. lei , care reprezinta valoarea bunului donat.

In practica judiciara s-a aratat ca "donatorul devine debitorul succesiunii prin raportarea in natura sau echivalent banesc ori imprumutare".

2. RAPORTUL IMOBILELOR

Art. 765 Cod civil prevede ca : "Raportul se poate pretinde in natura pentru imobile; cand cel ce a primit imobilul l-a instrainat sau l-a ipotecat inaintea deschiderii succesiunii , raportul in natura nu este obligatoriu. Raportul , in acest caz , se pretuieste dupa valoarea ce imobilul a avut in momentul deschiderii succesiunii".

Aceasta norma se aplica tuturor imobilelor , indiferent de natura sau destinatia lor, fara a deosebi intre terenuri , constructii si plantatii, bunuri mobiliare afectate de proprietar serviciului si exploatarii unui fond sau ornamentului unei locuinte , drepturi reale principale asupra imobilului altuia si actiuni ce tind la revendicarea unui nemiscator, in acest inteles larg.(art. 463 - 471 Cod civil).

Pe scurt, art. 765 alin. 1 consacra principiul potrivit caruia raportul imobilelor se efectueaza in natura.

Raportarea in natura a imobilului duce la desfiintarea retroactiva a donatiei si readucerea bunului la masa succesorala . Donatorul este considerat ca nu a fost niciodata proprietarul imobilului donat.

Acest fapt produce urmatoarele consecinte :

1). Daca imobilul piere prin caz fortuit, mostenitorul donator este liberat de a aduce la masa de impartit valoarea acestuia; riscul pieirii bunului il suporta mostenirea (res perit domino) (art. 760 Cod civil ). Raportul nu va avea loc chiar daca imobilul donat a pierit fortuit dupa data deschiderii succesiunii.

126. M. Eliescu , op. cit. , pag.252.

Daca pieirea imobilului a fost partiala, atunci sI raportul va fi partial.



2). Conform art. 767 Cod civil, eredele donator raspunde pentru toate degradarile si deteriorarile care au dus la micsorarea valorii imobilului , prin fapta sa ilicita si culpabila.

Daca imobilul a pierit din culpa donatorului , acesta va suporta valoarea bunului de la data deschiderii mostenirii (art. 765 alin.2 Cod civil)

Cand raportul trebuie sa se faca prin luare mai putin , pieirea fortuita a bunului imobil, dupa deschiderea succesiunii , nu va elibera pe eredele donator de raport. Daca pierderea fortuita a imobilului va fi invocata de catre donator , el va trebui sa faca dovada acestui lucru, iar daca comostenitorii vor invoca o culpa a coeredelui donator, atunci sarcina probei le apartine.

Donatorul va raspunde si daca degradarile s-au produs ca urmare a neefectuarii reparatiilor la care este obligat . In schimb, el are dreptul sa ceara intoarcerea cheltuielilor pe care le-a facut (art. 766 Cod civil) si anume a celor necesare si utile facute la imobil.

In ce priveste reparatiile si cheltuielile de intretinere, ele nu vor fi restituite; nu se ramburseaza nici cheltuielile voluptuarii.

Pana la restituirea cheltuielilor eredele donator beneficiaza de un drept de retentie asupra imobilului . Daca raportul este facut prin luare mai putin, cheltuielile necesare si utile vor fi scazute din valoarea imobilului donat; daca raportul se face in natura, atunci coerezii vor trebui sa restituie cheltuielile donatorului . De la data deschiderii succesiunii, donatorul are dreptul sa pretinda dobanzi la sumele reprezentand cheltuielile necesare si utile.

3). Desfiintarea cu efect retroactiv a donatiei determina reantoarcerea imobilului la masa succesorala liber de orice sarcini, cu exceptia ipotecilor (art. 765 coroborat cu art. 769 Cod civil).

127. E. Safta - Romano, "Dreptul de mostenire", vol.II , pag. 242.

128. IBIDEM

129. M. Eliescu, opera citata, pag. 253.

L.   Stanciulescu, opera citata, pag. 196.

130. F. Deak si colaboratorii, opera citata, pag. 94.

Principiul ca raportul imobilelor se face in natura comporta trei exceptii potrivit carora raportul se face prin echivalenta:

a) cand donatorul impune sau autorizeaza efectuarea raportului prin echivalent;

b) cand imobilul a pierit din culpa mostenitorului gratificat;

c) cand imobilul a fost instrainat sau ipotecat inainte de deschiderea succesiunii. In acest caz, mostenitorii indreptatiti sa pretinda raportul, nu vor putea urmari bunul donat in mainile subdobanditorului.

Art. 765 Cod civil va fi aplicabil, indiferent daca instrainarea a avut loc cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Nu va fi valida ipotecarea imobilului ulterior deschiderii mostenirii.

Daca instrainarea imobilului a avut loc anterior deschiderii succesiunii si eredele donator este insolvabil, ceilalti comostenitori nu vor putea revendica imobilul de la tertul cumparator.

Daca imobilul a fost partial instrainat, raportul se va face pentru partea neanstrainata. Atunci cand imobilul a fost expropriat, se va raporta despagubirea primita.

In cazul in care raportul imobilului se face prin echivalent, stabilirea pretului lui se va face in momentul deschiderii succesiunii (art. 765 alin.2 Cod civil).

RAPORTUL MOBILELOR

Art. 772 Cod civil consacra regula potrivit careia raportul se face prin echivalenta. Deoarece acest articol nu este de ordine publica, donatorul va putea dispune ca raportul mobilelor sa se faca in natura. Daca testatorul nu a dispus nimic, atunci raportul se va face obligatoriu prin echivalent.

Daca obiectul donatiei il formeaza o suma de bani, raportul va fi facut prin luare mai putin din numerarul succesiunii. Daca banii donati si-au marit valoarea sau s-au depreciat, donatarul va raporta valoarea din momentul deschiderii succesiunii. Practica judecatoreasca a stabilit, de exemplu, ca in situatia in care obiectul donatiei este o suma de bani, pentru a se realiza principiul egalitatii sucesorale intre coerezi, instanta va trebui sa reevalueze sumele primite de la defunct.

In cazul bunurilor mobile, doantia nu este desfiintata cu efect retroactiv, rezultand din aceasta ca eredele donator ramane proprietarul bunului mobil dobandit.

In consecinta :

1) riscul pieririi fortuite a bunurilor mobile il suporta donatarul. Chiar daca bunul ar fi pierit in caz fortuit, mostenitorul donatar va trebui sa raporteze intreaga valoare a lucrului.

2) actele incheiate de donatar in legatura cu bunul mobil donat sunt valabile ;

3) la raportul bunurilor mobile se va avea in vedere valoarea acestora la momentul incheierii donatiei. Valoarea se va stabili dupa actul estimativ anexat la actul donatiei sau, in lipsa acestuia, prin expertiza.

Raportul prin luare mai putin este aplicabil atat bunurilor corporale cat si celor incorporale. Aceasta regula se aplica si in cazul donatiilor care au ca obiect sume de bani; daca numerarul nu este suficient, donatorul va lua mai putin din mobilele succesiunii, si in caz de nevoie, din bunurile imobile.

ACTIUNEA PRIVIND RAPORTUL

Potrivit principiului libertatii de vointa nimeni nu poate impiedica mostenitorii sa faca raportul donatiilor, prin buna invoiala, in cadrul procedurii succesorale notariale. Daca insa intre coerezi exista neantelegeri cu privire la raport, ele vor fi solutionate de catre instanta de judecata in cadrul actiunii pentru raportul donatiilor. Actiunea are un caracter personal, ea putand fi indreptata numai impotriva mostenitorilor donatari.

131. T.S., Cd. civ., dec. nr. 1868 / 1967, in " Culegere de decizii pe anul 1967", pag. 133.

132. L. Stanciulescu, op. cit., pag. 197.

133. T.S., sect. civ., dec. nr. 1663 / 1981, in Revista Romana de Drept, nr.8/1982, pag. 60.

Totodata, actiunea pentru raportul donatiilor poate fi facuta fie in cadrul actiunii de iesire din indiviziune, fie separat de aceasta.

In fine, mai precizam ca actiunea in executarea raportului fiind personala, cu caracter patrimonial, se prescrie in termen de 3 ani, socotiti de la data deschiderii succesiunii, potrivit prevederilor art.3 alin.1 din Decretul nr. 167 / 1958. Actiunea privind raportul donatiilor se prescrie in termen de 3 ani, chiar si atunci cand este exercitata in cadrul unei actiuni de iesire din indiviziune (actiunea de iesire din indiviziune este insa, imprescriptibila).

B. RAPORTUL DATORIILOR

NOTIUNE. Potrivit art. 738 Cod civil " Fiecare erede raporteaza la masa succesiunii. donatiunile ce a primit si sumele ce este dator catre succesiune ". Prin urmare unii mostenitori (descendentii si sotul supravietuitor in concurs cu descendentii) sunt obligati sa raporteze la masa sucesorala in afara donatiilor si datoriile lor fata de mostenire. De exemplu, sunt supuse raportului urmatoarele datorii : imprumutul acordat de catre cel care lasa mostenirea unui erede si nerestituit ; suma datorata de un mostenitor cu titlu de despagubiri, pentru prejudiciul cauzat celui care lasa mostenirea etc.

Pentru ca obligatia de raport a datoriilor sa existe trebuie indeplinite doua conditii :

sa existe mai multi mostenitori (coerezi). Desi textul legii arata ca "fiecare erede" are obligatia de raport, leguitorul a avut in vedere numai pe descendentii defunctului si sotul supravietuitor venit in concurs cu descendentii.

coeredele sa aiba o datorie fata de mostenire.

In principiu, nu vor fi raportate decat datoriile care apartin defunctului. Datorita existentei lor incerte, datoriile eventuale sau sub conditie, nu vor fi raportate. Rezulta ca, pentru a fi raportata, datoria trebuie sa existe si sa fie lichida.

134. E. Safta-Romanov, op. cit., pag.246

Asadar, preocupat de respectarea principiului egalitatii intre comostenitori, leguitorul a prevazut ca daca unul dintre erezi a avut o datorie fata de defunct, el este obligat sa o raporteze.

De exemplu, daca de cuius a lasat trei copii (A, B si C) si bunuri in valoare de 60 milioane lei, iar unul dintre copii (B) era dator tatalui sau cu suma de 6 milioane lei. Aceasta creanta succesorala se imparte, de drept, intre cei trei coerezi fiecaruia revenindu-I cate 1/3. In acest fel descendentul B este debitor pentru 4 milioane lei si creditor pentru 2 milioane lei. Mostenitorul B va datora lui A si lui C cate 2 milioane lei la fiecare.

Pentru cota de 1/3, in ceea ce-l priveste pe B, va opera confuziunea. Ceilalti mostenitori, A si C raman simplii creditori chirografari ai lui B. Ei vor suferi concursul cu creditorii acestuia, si, eventual, riscul insolvabilitatii sale. Astfel, egalitatea intre comostenitori ar fi rupta.

Pentru a asigura aceasta egalitate, legiutorul dispune ca datoria lui B se va lichida cu ajutorul raportului.

Astfel, fie mostenitorii A si C vor lua bunuri din masa indiviza pana la concurenta sumei de 4 milioane lei, fie creanta de 6 milioane lei va fi cuprinsa in lotul debitorului (B) care va lua mai putin din alte bunuri.

NATURA JURIDICA A RAPORTULUI DATORIILOR

Problema naturii juridice a raportului datoriilor a fost controversata in literatura de specialitate.

Intr-o opinie, s-a sustinut ca domeniul de aplicare al raportului de datorii este identic cu cel al raportului donatiilor. Prin urmare, raportul datoriilor nu se aplica decat in cazul in care indiviziunea isi gaseste izvorul in mostenire, fiind datorat numai intre mostenitori intre care exista si obligatia de a raporta donatia, cu excluderea celorlalti succesori. (numai descendentii si sotul supravietuitor in concurs cu descendentii).

135.L Stanciulescu, op. cit., pag. 273.

136. M. Cantacuzino, op. cit., pag.279 si urm.; Marin Popa, op. cit., pag.209

Alti autori au fost de parere ca raportul datoriilor este un mijloc de lichidare a debitelor fata de masa de impartit, aplicabil oricarei indiviziuni, nu numai celei succesorale. De asemenea, raportul datoriilor " se aplica tuturor succesorilor universali sau cu titlu universal care vin la imparteala, iar nu numai descendentilor si sotului supravietuitor venit in concurs cu descendentii ".

Raportul datoriilor va avea numai atunci cand persoana obligata la raport a primit lucrul direct de la defunct. De exemplu, daca descendentul a devenit debitor ascendentului prin mostenirea unei persoane care era debitorul acestuia din urma, raportul nu va mai opera. De asemenea, raportul datoriilor nu va avea loc daca datoria descendentului catre de cuius s-a stins prin prescriptie anterior deschiderii succesiunii.

. EFECTELE RAPORTULUI DATORIILOR

Raportul datoriilor nu este o plata, ci reprezinta o lichidare in cadrul impartelii. Acest raport creaza urmatoarele avantaje pentru comostenitori :

1) Inlatura concursul creditorilor eredelui debitor. Deci, comostenitorii debitorului vor beneficia de un drept de preferinta impotriva celorlalti creditori ai debitorului.

2) Coerezii au dreptul la dobanda pentru datorie, de la data deschiderii succesiunii. Datoria va produce de drept dobanzi, chiar daca inainte de deschiderea succesiunii era fara dobanda.

3) Datoria mostenitorului devine exigibila, din momentul deschiderii succesiunii, inclusiv datoriile cu termen sau cele neajunse la scadenta.

137. M. Eliescu, op. cit., pag. 258 si urm.; L. Stanciulescu, op. cit., pag. 274; St. Carpenaru, op. cit., pag. 145;

138. C. Toader, op. cit., pag. 160.

139. E. Safta-Romanov, op. cit., pag. 247.

140. D. Chirica, op. cit., pag. 319.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate