Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Proba prin rapoartele de expertiza


Proba prin rapoartele de expertiza




Proba prin rapoartele de expertiza

1. Notiuni introductive

Elucidarea faptelor ce formeaza obiectul unui litigiu sau a legaturii dintre anumite imprejurari invocate de parti si aceste fapte necesita cunostinte de specialitate, in aceasta situatie legea prevede posibilitatea instantei de a dispune de efectuarea unei expertize239.

Prin expertiza se intelege activitatea de cercetare a unor impre­jurari de fapt in legatura cu obiectul litigiului ce necesita cunostinte de specialitate, activitate ce este desfasurata de un specialist, numit expert240. Expertul este desemnat de instanta de judecata. De regula, orice persoana care indeplineste anumite conditii poate dobandi calitatea de expert. Astfel, potrivit art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, calitatea de expert poate fi dobandita de persoana care indeplineste urmatoarele conditii: este cetatean roman si cunoaste limba romana; are capacitate de exercitiu deplina; a absolvit studii superioare in specialitatea pentru care se prezinta la examenul de expert, dovedite cu diploma; are un stagiu de cel putin 5 ani in specialitatea in care a obtinut diploma; este apt din punct de vedere medical pentru indeplinirea activitatii de expert; nu are antecedente




penale si se bucura de o buna reputatie profesionala si sociala; a fost declarat reusit la examenul organizat in acest scop.

Raportul de expertiza reprezinta inscrisul oficial intocmit si semnat de catre expert sau expertii desemnati de instanta intr-un anumit litigiu, si care cuprinde constatarile si concluziile acestora241.

Expertiza si raportul de expertiza sunt doua notiuni distincte, insa se afla intr-o stransa interdependenta deoarece raportul de exper­tiza este urmarea expertizei, iar aceasta din urma este activitatea de cercetare pe care se intemeiaza tocmai expertiza242. Din punct de vedere juridic, mijlocul de proba este raportul de expertiza, si nu insasi expertiza.

2. Admisibilitatea expertizei

Potrivit art. 201 alin. l C. proc. civ., daca pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi la cererea partilor sau din oficiu unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa se efectueze expertiza. Reiese ca ori de cate ori este nevoie pentru lamurirea unor imprejurari de fapt care necesita anumite cunostinte de specialitate, instanta poate sa dispuna efectuarea unei expertize. Cu alte cuvinte, obiectul expertizei il constituie imprejurari de fapt asupra carora expertului i se cere sa isi exprime parerea ca specialist, imprejurari care au legatura cu obiectul pricinii supuse judecatii si ajuta la solutionarea ei243.

De regula, efectuarea expertizei este lasata la aprecierea instantei, insa in anumite cazuri expertiza este obligatorie sub sanctiunea nulitatii hotararii. Asemenea situatii sunt244:

- expertiza psihiatrica in materia punerii sub interdictie (art. 30 din D. 32/1954);

avizul medicului legist cu privire la varsta si sexul persoanei in cauza, in situatia inregistrarii tardive a nasterii (art. 21 alin. 2 din L. 119/1996 cu privire la actele de stare civila);

expertiza pretuitoare in cazul in care, in caz de neplata creditorul doreste sa retina bunul gajat in contul datoriei (art. 1689 C. civ.);

expertiza privind stabilirea valorii aportului in natura, daca se infiinteaza o societate comerciala cu raspundere limitata de catre un singur asociat (art. 13 alin. 3 din L. 31/1990);

expertiza pentru evaluarea aporturilor in natura, avantajelor rezervate fondatorilor, operatiunilor incheiate de fondatori in contul societatii pe actiuni ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, in situatia in care nu poate fi intrunita in adunarea constitutiva majoritatea ceruta (art. 26 si art. 38 alin. l din Legea 31/1990).

Desi nu este prevazuta de o norma legala, astfel incat neefectuarea ei sa atraga nulitatea hotararii, totusi, doctrina si jurisprudenta au stabilit necesitatea efectuarii expertizei si in cazul stabilirii paternitatii din afara casatoriei daca s-a invocat exceptia plurium concubentium, precum si in cazul anularii casatoriei pentru alienatia sau debilitatea mintala a unuia din soti.

3. Administrarea expertizei

Propunerea probei se face de catre parti potrivit regulilor generale in materie sau instanta poate dispune din oficiu efectuarea unei expertize in temeiul art. 129 alin. 5 teza a Il-a C. proc. civ., chiar daca partile se impotrivesc.

Pentru efectuarea expertizei, instanta va numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa se efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit, astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata (art. 201 alin. l C. proc. civ.).





Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate, situatie in care pot participa

si experti desemnati de parti, daca prin lege nu se dispune altfel (art. 201 alin. 2 si 5 C. proc. civ.).

in domeniile strict specializate, in care exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari (art. 201 alin. 3 C. proc. civ.).

Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita de catre biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare (art. 202 alin. l C. proc. civ.). Din dispozitiile articolului mentionat reiese ca exista doua modalitati de desemnare a expertilor, si anume: prin acordul partilor si prin tragere la sorti de catre instanta, atunci cand partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor.

Expertii numiti se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii. Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri, termenul va recurge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare. Cererea de recuzare se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului (art. 204 C. proc. civ.).

Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile si expertilor. Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui (art. 205 C. proc. civ.).

Expertiza poate fi realizata in doua moduri:

in instanta, daca expertul poate sa-si dea de indata parerea; in aceasta situatie expertul va fi ascultat chiar in sedinta iar parerea lui se va trece intr-un proces-verbal scris de grefier dupa dictarea presedintelui si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si expert (art. 207 C. proc. civ.);

in afara instantei, cand sunt necesare verificari, analize, masuratori, deplasari etc.

Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala,

recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea245. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului. Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii (art. 208 C. proc. civ.).

Citarea partilor nu trebuie sa fie facuta cu respectarea termenului prevazut de art. 89 C. proc. civ., insa instiintarea trebuie sa fie comunicata in timp util, astfel incat partile sa-si faca apararile in conditii optime246. S-a considerat ca dispozitia art. 208 alin. l nu a fost indeplinita in situatia in care expertul a instiintat partile chiar in ziua in care s-a efectuat lucrarea, neexistand certitudinea ca partile au luat cunostinta de termen inainte de inceperea lucrarii247.

Citarea partilor la fata locului este in interesul lor si constituie garantia respectarii dreptului la aparare, de aceea necitarea sau citarea neregulata trebuie invocata in conditiile art. 108 alin. 2 C. proc, civ., adica la primul termen ce urmeaza dupa depunerea raportului si inainte de a se pune concluzii in fond. Astfel, fata de dispozitiile art. 108 alin. 3 C. proc. civ. reiese ca aceasta neregularitate procedurala nu poate fi invocata direct in calea de atac decat in situatia in care raportul de expertiza a fost depus cu mai putin de 5 zile inainte de termenul fixat de instanta iar partea nu a fost prezenta, ori, desi a fost prezenta, instanta a respins cererea de amanare pentru studierea acestuia248.

Din interpretarea art. 208 C. proc. civ. reiese ca citarea partilor nu este obligatorie daca expertiza nu se face la fata locului.

Lucrarile expertului sunt concretizate intr-un raport de expertiza249. Potrivit art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara250, raportul de expertiza cuprinde:




a)  partea introductiva, in care se mentioneaza organul care a dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele expertului sau ale specialistului, specialitatea acestuia, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia si intrebarile la care expertul sau specialistul urmeaza sa raspunda, materialul pe baza caruia a fost efectuata si daca partile care au participat au dat explicatii in cursul expertizei;

b)  descrierea operatiunilor de efectuare a expertizei, obiectiile sau explicatiile partilor, precum si analiza acestor obiectii sau explicatii pe baza celor constate de expert sau de specialist;

c)  concluziile, care cuprind raspunsurile la intrebarile puse si parerea expertului sau a specialistului asupra obiectului expertizei.

Raportul de expertiza insotit de nota de evaluare a onorariului, impreuna cu decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurna sau al altor cheltuieli necesare pentru efectuarea expertizei, daca este cazul, se depun la biroul local pentru expertize judiciare tehnice si contabile, in vederea trimiterii la organul care a dispus efectuarea expertizei (art. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2000).

Asa cum am aratat deja, expertul numit trebuie sa depuna raportul de expertiza cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat. Pentru nedepunerea raportului de expertiza in termenul fixat de

instanta, expertul poate fi sanctionat cu amenda judiciara in temeiul art. 1081 alin. l pct. 2 lit.c C. proc. civ.

Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza. Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii (art. 212 C. proc. civ.). Cu alte cuvinte, inregistrarea expertizei sau efectuarea unei noi expertize poate fi ceruta motivat, la primul termen dupa depunerea raportului, intregirea expertizei se face de catre expertul care a efectuat expertiza iar efectuarea unei noi expertize se face de catre un nou expert desemnat in conditiile aratate.

4. Forta de proba a expertizei

Asemanator celorlalte mijloace de proba si concluziile raportului de expertiza constituie numai elemente de convingere, fiind lasate la libera apreciere a judecatorului251, insa, pentru a se putea exercita controlul judiciar, indiferent daca accepta sau nu concluziile expertului, este necesar ca solutia instantei in aceasta privinta sa fie motivata, mai ales atunci cand, ajungand la alte concluzii pe baza celor administrate in cauza, instanta inlatura raportul de expertiza ca fiind neconvingator sau il retine desi una dintre parti a cerut inlaturarea lui252.

Exista totusi unele situatii in care expertiza nu poate fi inlaturata decat printr-un alt mijloc de proba de o valoare stiintifica egala, in cazul in care s-au efectuat mai multe expertize medico-legale, iar acestea sunt contradictorii, instanta este datoare sa le supuna spre avizare Comisiei superioare medico-legale, neputand sa-si insuseasca una dintre ele fara o asemenea avizare253.

in cazul in care s-au administrat in aceeasi pricina doua expertize ale caror concluzii sunt contradictorii, instanta trebuie sa accepte motivat una din ele sau sa le inlature pe amandoua, iar nu sa faca o medie aritmetica254.

Judecatorii sunt legati de constatarile de fapt ale expertilor, cum ar fi data raportului, aratarea cercetarilor facute in prezenta partilor si sustinerea acestora facute in prezenta expertilor. Toate aceste mentiuni din raport fac dovada pana la inscrierea in fals, deoarece expertii au efectuat expertiza in calitate de delegati ai instantei judecatoresti.255




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate