Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» PROPUNERI DE LEGE FERENDA PRIVIND VIITOAREA REGLEMENTARE A RASPUNDERII COMITENTULUI PENTRU FAPTA PREPUSULUI


PROPUNERI DE LEGE FERENDA PRIVIND VIITOAREA REGLEMENTARE A RASPUNDERII COMITENTULUI PENTRU FAPTA PREPUSULUI




PROPUNERI DE LEGE FERENDA PRIVIND VIITOAREA REGLEMENTARE A RASPUNDERII COMITENTULUI PENTRU FAPTA PREPUSULUI

1.Necesitatea reglementarii

In conditiile vietii moderne, in care activitatea persoanelor fizice se exercita adesea in cadrul unor functii ce Ie sunt incredintate de anumite entitati investite cu personalitate juridica, se impune o sporita exigenta in urmarirea modului in care aceste functii sunt realizate. Pe linia acestei exigente se inscrie, printre altele, si necesitatea unei reglementari adecvate a raspunderii pentru eventualele prejudicii rezultate din exercitarea deficienta a functiilor incredintate.

Aceasta constituie o garantie pentru victima prejudiciului, ca va fi despagubita pentru pagubele pe care le-a avut de suferit si, in acelasi timp, o premisa a intaririi simtului de raspundere asupra modului in care se desfasoara activitatea, atat a entitatilor constituite, in intregul lor, cat si a celor carora entitatile mentionate le-au incredintat anumite functii.




Practica noastra judiciara a ajuns, in decursul multor ani, sa contureze anumite principii a caror consacrare legislativa ar putea constitui coordonate importante ale viitoarei reglementari a materiei raspunderii comitentului pentru fapta prepusilor sai.

2.Propuneri privind definirea raportului comitent-prepus

Viitoarea reglementare ar trebui sa inlature actuala lacuna a Codului civil, care nu defineste raportul comitent-prepus, ceea ce a facut ca practica judecatoreasca si literatura de specialitate sa incerce, nu fara anumite opinii divergente, o astfel de definire.

Actualele criterii ale practicii si literaturii, cum sunt criteriul subordonarii prepusului fata de comitent, din care decurge activitatea comitentului, puterea de directiva, indrumare si control, stabilite cu acordul prepusului, unite cu criteriul interesului comitentului pentru care actioneaza prepusul, ar putea fi retinute in cuprinsul unei definitii generale date raportului dintre comitent si prepus.

In toate ipotezele, raspunderea comitentului ar urma sa fie conceputa, in continuare, ca o raspundere civila pentru fapta altuia, cu toate consecintele ce decurg de aici in ceea ce priveste fundamentarea raspunderii comitentului si dreptul sau de regres impotriva prepusului.

3.Propuneri privind fundamentarea raspunderii

Fata de tendinta generala pe care necesitatile sociale au impus-o, ar fi indicat ca viitoarea reglementare sa aleaga dintre fundamentarile care au fost propuse, pe aceea care porneste de la ideea garantiei obiective a riscului de activitate. O asemenea fundamentare ar evita discutiile, adesea fara finalitate, referitoare la existenta ori inexistenta unei culpe din partea comitentului in supravegherea activitatii prepusului; in conditiile deosebit de complexe ale activitatii marilor intreprinderi, adesea, cu toata exigenta depusa, nu este posibil sa se exercite o supraveghere concreta, directa si eficienta a fiecarui fapt individual indeplinit de fiecare dintre prepusii carora le-au fost incredintate anumite atributii.

Interesele victimei nu ar fi astfel prejudiciate, deoarece ea va avea posibilitatea sa se despagubeasca, fie direct de la prepus, fie de la garantul sau care este comitentul, acesta din urma fiind chemat sa asigure acoperirea prejudiciilor rezultate din anumite fapte ilicite ce au putut sa fie savarsite de catre cei pe care ii are in subordine.

In acelasi timp, pozitia de garant al comitentului si nu aceea de codebitor solidar va oferi acestuia posibilitatea de regres impotriva prepusilor, care trebuie sa raspunda in cele din urma de faptele lor ilicite: garantia fata de victima privind acoperirea prejudiciilor, nu constituie o cauza de exonerare de raspundere a prepusului, ci numai o masura echitabila de ocrotire a victimei prejudiciului.



4.Propuneri privind conditiile raspunderii

Ar fi indicat ca viitoarea reglementare sa cuprinda o definire precisa a conditiilor in care se angajeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, adica intrunirea in persoana prepusului a tuturor conditiilor cerute pentru angajarea propriei raspunderi, inclusiv a conditiei vinovatiei acestuia, care a format obiectul unei anumite controverse in literatura de specialitate.

In ceea ce priveste conditia ca fapta ilicita sa fi fost savarsita „in functiile incredintate”, o anumita circumscriere a acestei conditii este necesara, pentru ipotezele in care prepusul a depasit limitele functiei sale. Daca este just ca responsabilitatea comitentului sa fie angajata chiar in ipotezele unei asemenea depasiri, nu este mai putin adevarat ca o precizare a corelatiei dintre fapta ilicita si functia incredintata este necesara.

Propuneri privind regresul comitentului

Calitatea comitentului de garant in raporturile cu victima, pentru fapta ilicita a prepusului, il indreptateste pe comitentul platitor al daunelor sa se regreseze fata de prepus in limita sumelor platite.

Mentinerea unei exigente sporite fata de raspunderea personala a prepusului pentru fapta sa ilicita cauzatoare de prejudicii justifica consacrarea expresa pe cale legislativa, a solutiilor actuale consacrate in practica judecatoreasca si anume: caracterul civil al actiunii in regres, rezultat al subrogarii comitentului in drepturile victimei prejudiciului si mentinerea, fata de comitenta solidaritatii prepusilor, atunci cand mai multi prepusi ai aceluiasi comitent au savarsit impreuna fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.

Pornind de la premisa, de asemenea conturata in practica judiciara, ca in cazul in care prepusii unor comitenti diferiti au savarsit impreuna fapta ilicita, nu se instituie o solidaritate intre comitenti, ci numai o solidaritate intre prepusi, fiecare comitent raspunzand pentru propriul sau prepus in limita partii de contributie a acestuia la producerea prejudiciului, ar fi de dorit o viitoare reglementare care sa creeze premisa regresului pe care il are comitentul platitor al daunelor impotriva prepusilor pentru care a platit.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate