Opera legislativa a lui A.I. Cuza

Opera legislativa a lui A.I. Cuza

unirea din 1859 a creat obligativitatea unor masuri prin care sa se realizeze o

unificare reala in toate domeniile vietii politice, sociale, economice, culturale si juridice.

In 14 august 1864 se realizeaza prin reforma agrara "satenii clacasi sunt si raman

proprietari pe locurile supuse posesiunii lor in intinderea ce se hotaraste prin legea infiintata". Suprafata se stabilea in functie de numarul de vite. A fost desfiintat regimul clacasiei in schimbul unei despagubiri pe care taranii o plateau anual pe o perioada de 15 ani. 2/3 din pamanturile mosierilor au trecut in proprietatea taranilor. In 1864 a fsot adoptata legea electorala prin care alegatorii erau impartiti in primari si directi. 50 de alegatori primari numeau pe unul direct, varsta de votare era de 25 de ani.

14 aprilie 1864 legea privind consiliile judetene si legea comunala care

reglementau modul de constituire si organizare a judetelor si comunelor, organele administrative stabilite prin aceasta lege erau prefectul+consiliul judetean (la judet); primarul +consiliul comunal (la comuna).

4 iulie 1864 legea de organizare judecatoreasca stabilea urmatoarele instante:

judecatoria de plasa, tribunalele judetene, curtile de apel, curtile cu jurii in materie criminala, inalta curte de casatie si justitie.

Codul civil

elaborat in 1862-1864 a intrat in vigoare la 1 decembrie 1865 sub denumirea de

codul civil Alex Ioan, iar dupa abdicarea lui Codul Civil Roman

in codul civil au fost pastrate dispozitii din vechiul drept romanesc referitor la

botez, divort, tutela, imprumut, ipoteca femeii maritate si succesiunea vaduvei sarace; au fost preluate dispozitii din proiectul lui Pisareni privind bunurile si obligatiile iar din legislatia belgiana texte privitoare la privilegii si ipoteci.

Cel mai important izvor folosit la redactarea lui a fost codul francez de la 1804,

existand voci care spun ca este o copie a lui, in realitate cel francez avea cu 300 articole mai mult, iar dispozitiile preluate au fost adaptate realitatii romanesti.

Codul cuprinde 3 parti, un preambul si dispozitii finale.

Preambulul = format din 5 articole referitoare la lege si aplicarea ei in timp si spatiu. Prim parte era rezervata persoanelor, cea de a doua parte bunurilor, a 3-a modul de dobandire si transmitere a proprietatii. Situatia juridica a persoanelor era reglementata pe baza principiului egalitatii n fata legii

codul civil facea distinctie intre capacitatea de exercitiu si capacitatea de folosinta

spre deosebire de cel francez capacitatea de folosinta incepe din momentul

nasterii daca copilul se naste viu si viabil; varsta majoratului era de 20 de ani

persoanele juridice se imparteau in 2 categorii: cu scop lucrativ; fara scop

lucrativ (cultura, spotul, politic).

Casatoria era considerata prin contract, in raporturile dintre soti femeia era

considerata incapabila iar sotul era cap al familiei, in divort era egalitate.

Ca si la francezi era interzisa cercetarea paternitatii.

Era reglementata proprietatea ca fiind cel mai bun drept, se facea o distinctie in

privinta formelor de stapanire: nuda proprietate; posesie; detentie.

se acorda o atentie contractului ca izvor de obligatie

in privinta raspunderii civile era contractuala sau delictuala . . . . .

In cazul succesiunii legale aveau vocatie succesorala mostenitorii legitimi

(descendentii, ascendentii si colateralii), succesorii naturali, sotul supravietuitor

Formele de testament erau:

Holograf = cand testamentul era scris, semnat, datat de catre testator

Autentic = cand era semnat de testator si transmis judecatorului care il citeste

Mistic/secret= semnat de testator, dat judecatorului, inchis si pecetluit

Codul Penal

a fost pus in aplicare la 1 mai 1865 pana in anul 1937m au fost folosite ca izvoare codul penal Prusian 1851, codul Penal Francez 1810

este structurat in 3 carti, prima cuprinde dispozitii la pedepse, cartea 2-a  reglementeaza crimele si delictele, cartea 3-a contraventiile.

Atat infractiunile cat si pedepsele aveau o clasificare tripartita:

Infractiunile: * crime

* delicte

* contraventii

Pedepse * criminale

* corectionale

* politienesti

- crimele si delictele erau grupate pe mai multe categorii in functie de gravitate

- Crimele si delictele impotriva statului ( rasturnarea ordinii de stat )

- Crimele si delictele contra constitutiei ( fapte contra parlamentului)

- crimele si delictele impotriva intereselor publice (delapidare, inselaciune)

- Crimele si delictele impotriva intereselor particulare (omor, talharie, furt, cele impotriva persoanei in general)

- in codul penal a fost consacrat principiul legalitatii pedepsei "mica infractiune nu se mai va pedepsi daca pedepsele nu vor fi hotarate impotriva savarsirii sale"

- privind clasificarea faptelor penale se luau in considerare si alti factori, modulul in care a fost comisa fapta sau numarul participantilor .

- in cazul unei infractiuni grave tentativa era asimilata infractiunii consumate iar complicele era pedepsit ca autorul faptei

- Responsabilitatea penala:

Pana la 8 ani functioneaza prezumtia absoluta de iresponsabilitate

Intre 8-16 ani prezumtia relativa de iresponsabilitate

16-20 de ani se plica o pedeapsa usoara

Peste4 20 d ani raspundere totala

spre deosebire de cel francez dispare pedeapsa cu moartea, nu erau prevazute

confiscarea verii sau pedepse corporale de aceea codul penal roman a fost considerat cea mai blanda lege penala din Europa.

Codul de procedura civila

concomitent cu cel civil, textul sau a fost inspirat din dreptul procesual al

Cantonului Geneva, codul de procedura civila francez 1806, unele dispozitii din legea belgiana cu privire la organizarea silita si vechile legiuri romanesti.

Sunt cuprinse 7 carti :

Procedura inaintea judecatorului de plasa (nu s-a aplicat niciodata atributiile fiind date subprefectilor)

Tribunalele de judet

Curtile de apel

Arbitrul

Executarea silita

Proceduri speciale

Dispozitii generale

procedura inaintea judecatorului ca prima instanta functionau tribunalele, aveau

competenta generala, marginita de un plafon valoric al prejudiciului; era orala, publica si contradictorie; probele administrate erau (martorii, proba scrisa, expertizele, juramantul, cercetarea la fata locului); prezumtiile; procesul parcurgea o dubla judecata de fond in fata primei instante si instanta de apel si o judecata in recurs; caile de atac erau:ordinare (apelul in urma caruia se facea o noua judecata; opozitia impotriva hotararii data in lipsa); extraordinare ( recursul indreptate impotriva hotararilor de la prima instanta, era in competenta curtii de casatie si putea fi introdus pentru urmatoarele motive violarea legii, exces de putere, incompetenta, omisiuni esentiale); revizuirea.

Codul de procedura penala

intra in vigoare in 1 mai 1865 si foloseste ca sursa de inspiratie codul de

Instructiune Criminala al Frantei din 1808.

A fost structurat pe 2 parti: prima parte reglementeaza descoperirea, urmarirea si

instructia infractiunilor; a doua parte judecarea proceselor

Descoperirea era in sarcina ofiterilor de politie, strangerea probelor si daca

considerau  ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii inaintau dosarul procurorului care deschidea procedura urmaririi infractorului, pentru cazuri complicate procurorul inainta dosarul judecatorului de instructie care efectua o ancheta numita instructie , dupa efectuarea anchetei, procurorul putea sa sesizeze instanta de judecata. Delictele erau de competenta tribunalelor, crimele de competenta curtilor cu juri (complet de judecata+un juriu din cetateni; juratii trebuiau sa raspunda cu DA/NU la 2 intrebari"Daca persoana este/nu este vinovata", daca era vinovata "Daca merita/nu merita circumstante atenuante". Hotararea juratilor numita verdict nu trebuia motivata. Raspunsul afirmativ determina incadrarea juridica si individualizarea pedepsei iar raspunsul negativ determina achitarea autorului).