Notiuni generale privind procesul penal roman

NOTIUNI GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL ROMAN

Definitie

Procesul penal reprezinta o activitate reglementata de lege, desfasurata de organele judiciare, cu participarea partilor si a altor persoane, in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala (un scop subsidiar).

Analiza definitiei:

etimologic, termenul latin processus: inaintare, progres,

activitate reglementata de lege,

organele judiciare: organe de stat care actioneaza ca subiecti oficiali in anumite faze ale procesului penal:

- instanta de judecata,

- Ministerul Public,

- organele de cercetare penala (organe de cercetare ale politiei judiciare, organe de cercetare penala speciale).

Partile: persoane fizice sau juridice cu drepturi si obligatii penale sau civile, ce reies din calitatea lor procesuala.

Aceste persoane au interese direct in cauza.

Clasificare:

a)     inculpat - cel care este adus in fata instantei sa raspunda penal pentru infractiunea comisa si civil de pagubele pe care le-a produs prin acea infractiune.

b)     Partea vatamata - victima infractiunii care actioneaza in vederea sanctionarii penale a inculpatului.

c)     Partea civila - persoana prejudiciata prin infractiune, care pretinde repararea pagubei provocata de inculpat.

d)     Partea responsabila civilmente - este chemata sa raspunda fata de partea civila impreuna cu inculpatul pentru paguba ce i s-a produs acesteia.

Aparatorii si reprezentantii care, desi sunt persoane distincte de parti, exercita drepturile si indeplinesc obligatiile procesuale in numele sau in interesul partilor.

Alte persoane.

- persoane care au interese directe in cauza: martori, experti, interpreti, martori asistenti, grefieri, etc.

Acestia sunt participantii, dar nu in toate procesele sunt prezenti toti.

Esential: procesul penal cuprinde atat activitatea autoritatilor publice judiciare, a partilor si aparatorului, dar si raporturile juridice procesual-penale care se incheie intre ele.

Scopul procesului penal (vezi si art.1 alin.2 c.pr.pen.), obiectul juridic al procesului penal: consta in aplicarea sanctiunilor penale pentru savarsirea infractiunilor, este mijlocul prin care se rezolva conflictul de drept penal, trecand prin toate fazele procesului penal.

FAZELE PROCESULUI PENAL

Fazele procesului penal reprezinta diviziuni ale acestuia, in cadrul carora isi desfasoara activitatea anumite categorii de organe judiciare.

Clasificare:

urmarirea penala

judecata

punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive.

Urmarirea penala are ca obiect identificarea faptuitorilor, administrarea probelor, luarea masurilor procesuale in vederea trimiterii ori retrimiterii faptuitotului in judecata.

Limita initiala este reprezentata de inceperea urmaririi penale.

Limita finala: recgizitoriul, ordonanta si rezolutia.

Judecata se desfasoara activitatea in vederea tragerii la raspunderea penala sau achitare.

Limita initiala: sesizarea instantei prin rechizitoriu.

Limita finala. Pronuntarea hotararii judecatoresti definitive de achitare, condamnare sau incetare a procsului penal.

Punerea in executarea a hotararilor penale ramase definitive. Are rolul de a traduce in viata hotararile penale.

Limita initiala: eliberarea mandatului de executare de catre instanta de judecata si trimiterea lui catre organele competente (penitenciar).

Limita finala: intocmirea procesului penal de catre comandantului locului de detinere, unde se consemneaza si data la care a inceput executarea.

DREPTUL PROCESUAL PENAL (MATERIAL) SI DREPTUL PENAL (SUBSTANTIAL)

Dreptul procesual penal reprezinta ansamblul normelor juridice care vizeaza reglementarea procesului penal.

Sarcinile lui: org. Judic. si competenta, persoanele care participa, reglementarea act. Probatorii, garantiile procesuale.

Legatura cu alte ramuri de drept:

constitutional

drept penal

drept civil

drept procesual civil.

Raporturile juridice procesual-penale sunt acele raporturi juridice care apar in cursul desfasurarii procesului penal.

Subiecti: participantii.

Trasaturi multe, una de baza: iau nastere , de regula, peste si in afara acordului de vointa al partilor.

Stiinta dreptului procesual penal reprezinta un ansambl de cunostinte despre dreptul procesual penal (despre raporturile procesuale si normele procesual penale).

Izvoare:

- Constitutia

- Codul de procedura penala

- Codul penal

- Codul civil

- codul de procedura civila

- legile de organizare judiciara-tratate si conventii internationale

- diferite alte acte normative care contin prevederi procesual penale.

Cutuma nu este izvor de drept.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI PENAL ROMAN. NOTIUNE SI SISTEMUL ACESTORA

Prin principiile de baza ale procesului penal roman sunt avute in vedere regulile cu caracter general in temeiul carora este reglementata intreaga desfasurare a procesului penal. Sunt definite ca fiind idei diriguitoare si fundamentale potrivit carora este organizat sistemul procesual si se desfasoara intreaga activitate procesuala.

Ele sunt reguli de baza ale intregii activitati procesuale, deci sunt si principii specifice unor anumite faze ale procesului penal.

Astfel:

Legalitatea - valabila ptr. Toate fazele, dar publicitarea numiai pentru faza de judecata.

Majoritatea acestor principii sunt legiferate. Codul nostru penal in primul capitol reglementeaza : " Scopul si regulile de baza ale procesului penal roman".

In cadrul notiunii de sistem al principiilor fundamentale trebuie avute in vedere doua aspecte:

cunoasterea elementelor componente ale acestuia

interdependenta dintre aceste principii in realizarea scopului procesului penal.

Interdependenta principiilor: actioneaza intr-o interdependenta si conditionare reciproca.

Aplicarea consecventa a unuia dintre ele nu se poate face decat in conditiile respectarii riguroase a tuturor celorlalte principii din sistem.

Ex. Legalitatea si aflarea adevarului : in vederea aflarii adevarului pot fi folosite probele admise de lege; administrarea probelor se poate face numai prin mijloacele prevazute de lege.

Principiile fundamentale sunt:

1. legalitatea procesuala
2. prezumtia de nevinovatie
3. aflarea adevarului
4. oficialitatea
5. rolul activ al organelor judiciare penale
6. garantarea libertatii persoanei in procesul penal
7. respectarea demnitatii umane
8. garantarea dreptului de aparare
9. egalitatea persoanelor in procesul penal
10. limba in care se desfasoara procesul penal si folosirea limbii oficiale prin traducator
11. dreptul partilor la un proces echitabil si solutionarea cauzelor penale intr-un termen rezonabil.

PRINCIPIUL LEGALITATII

In dreptul penal exista principiile "nullum crimen sine lege" si "nulla poena sine lege", care semnifica legalitatea incriminarii si legalitatea pedepselor; acestora le corespunde in procedura penala "nulla justitia sine lege", adica nu exista justitie in afara legii.

Art.2 alin.1 C.pr.pen: procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii potrivit dispozitiilor legale.

Aplicarea principiului legalitatii presupune:

infiintarea prin lege a instantelor judecatoresti, a parchetelor si a organelor de cercetare penala

respectarea de catre organele judiciare, pe tot parcursul procesului penal, a legii procesual penale

garantarea respectarii absolute a drepturilor procesuale ale participantilor din proces

efectuarea oricarui act procesual sau procedural cu indeplinirea conditiilor de fond si de forma stabilite de lege

opereaza in ce priveste activitatea organelor judiciare si fata de parti si ceilalti participanti in proces.

Garantii:

daca actele procesuale si procedurale se dispun si nu se realizeaza in conditiile legii, exista posibilitatea legala a anularii acestora (nulitate relativa sau absoluta)

sunt prevazute sanctiuni ptr. Efectuarea acestor acte cu respectarea legii, dar si ptr. Persoanele care le-au dispus si realizat

legea prevede posibilitati de control care au ca scop inlaturarea actelor procesuale si procedurale nelegale

instanta de judecata are posibilitatea potrivit legii sa verifice legalitatea actelor de urmarire penala.

PREZUMTIA DE NEVINOVATIE

In art. 5¹ C.pr.pen., introdus prin Legea nr. 281/2003, se prevede ca "orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva". Astfel se consacra pe plan procesual dispozitiile constitutionale retinute in art. 22 pct.8: pana la ramanerea definitiva a hotararilor penale de condamnare persoana este considerata nevinovata.

Garantii pentru respectarea acestui principiu:

in dreptul nostru invinuitul sau inculpatul nu trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia, organelor judiciare revenindu-le obligatia administrarii probelor in procesul penal

invinuitul sau inculpatul are dreptul sa dovedeasca lipsa lor de temeinicie

orice indoiala este in favoarea inculpatului (in dubio pro reo)

prezumtia de nevinovatie este inlaturata cand se stabileste ca probele au fost riguros administrate.

PRINCIPIUL AFLARII ADEVARULUI

Art. 3 C.pr. pen.: intreaga activitate procesuala trebuie sa asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.

Definitie: aflarea adevarului in procesul penal pp. Existenta unei concordante intre concluziile la care ajung organele judiciare si realitatea obiectiva privind fapta si autorul ei.

Scopul: aflarea adevarului obiectiv in cauzele penale.

In virtutea acestui principiu, organele judiciare au urmatoarele obligatii:

constatarea existentei faptei ce constituie obiectul invinuirii

stabilirea imprejurarilor in care s-a comis fapta

stabilirea formei si modalitatii vinovatiei

stabilirea mobilului si scopului urmarit de faptuitor

stabilirea prejudiciului cauzat, daca exista

constatarea oricaroro aspecte care ar putea sa influenteze raspunderea penala si civila.

Garantii:

controlul solutiilor pronuntate in cauzele penale

controlul de catre instantele ierarhic superioare

hotararile ramase definitive pot fi supuse controlului in caile extraordinare de atac; daca s-au comis erori judiciare, se aplica art. 504-507 C.pr.pen.

PRINCIPIUL OFICIALITATII

nasterea raportului juridic de conflict da nastere dreptului statului de a trage la raspundere penala pe faptuitor si obligarea acestuia de a suporta sanctiunea penala.

In virtutea acestui drept organele judiciare pornesc din oficiu mecanismul procesual ; nu este nevoie de solicitarea sau staruinta unor persoane.

Este consacrat expres de art. 2 C.pr. civ.unde se arata ca : "actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel".

Acest principiu determina obligatiile pe care le au organele judiciare:

obligatia de a incepe urmarirea penala

obligatia trimiterii in judecata

obligatiile privind masurile de judecata, pregatitoare, ascultarea inculpatului, obligatia rezilvarii actiunii civile

obligatia primei instante de judecata de a pune in executare hotararile judecatoresti ramase definitive.

Exceptie: pentru unele procese este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Uneori oficialitatea este inlaturata numai in privinta declansarii procesului penal, inceperea urmaririi penale fiind conditionata de sesizarea sau autorizarea organului competent.

ROLUL ACTIV AL ORGANELOR JUDICIARE

Este consacrat in art. 4 C.pr.pen: organele care participa la desfasurarea procesului penal trebuie sa manifeste un rol activ atat in initierea procesului penal, cat si in realizarea activitatilor cerute de urmarirea penala, de judecata si de punerea in executarea a hotararilor judecatoresti penale.

Este in stransa legatura cu oficialitatea.

Exceptii: procesul penal in care partea vatamata se poate sau nu constitui parte vatamata, renuntarea la apel, retragerea apelului sau recursului.

GARANTAREA LIBERTATII PERSOANEI

In Constitutie sunt reglementari detaliate privind libertatea persoanei.

Inviolabilitatea persoanei consta in dreptul fiecarui om de a fi si de a se putea comporta liber, atingerea acestor atribute putand fi facuta numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Constititia: retinerea nu poate depasi 24 de ore, arestarea se face numai de judecator pe cel mult 30 de zile, se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile.

Art.5 C.pr.pen prevede:

in tot cursul procesului penal este garantata libertatea persoanei

nu poate fi retinuta, arestata sau sa i se restranga libertatile decat in conditiile prevazute de lege

daca s considera ca masura este ilegala se poate adresa instantei in tot cursul procesului penal.

Are dreptul la repararea pagubei.

Garantii ale acestui principiu se gasesc in reglementarile privind masurile preventive, durata acestora, organele competente sa dispuna luarea acestora.

RESPECTAREA DEMNITATII UMANE

In art.5¹ C.pr.pen., introdus prin Legea nr.32/1990 se preved ca "orice persoana care se afla in curs de urmarire penala sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane.Supunerea acesteia la tortura sau la tratamente cu cruzime, inumane sau degradante ste pedepsita de lege".

In Constitutie se prevede la fel in art.22 pct.2.

Garantii:

potrivit art. 68 al.1 C.pr.pen. sunt oprite violenta, amenintarea sau alte mijloace de constrangere, promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe

dreptul de a face plangere impotriva actelor de urmarire penala

intreruperea, suspendarea executarii pedepsei.

GARANTAREA DREPTULUI DE APARARE

Este consacrat in art.24 din Constitutie si este garantat in tot cursul procesului penal.In art.6 C.pr.pen. se prevede:

-dreptul de aparare este garantat invinuitului si inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal

- organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale si sa administreze probele necesare in aparare

- organele judiciare au obligatia sa incunostiinteze de indata si mai inainte de a-l audia pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii

- orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator in tot cursul procesului penal

- inainte de a-i lua prima declaratie organele judiciare au obligatia de a incunostiinta pe invinuit sau inculpat despre dreptul de a fi asistat de un aparator, consemnandu-se aceasta in procesul verbal de ascultare

- in cazul asistentei juridice obligatorii, organele judiciare asigura dreptul de aparare prin avocat din oficiu sau ales.

Garantii:

legea prevede ca organele judiciare trebuie sa aibe in vedere din oficiu aspectele favorabile partilor

asistenta juridica

prezentarea materialului de urmarire penala

sanctiunile - nulitatea

folosirea cailor ordinare si extraordinare de atac.

EGALITATEA PERSOANELOR IN PROCESUL PENAL

Art.16 din Constitutie prevede ca toti cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii.

Nimeni nu este mai presus de lege. Acest principiu nu este consacrat in codul de procedura penala, dar se manifesta real. Egalitatea rezulta din urmatoarele:

tuturor persoanelor le sunt aplicabile aceleasi reguli procesuale

aceleasi persoane desfasoara procesul penal, fara ca anumite persoane sa fie privilegiate si fara sa se faca vreo discriminare.

DREPTUL PARTILOR LA UN PROCES ECHITABIL SI LA SOLUTIONAREA CAUZELOR INTR-UN TERMEN REZONABIL

In acord cu art.6 din C.E.D.O., Constitutia Romaniei prevede in art.21 alin.3 ca partile au dreptul la un process echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

A) Proces echitabil: in Constitutie se face mentiunea de "process echitabil"fara sa lamureasca aceasta sintagma

In dictionarul de procedura penala se considera ca in reglementarea procesuala "echitatea" presupune o deplina egalitate a tuturor participantilor la procesul penal, alaturat ideii ca toate persoanele care au incalcat legea trebuie sa fie sanctionate si nici o persoana nevinovata sa nu fie pedepsita. Rezulta anumite cerinte ale procesului echitabil:

accesul liber la un tribunal impartial si independent

potrivit Constitutiei arestarea preventiva si perchezitia nu se pot dispune decat de un judecator ca exponent al impartialitatii si al independentei justitiei

dreptul de a recurge la un tribunal superior, care controleaza legalitatea si temeinicia hotararii judecatoresti a primei instante

demnitatea umana cu care trebuie sa fie cercetat, fiind interzise violentele de orice fel, tortura, tratamentele inhumane. Tortura este sanctionata de legea penala, precum si tratamentele cu cruzime, inhumane sau degradante.

in caz de comitere a unei erori judiciare, cel vatamat are dreptul la despagubiri

egalitatea procesuala.

B) Dreptul partilor la solutionarea cauzelor penale intr-un termen rezonabil

- pedeapsa sa fie aplicata cat mai aproape de data savarsirii infractiunii, cu rol represiv si educativ

- nu este reglementat in codul de procedura penala

- in unele legislatii se fixeaza a durata limita de solutionare a cauzei- 6 luni, deci operativitate.

Abordarea duratei procesului trebuie sa tina seama de gradele diferite de complexitate a cauzelor penale: numarul de infractiuni, numarul inculpatilor, al celorlalte parti, dificultatea probatoriilor; este rezonabil un termen de cateva luni pentru o cauza cu un singur inculpate si o singura infractiune, fara probatorii complicate, dar si un termen de unu sau doi ani pentru solutionarea unei cause complexe, in special in domeniul economico-financiar, unde sunt necesare expertise de lunga durata.

Sa existe continuitate fara intreruperi nejustificate

LIMBA IN CARE SE DESFASOARA PROCESUL PENAL- a se vedea continutul dispozitiilor art. 7-8 C.pr.pen.