Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Libertatea de exprimare


Libertatea de exprimare




Libertatea de exprimare

Libertatea de exprimare beneficiaza de un "statut" special intr-un stat de drept si democratic. Potrivit opiniei Curtii europene, importanta libertatii de exprimare este considerabila: ea este fundamentul esential al unei societati democratice si una din conditiile primordiale ale progresului si implinirii fiecaruia.

In scopul unei eficiente protectii a libertatii de exprimare, statul nu are doar o obligatie generala negativa, de a se abtine de la orice ingradire a acesteia, dar si obligatii pozitive, de actiune. Astfel, de exemplu, statul trebuie sa asigure libera circulatie a informatiilor, sa vegheze la mentinerea caracterului pluralist al informatiei, iar informatia trebuie asigurata prin toate mijloacele tehnice sau, cum a precizat Comisia, prin orice "alte forme de expresie".

Sub aspectul continutului dreptului la libertatea de exprimare, Curtea europeana a subliniat ca aceasta cuprinde dreptul de a avea si de a-si exprima opinia, dar si dreptul la informare. O societate democratica se caracterizeaza prin "pluralism, toleranta si spirit de deschidere". De aceea, prin protectia libertatii de exprimare, in interpretarea Curtii, nu se ocrotesc doar acele opinii sau informatii primite "favorabil sau cu indiferenta, ci si pe acelea care pot sa ofenseze sau sa socheze autoritatile statului sau o parte a populatiei."




1. Sfera protectiei libertatii de exprimare: libertatea de opinie si libertatea de informare

1.1. Libertatea de opinie

Articolul 10 1 stipuleaza ca libertatea de expresie include libertatea de opinie, precum si libertatea de a primi si de a comunica informatii. Libertatea de opinie este protejata in stransa legatura si cu libertatea de gandire si constiinta (art.9).

1.2. Libertatea de informare

Libertatea de informare este, poate, cel mai important si invocat element al libertatii de exprimare.In sfera acestei libertati nu intra, potrivit jurisprudentei de la Strasbourg, dreptul de a avea acces la orice informatii si nici pe acela de a cauta astfel de informatii.

Cauza de referinta in materia libertatii de a primi si de a difuza informatii este Sunday Times c/ Regatului Unit (1979). In hotararea sa, Curtea europeana a aratat ca nu este protejat doar un drept de a exprima opinii si transmite informatii, ci si un drept independent al publicului de a primi aceste informatii. Informatiile care pot face obiectul acestei libertati pot proveni din toate domeniile - politic, economic, artistic, comercial.

Libertatea de a primi si comunica informatii implica interzicerea oricarui sistem de cenzura, chiar daca libertatea de exprimare in general si libertatea presei in special nu pot exista fara anumite limite prevazute de lege.

1.3. Regimul autorizatiilor

Art. 10 1 precizeaza ca statele pot supune intreprinderile de radio, cinema sau televiziune unui regim de autorizatii sau licente. La inceput, aceasta prevedere a fost interpretata in mod restrictiv, in favoarea unui control mai strict din partea statelor, dar ulterior s-a trecut la o interpretare mai liberala. In contextul evolutiei ideilor si mentalitatilor, ce impune tot mai mult dreptul la o informatie pluralista, regimul de autorizatii nu mai este considerat ca o exceptie de la principiul libertatii de informare, ci mai mult ca o completare a protectiei acesteia. Ratiunea de a fi a acestui sistem era putinatatea mijloacelor tehnice existente, ceea ce nu mai este de actualitate in conditiile actuale ale progresului tehnic.

1.4. Comunicarea transfrontiera

Potrivit art. 10 1, informatiile trebuie sa circule liber, fara a tine seama de frontiere. Aceasta libertate se aplica tuturor suporturilor de informatie. Emisiunile televizate fac obiectul unei atentii deosebite. Art. 10 permite asigurarea unei protectii efective: Curtea a precizat ca publicul are dreptul de a receptiona emisiuni televizate provenind de la un satelit strain fara o ingerinta nejustificata. Un argument al Curtii in aceasta privinta a fost faptul ca "tarile din estul Europei au fost incurajate pe calea democratiei si multumita emisiunilor de peste granite", iar aceasta libertate a comunicarii transfrontiera este un element esential al democratiei din zilele noastre si trebuie luata in considerare atunci cand se interpreteaza celelalte prevederi ale art. 10.

2. Restrangerile aduse libertatii de exprimare

Ca si in cazul celorlalte drepturi conditionale, cea mai importamta problema este protectia libertatii de exprimare impotriva ingerintelor din partea autoritatilor publice. Trebuie precizat ca aceasta protectie se extinde dincolo de cenzura prealabila a libertatii de exprimare. Curtea europeana a apreciat ca art. 10 poate fi incalcat printr-o larga varietate de masuri impotriva persoanelor care si-au exercitat aceasta libertate, masuri ce constituie "ingerinta din partea autoritatilor publice": actiuni civile si penale, confiscarea de bunuri, refuzul de a da autorizatii unor publicatii sau posturi de televiziune, interdictia de difuzare a unor informatii etc.

Pentru a nu constitui incalcari ale art. 10, aceste ingerinte trebuie sa se supuna conditiilor impuse de art. 10 2. Acest text enumera limitativ motivele pentru care o limitare a libertatii de exprimare ar putea fi justificata - si deci nu ar incalca art. 10: exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

2.1. Restrangerea sa fie prevazuta de lege

Prevederea legala invocata de catre stat trebuie sa fie identificabila, precisa, previzibila si accesibila.

2.2. Restrangerea sa aiba un scop legitim

Protectia moralei este o posibila si frecvent invocata justificare a ingerintei statului in exercitarea libertatii de exprimare. In aceasta materie, Curtea acorda, de regula, o larga marja de apreciere statelor, deoarece conceptul de "morala" nu poate fi privit ca avand un continut obiectiv, neexistand un consens european in aceasta privinta. Curtea lasa la aprecierea autoritatilor nationale determinarea intelesului conceptului de   morala si a masurilor necesare pentru a o proteja, inclusiv a celor ce limiteaza libertatea de exprimare

Un alt posibil motiv de limitare a libertatii de exprimare frecvent invocat de catre state este protectia drepturilor altora. Un exemplu elocvent in aceasta privinta este libertatea religioasa, care este ocrotita impotriva unor manifestari ofensatoare de o gravitate deosebita.

Un alt scop legitim ce ar putea justifica ingerinta autoritatilor in libertatea de exprimare este siguranta nationala si siguranta publica. Astfel, in cauza Zana c/ Turciei (1997), condamnarea unui fost primar pentru manifestarea sprijinului fata de acte teroriste in cadrul unui interviu a fost considerata justificata pentru realizarea acestui scop.



2.3. Restrangerea sa fie necesara intr-o societate democratica

Pozitia Curtii europene in cauzele ce i-au fost aduse inainte in materia libertatii de exprimare a fost foarte ferma in favoarea acordarii unei preferinte acestei libertati fata de alte scopuri si interese pe care statul ar dori sa le ocroteasca prin actiunile sale. Orice masura de limitare a libertatii de exprimare trebuie, conform art. 10 2 sa fie necesara intr-o societate democratica pentru indeplinirea scopurilor mentionate. Pentru a determina existenta unei asemenea necesitati, Curtea a aplicat criterii diferite de apreciere, in functie de forma sau categoria de exprimare pusa in discutie. In orice caz, criteriul principal este cel al proportionalitatii ingerintei in raport cu scopul legitim urmarit. Alte criterii utilizate de Curte in aprecierea necesitatii intr-o societate democratica pot fi: importanta interesului exprimarii, mediul si modul de comunicare a opiniilor si informatiilor, marja de apreciere a statelor.

Jurisprudenta la articolul 10

Handyside c/ Regatului Unit

Sunday Times c/ Regatului Unit

Glasenapp c/ Germaniei

Lingens c/ Austriei

Mueller s.a. c/ Elvetiei

Groppera Radio AG s.a. c/ Elvetiei

Castells c/ Spaniei

Open Door si Dublin Well Woman c/ Irlandei

Informationsverein Lentia s.a. c/ Austriei

Jersild c/ Danemarcei

Vogt c/ Germaniei

Lehideux si Isorni c/ Frantei

Dalban c/ Romaniei

Wille c/ Liechtenstein

Rekvenyi c/ Ungariei

Perna c/ Italiei

Ernst s.a. c/ Belgiei

Garaudy c/ Frantei

Cumpana si Mazare c/ Romaniei

Roemen si Schmit c/ Luxemburgului

Intrebari si cerinte pentru autoevaluare

1. Ce cuprinde libertatea de exprimare conform CEDO?

2. Libertatea presei in jurisprudenta Curtii EDO.

3. In ce conditii poate fi restransa libertatea de exprimare?

4. ce este regimul autorizatiilor?

Bibliografie minimala

Corneliu BIRSAN.- Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Bucuresti, Editura All Beck, 2005

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Sistemul jurisdictional european de protectie a drepturilor omului. Curs universitar. Sibiu: Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2003

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Protectia europeana a drepturilor omului. Bucuresti: Editura All Beck, 2004

Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si protocoalele sale

Principalele instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte. Vol. I si II. Bucuresti: IRDO, 2003

Vincent BERGER. - Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Bucuresti: IRDO, 1999

Corneliu-Liviu POPESCU.- Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 1999-2002. Bucuresti: Editura All-Beck, 2003







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate