Dreptul dupa marea unire din 1918

Dreptul dupa marea unire din 1918

prin unirea de la 1 - dec-1918 s-au suprapus hotarele Romaniei; marea unirea a deshis noi perspective si transformari

d.p.d.v. juridic prima problema era ceea a unificarii legislative.

Dreptul constitutional

noile relatii  socio-politice faceau imposibile aplicarea constitutiei d la 1966 cu

atat mai mult cu cat modificarile au fost facute prin cale exceptionala cu decret de catre rege. Revizuirea constitutiei s-a facut cu acordul oamenilor de stiinta de la acea vreme, au fost alcatuite 4 proiecte de constitutie:

a.      un proiect al partidului liberal in martie 1921

b.     un proiect al partidului taranesc 1922 intocmit de proprietatea de drept constitutional Constantin Stere

c.      2 proiecte personale ale profesorilor Radu Buila, Constantin Becaru de la Cernauti.  Devine constitutie proiectul partidului liberal la 1923.

noua constitutie pastreaza structura celei de la 1866 dar in cele 138 de articole

include principii importante:

a.      accentuarea ideii democratice si reglementarea juridica a instaurarii democratiei

b.     incercarea de a crea din senat un corp tehnic prin crearea senatorilor de drept

c.      controlul constitutionalitatii legilor a fost incredintat justitiei

d.     tot justitiei controlul actelor legislative

e.      a fost legalizat recursul in anulare

f.      imuabilitatea magistratilor

cele 8 titluri cuprind dispozitii despre:

a.      despre teritoriul Romaniei

b.     despre drepturile romanilor

c.      despre puterile statului

d.     despre finante

e.      despre puterea armatei

f.      despre revizuirea constitutiei

g.     dispozitii generale

h.     dispozitii generale si tranzitorii

potrivit constitutiei puterea legislativa era exercitata de rege si reprezentanta

nationala; puterea executiva de rege si guvern; puterea judecatoreasca de instantele judecatoresti.

Adunarea deputatilor era formata . . . . . . . . . . ..

Senatul era compus din senatori alesi si senatori de drept; senatorii erau alesi prin

vot obligatoriu, direct, secret si de toti cetatenii romani care implinisera 40 de ani, de catre membrii alesi ale consiliilor locale si judetene care alegeau un senator in fiecare judet.

Membrii camerelor de comert, industrii, munca si agricultura intruniti in colegii

alegeau un senator pentru fiecare categorie; profesorii universitari alegeau catre un senator pentru fiecare universitate.

senatorii de drept erau: mostenitorul tronului de la varsta de 18 ani; mitropolitii;

episcopii; sefii bisericilor catolice; sefii confesiunilor recunoscute de stat; presedintele academiei romane; deveneau senatori de drept (sefii consiliilor judetene care aveau vechime de 4 ani; fostii ministrii cu vechime de 6 ani; fostii presedinti de la cele 2 camere care au fost in functie la cel putin 8 sesiuni extraordinare; fostii senatori si deputati alesi in 10 legislatii; fostii presedinti ai Inaltei case de Casatiei si justitie, generali in rezerva si retragere; fostii presedinti ai adunarilor nationale din Chisinau, Cernauti si Alba-Iulia

regele era seful statului si avea urmatoarele atributii:

intocmirea documentelor pentru aplicarea legilor

numirea in functii publice

crearea de noi functii publice

acordarea decoratiunilor militare

dreptul de a bate moneda

era comandantul suprem al armatei

incheia cu statele straine conventii pentru comert, navigatie dar trebuiau aprobate de parlament

prin legea din 1926 era reglementat dreptul de a alege si a foi ales cele 2 camere;

pentru adunarea deputatilor a fost instituit sistemul piramidei majoritare . . . . . . . . pentru senat se aplica principiul majoritatii relative in care toate mandatele de circumscriptie reveneau partidului care a obtinut cele mai multe voturi.

Drept administrativ

primele reglementari . . . . . . .acest lucru s-a realizat prin decret, legea din

26 decembrie 1918 si 1 ianuarie 1919 si prin legile votate in parlament in 29 decembrie 1919 prin care era ratificata unirea Romaniei cu Basarabia ci Bucovina si Transilvania ca rezultat al vointei populatiei din cele 3 provincii. Unificarea . . . . . ..la nivel centra si local. Se impunea . . . . . . .si secretariatelor din Basarabia si Bucovina.

La nivel central pt legea pentru organizarea ministerului 2-august-1922 s-a creat

cadrul general de organizare al ministerelor si s-a incercat centralizarea administrarii. Potrivit legii din guvern faceau parte pe langa ministrii . . . . .

In cadrul ministerelor s-au creat subministere . . . .

Ministerle in numar de 10 erau organizate in directii, directiile in servicii, serviciile in sectii iar sectiile in birouri.

S-au format directoarele ministeriale locale, 7 pentru fiecare minister

Prin legea din 14-iunie-1925 pentru unificarea administrativa teritoriul Romaniei

se impartea in judete si comune, ultimele erau urbane sui rurale, cele rurale fiind format din mai multe sate, cele urbane erau grupate in comune resedinta de judet sau neresedinta de judet; judete erau impartite in plase iar comunele urbane in sectoare.

Personalitatile juridice aveau judetele si comunele, la conducerea judetelor se afla

prefectul ales la propunerea ministrului de interne si un consiliu judetean format din 3/5 . . si 2/5 membrii de drept. Comunele erau conduse de primari care era ales de consiliul comunal. Conducerea plasilor era exercitata de pretore numit prin decizie ministeriala.

Alte legi au fost: Legea privind crearea consiliului legislativ si administrativ al

casei de pensii; Legea privind infiintarea camerelor agricole si camere de munca; Legea reorganizarii camerelor de comert si industrie privind . ..).

Drept civil dupa 1918

in materie civila a ramas in vigoare codul de la 1864 ale carui dispozitii s-au

extins si in regiunile alipite, au fost adoptate legi prin care s-au modificat prevederile acestui cod. Au fost aduse modificari regimului proprietatii si s-a incercat infaptuirea reformei agrare care nu a rezolvat problema taranilor dar a adus unele ameliorari in acest sens.

Conditia juridica a persoanelor fizice prin "legea actelor de stare civila 1928" s-a

dat o reglementare unitara in ceea ce priveste familia si s-au atenuat inegalitatile dintre sexe.

Prin "legea asupra contractelor de munca 1929" s-a prevazut ca femeia nu mai

trebuia sa ceara acordul sotului in vederea unei conventii de munci (la angajare).

"legea din 1932 privitoare la ridicarea incapacitatii femeii maritate", prevedea

posibilitatea instrainarii bunurilor fara autorizarea barbatului.

In materia persoanelor juridice au fost aduse modificari prin "legea din 26 martie

organizarea sindicatelor era autorizata numai daca avea un caracter profesional, economic, social si cultural; astfel era interzisa desfasurarea unei activitati politice sau dependenta de vreun partid politic.

"legea persoanelor juridice din 6 februarie 1924" reglementa activitatea asociatiilor si fundatiilor cu scop lucrativ; potrivit ei persoanele juridice puteau fi impartite in :

De drept public

Societati si asociati  prevazute de dreptul de comert

Societati si fundatii fara scop lucrativ

Aceasta lege introduce controlul statului in ceea ce priveste activitatile desfasurate de persoanele fizice.

in privinta obligatiilor printr-o serie de reglementari era permisa interventia

statului, mai ales in perioada crizei economice, in raportul dintre creditor si debitor cu scopul de proteja interesul mosierilor si burghezilor.

Dreptul Penal

a ramas in vigoare cel de la 1864 pana la 18 martie 1936 cand a fost adoptat noul

cod penal care intra in vigoare l a1 ianuarie 1937, pana la intrarea in vigoare au fost adoptate o serie de legi penale speciale:

legea pentru infranarea si reprimarea speculei ilicite (inie 1923)

legea pentru apararea linistinii si creditul tarii (1930).

Legea pentru reprimarea concurentei neloiale(1932)

Legea pentru reprimarea unor infractiuni contra linistii publice (legea MIRZESCU), in 933 a fost completata de MIRONESCU

in timpul crizei din 1933 au fost date mai multe legi privind starea de asediu

in ceea ce priveste noul cod de la 1937 a mentinut clasificarea tripartita a

infractiunilor n crime, delicte si contraventii

pedepsele erau clasificate pentru: crime, delicte, contraventii; pe langa ele mai

erau reglementate cele complementare si accesorii

se facea distinctia intre infractiunile de drept comun si cele de politice

sanctiunile par mai blande dar realitatea este ca unele infractiuni au fost trecute

din categoria crimelor la delicte fiind sanctionate mai aspru, minimul pedepsei fiind mai mare.

A fost restransa posibilitatea judecatorului de a reduce valoarea pedepsei.

Drept de procedura civila:

se mentine cel vechi de la 1864 insa au fsot adoptate anumite legi care sa

corespunda cerintei de unificare legislativa

cea mai importanta este "legea din 11 mai 1925" privind unificarea unor dispozitii

de procedura civila si comerciala, inlesnirea si accelerarea judecatilor, unificarea competentei judecatorilor. Prin aceasta lege au fost simplificate o serie de proceduri si au fost scurtate unele termene. Termenul de apel a fost redus de la 30 la 15 zile; a fost desfiintata calea de atac a opozitiei. Actiunile trebuiau sa cuprinda pretentiile reclamantului si mijloacele de proba care urmau sa fie administrate. Actiunea trebuia redactata in cate un exemplar pentru fiecare parte din proces + un exemplar pentru instanta; aceasta era comunicata paratului si celorlalte parti cate un exemplar al actiunii; paratul avea 30 de zile sa depuna intampinare redactata in cate parti erau in proces + una pentru instanta.

"legea din 25 iunie 192" privitoare la organizarea judecatoreasca" prin care erau

stabilite urmatoarele instante:

Judecatoriile (erau urbane, rurale si mixte), tribunalele (in fiecare judet functiona un tribunal cu mai multe sectii), curtile de apel(erau 12 cu mai multe sectii), curtile cu jurii (cate una pe lamga fiecare tribunal avand doar competenta penala), curtea de casatie si justitie (este instanta suprema compusa din 3 sectii civila, penala si comercial si administrativ cele 3 sectii reunite judecau sub primul ei presedinte cauzele politice, cauze privind constitutionalitatea legilor).

Procedura Penala

un prim pas spre unificarea legislativa in materia precedurii penale l-a constituit

"legea e la 1 septembrie 1925" prin care au fost extinse dispozitiile codului de procedura penala referitoare la politica judiciara si competenta sa, la judecatorii de instructie, metodele de infatisare, depunere si arestare la eliberarea provizorie si cautiuni, la competenta curtilor cu jurii, la recurs si revizuire.

La 1 ianuarie 1937 odata cu codul penal intra in vigoare si ce de procedura penala.

Potrivit reglementarilor actiunea penala era pusa in miscare de ministerul public. In solutionarea cauzelor penale pe langa . . . . . . .au mai fost adaugate incetarea si anularea urmaririi penale. Fazele procesului penal cuprinde:

Cercetarea, urmarirea si instructia

Judecata

Teme examen:

1. Statul si dreptul geto-dac
2. Statul si dreptul in dacia provincie romana (totul +tripticele din transilvania)
3. Forma de proprietate in evul mediu (cu erau organizati social, domni si legea tarii)
4. Formarea statelor feudale romanesti (formele de proprietate, organele centrale ale statului, dregatorii, organele administrativ-teritoriale in feudalismul dezvoltate, legea tarii, dreptul de proprietate, rudenia, contractele etc.)
5. Pravilele bisericesti pana la instaurarea regimului fanariot (cele in limba romana +cele in slavona, hrisoavele domnesti)
6. Organiazrea statului in perioada regimului turco-fanariot (periaoda I+perioada II, etc)
7. Opera legislativa a lui Cuza
8. opera dupa unirea de la 1918