Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Efectele impartelii-donatie


Efectele impartelii-donatie


Efectele impartelii-donatie

Efecte inainte de deschiderea mostenirii. Donatia-partaj produce unele efecte inca de la momentul efectuarii ei. Urmare a partajului efectuat prin inter-mediul donatiei, descendentii dispunatorului devin proprietari, in mod imediat si irevocabil, asupra bunurilor ce le-au fost atribuite fiecaruia dintre ei.



Raporturile dintre donator si donatari. Raporturile sunt cele specifice donatiei din dreptul comun in sensul ca fiecare donatar devine succesor cu titlu particular al donatorului cu privire la bunul sau drepturile transmise. Ca urmare, donatorul are fata de donatar obligatia de garantie pentru faptele sale personale, iar donatarii, obligatia de recunostinta datorata potrivit dreptului comun referitor la donatii.

Donatorul poate revoca donatia pentru ingratitudine sau pentru neindeplinirea sarcinilor. Revocarea pentru survenienta de copii este exclusa intrucat, prin ipoteza, dispunatorul are descendenti din moment ce efectueaza un partaj intre acestia.

In principiu, decesul donatarului inaintea donatorului nu antreneaza caducitatea partajului realizat pe aceasta cale, bunurile atribuite donatarului urmand a se transmite propriilor succesori ai acestuia. In cazul in care s-a prevazut o clauza de reintoarcere a bunurilor in patrimoniul donatorului pentru caz de predeces al descendentului donatar, aceasta este valabila dar consecinta va fi nulitatea partajului de ascendent pentru omisiunea cuprinderii la partaj a descendentilor ce vin prin reprezentare.

Raporturile dintre donatari. In raporturile dintre descendentii donatari efectele sunt cele specifice partajului. Efectele se produc insa de la data actului de imparteala si nu de la data deschiderii succesiunii. Ca urmare descendentii intre care s-a facut partajul de ascendent beneficiaza de garantia pentru evictiune, ca la partajul de drept comun in sensul ca daca unul dintre ei a fost evins, pierderea va fi suportata nu numai de catre el, ci de toti copartajantii, proportional cu partea cuvenita. Apoi, plata eventualelor sulte stipulate in donatia-partaj este garantata cu privilegiul copartajantului asupra imobilelor cuprinse in actul respectiv , iar neplata acestora nu duce la rezolutiunea conventiei.

Efecte dupa deschiderea mostenirii. La decesul ascendentului, descendentii donatari devin succesibili ai acestuia, pastrand insa si calitatea de donatari. In calitate de succesibili ei beneficiaza de un drept de optiune succesorala. Daca accepta succesiunea ei dobandesc bunurile succesorale in stare divizata, deci pastreaza bunurile dobandite prin donatie. Bunurile care nu au fost incluse in donatia-partaj se transmit succesorilor in stare de indiviziune si vor fi apoi impartite potrivit regulilor de drept comun.

Descendentii donatari acceptanti ai succesiunii raspund de pasivul mostenirii proportional cu partea ereditara a fiecaruia.

Daca prin imparteala de ascendent se incalca rezerva succesorala a descendentilor, acestia pot cere reductiunea liberalitatilor excesive. Desigur ca ascendentul nu este obligat sa doneze descendentilor bunuri de valori egale, putand gratifica pe unii dintre descendenti mai mult decat pe ceilalti dar numai in limi-tele cotitatii disponibile. Daca se depaseste aceasta cotitate si se incalca rezerva, cel lezat poate apela la actiunea in reductiune. In acest scop se vor reuni valoric la activul net al mostenirii, dar in mod fictiv, pentru calcul, bunurile cuprinse in donatiile facute de de cuius, iar calculul rezervei se va face raportat la aceasta masa.



Raportul donatiilor din actul de partaj nu este posibil deoarece efectuarea lui ar echivala cu o anulare a efectelor partajului de ascendent, imparteala ce constituie o lichidare anticipata a mostenirii. Nefiind supuse raportului aceste bunuri se imputa asupra rezervei descendentilor si numai in masura depasirii ei asupra cotitatii disponibile.

Daca descendentul gratificat nu accepta succesiunea, el pastreaza calitatea de donatar dar devine strain de succesiune. El nu va fi in acest caz tinut de datoriile succesorale. Donatia se va imputa in aceasta situatie asupra cotitatii disponibile, ceea ce va permite pastrarea ei de catre donatar, in limitele acestei cotitati.

A se vedea D. Chirica, Drept civil Succesiuni si testamente, Ed. Rosetti, Bucuresti 2003, p. 553.

A se vedea: F. Terre, Y. Lequette, op. cit., p. 857; Fr. Deak, op. cit., p. 585.

A se vedea: Fr. Deak, op. cit., p. 585; D. Chirica, Drept civil. Succesiuni si testamente, p. 554.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate