Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
CONDITIILE PARTAJULUI DE ASCENDENT


CONDITIILE PARTAJULUI DE ASCENDENT




CONDITIILE PARTAJULUI DE ASCENDENT

A.   CONDITII DE FOND

47. CONDITII DE DREPT COMUN SI CONDITII SPECIFICE




Valabilitatea impartelii de ascendent depinde de conditiile de fond prevazute de dreptul comun pentru donatii si testamente (consimtamant, capacitate, obiect si cauza).

Pe langa conditiile de drept comun, partajul de ascendent trebuie sa respecte si unele conditii specifice, cum ar fi : persoanele care pot face imparteala si respectiv, intre care se poate face aceasta, obiectul si respectarea conditiilor de valabilitate ale impartelii.

In continuare, vom insista asupra conditiilor de fond specifice partajului de ascendent.

220. D. Chirica, " Drept civil. Succesiuni ", pag. 338.

PERSOANELE CARE POT FACE PARTAJUL DE ASCENDENT

Conform art. 794 Cod civil " Tatal, mama si ceilalti ascendenti pot face imparteala intre fiu si ceilalti descendenti ". Deci, legiuitorul prevede in mod expres ca partajul de ascendent poate fi facut de tata, mama si alti ascendenti (de ex. bunicii).

Ascendentii pot fi firesti, adica din casatorie sau dinafara casatoriei, inclusiv cei din adoptie, tinandu-se seama, bineinteles, de forma adoptiei. Astfel ca, daca adoptia este facuta de adoptator si ascendentii acestuia, dar nu si de parintii naturali ai adoptatului si ascendentii acestora. Cand adoptia este cu efecte restranse, imparteala de ascendent poate fi facuta numai de adoptator (deoarece adoptatorul este ruda numai cu acesta nu si cu rudele acestuia) si de rudele in linie dreapta ascendenta ale adoptatului.

Pentru a putea face un partaj in conditiile art. 794 Cod civil, ascendentul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune prin liberalitati, donatii sau testamente.

PERSOANELE CARE BENEFICIAZA DE PARTAJUL DE ASCENDENT

Art. 794 Cod civil dispune ca beneficiari ai partajului nu pot fi decat copii si ceilalti descendenti ai dispunatorului . Deci, imparteala de ascendent nu poate fi facuta decat intre copii, precum si intre ceilalti descendenti ai ascendentului. Partajul trebuie facut intre descendentii care se afla in gradul imediat succesibil, deci nu poate fi facut, de exemplu, de catre parinte intre copilul sau si copiii acestuia. Totodata, subliniem ca nepotii nu pot veni la succesiunea bunicului atata timp cat parintele lor este in viata.

Calitatea de descendent o au atat copiii din casatorie si cei adoptati. Ei trebuie sa aiba vocatie succesorala, capacitate pentru a putea primi mostenirea si sa nu fie nedemni.

Daca unul dintre descendenti renunta la mostenire sau este nedemn, atunci partea sa din succesiune se va imparti intre ceilalti coerezi, in virtutea dreptului de acrescamant.

In ipoteza in care unul dintre copiii cuprinsi in partajul de ascendent a decedat inaintea ascendentului sau, iar predecedatul are copii, atunci bunurile ce-i reveneau in urma partajului vor apartine copiilor lui. Aceasta solutie se aplica numai in cazul in care actul prin care s-a dispus imparteala constituie o donatie. Daca partajul s-a facut prin act mortis causa, copiii vor veni la succesiunea dispunatorului prin reprezentare, primind partea ce se cuvenea parintelui lor.

Potrivit art. 797 Cod civil omisiunea unui descendent de la imparteala de ascendent atrage nulitatea absoluta a actului de partaj. Nulitatea va opera chiar si atunci cand un copil a fost nascut dupa efectuarea impartelii. Daca in actul de partaj, ascendentul a dispus ca o parte din bunurile sale sa revina copilului care se va naste, atunci partajul va fi valabil, deoarece Codul civil prevede obligativitatea includerii tuturor descendentilor in partaj, fara a fi nevoie de desemnare in mod individual.

Daca totusi un descendent a fost omis da la partajul de ascendent, dar acest succesor nu a facut acte de acceptare expresa sau tacita a mostenirii, "el nu se mai poate plange de neregularitatea partajului de ascendent intrucat prin neacceptarea succesiunii a inteles sa renunte la ea si nu mai are nici un drept".

Nulitatea partajului va opera fata de toti descendentii care au fost inclusi in actul de partaj, ci nu numai fata de de descendentul omis.

O problema mult discutata in literatura de specialitate este aceea care priveste includerea sotului supravietuitor in categoria persoanelor beneficiare a impartelii de ascendent.

Intr-o opinie s-a sustinut ca sotul supravietuitor trebuie inclus in actul de partaj, deoarece ar fi asimilat descendentilor, el venind la succesiune in concurs cu orivare clasa de mostenitori.

221. E. Safta -Romanov, op. cit., pag. 288.

222. T.S., sect. civ., dec. nr. 1403 / 1974 in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1969-1975 ", pag. 216.

Chiar daca nu i s-ar recunoaste dreptul de a face parte din partajul de ascendent, sotul supravietuitor ar avea la indemana actiunea in reductiune in calitatea sa de mostenitor rezervatar.

Contrar acestei opinii, majoritatea autorilor , si practica judecatoreasca au subliniat ca omisiunea includerii sotului supravietuitor in actul de partaj nu atrage nulitatea impartelii. Faptul ca sotul supravietuitor are calitatea de mostenitor rezervatar nu are nici o importanta, astfel ca, el isi va putea ocroti rezerva pe calea actiunii in reductiune.

OBIECTUL PARTAJULUI DE ASCENDENT




Conform art. 796 Cod civil, " Daca toate bunurile, ce ascendentul a lasat la moartea sa, nu au fost cuprinse in imparteala, bunurile necuprinse se vor imparti conform cu legea ".

Deci, textul legii permite ca partajul de ascendent sa aiba ca obiect toate bunurile succesiunii sau numai o parte din ele. In fond, ascendentul are dreptul sa-si retina o parte din bunuri.

Obiectul partajului de ascendent facut prin acte intre vii il poate constitui numai bunuri care apartin exclusiv dispunatorului ; nu pot face obiectul impartelii de ascendent bunurile care apartin altei persoane decat ascedentul sau bunurile viitoare.

Ascendentul are posibilitatea sa faca mai multe imparteli succesive ale bunurilor sale, atat prin donatii cat si prin testamente.

223.Teofil Pop, " Despre testamenul care cuprinde o imparteala de ascendent cu omiterea sotului supravietuitor ", in " Legalitatea populara " nr. 2 / 1961. pag. 60.

224. Fr. Deak si colaboratorii, op. cit., pag. 178-179; M. Eliescu, op. cit., pag. 313-316.

225. T.S., sect. civ., nr. 1444 / 1973, in " Culegere de decizii pe anul 1972 ", pag. 173.

Omisiunea voluntara sau involuntara a unor bunuri din actul de partaj, nu atrage nulitatea acestuia, ci permite realizarea unui partaj suplimentar.

Imparteala suplimentara va putea fi facuta prin buna invoiala sau pe cale judcatoreasca. Acest partaj (suplimentar) va fi supus regulilor dreptului comun (adica regulilor partajului propriu -zis).

CONDITIILE EFECTUARII IMPARTELII DE ASCENDENT

Pentru realizarea impartelii de ascendent se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii :

a) atribuirea efectiva a bunurilor (nu sub forma unei cote ideale asupra bunurilor).

b) partajul trebuie facut in limita cotitatii disponibile ; pentru ca succesorii rezervatari sa nu uzeze de actiunea in reductiune a liberalitatilor excesive, ascendentul dispunator trebuie sa respecte rezerva succesorala a descendentilor .

Legiuitorul permite, totusi, ascendentului sa favorizeze pe unii dintre succesori, derogand astfel de la principiul privind egalitatea intre coerezi.

B. CONDITIILE DE FORMA

REGLEMENTARE LEGALA

Asa cum prevede art. 795 Cod civil, partajul de ascendent " Se poate face prin acte intre vii, sau prin testament cu formele, conditiile si regulile prescrise donatiuni intre vii si pentru testamente ".

Daca partajul de ascendent se realizeaza prin acte intre vii (donatie), actul prin care se face imparteala trebuie sa imbrace forma autentica, potrivit prevederilor art. 813 si urm. Cod civil (cu exceptia bunurilor mobile care pot face obiectul darului manual).

226. L. Stanciulescu, op. cit., pag. 293.

Totodata, partajul va trebui acceptat de catre toti mostenitorii, deoarece, in caz contrar, donatia va putea fi revocata de ascendentul donator. Acceptarea poate fi facuta prin actul de donatie sau printr-un alt act posterior, donatia producandu-si efecte din momentul acceptarii.

Ascendentul poate recurge si la testament pentru a face imparteala bunurilor sale, dar actul isi va produce efecte numai de la data deschiderii succesiunii. Se va putea recurge la testamentul autentic, olograf sau mistic. Conform art.859 Cod civil, testamentul olograf va trebui scris integral, datat si semnat de mana testatorului, lipsa unuia din aceste trei conditii ducand la nulitatea testamentului. Un asemenea testament poate fi valabil daca cel care a facut actul de imparteala a fost asistat de o terta persoana care a semnat actul in calitate de martor.

Nerespectarea conditiilor prevazute mai sus atrage nulitatea absoluta a actului de partaj.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate