Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
CAUZE DE IDENTIFICARE ALE PARTAJULUI DE ASCENDENT


CAUZE DE IDENTIFICARE ALE PARTAJULUI DE ASCENDENT




CAUZE DE IDENTIFICARE ALE PARTAJULUI DE ASCENDENT

CAUZELE DE DREPT COMUN

Conform regulilor generale, unele cauze determina nulitatea relativa, altele nulitatea absoluta, iar altele revocarea.

Incalcarea normelor imperative cu privire la forma donatiilor si testamentelor duce la nulitatea absoluta a actului impartelii.




Incapacitatea ascendentului sau vicierea vointei sale (dol, eroare, violenta) duce la anulabilitatea partajului.

Nexecutarea sarcinii sau ingratittudinea atrage, conform art. 813 Cod civil, revocarea impartelii de ascendent. Aceasta sanctiune opereaza numai fata de descendentul vinovat.

Partajul, facut prin donatie, cu scopul fraudarii creditorilor chirografari, va putea fi revocat de acestia, potrivit art. 975 Cod civil, pe calea actiunii pauliene. Avand in vedere ca partajul prin acte inter vivos este un act cu titlu gratuit, este necesar ca sa se faca dovada si a complicitatii descendentului.

CAUZELE SPECIFICE PARTAJULUI DE ASCENDENT

Codul civil prevede in art. 797 ca " Este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor prenumiti. Actiunea de nulitate se poate exercita de toti erezii fara distinctiune ".

Avand in vedere aceasta dispozitie a legiuitorului roman, rezulta ca omiterea includerii unui (sau mai multor) descendent in actul partajului atrage nulitatea impartelii.

230. C.S.J., sect. civ., dec. nr. 1409 / 1992, in " Dreptul ", nr. 8 / 1993, pag.81.

231. E. Safta -Romanov, op. cit., pag. 296.

Desi unii autori au considerat ca art.797 Cod civil se refera la o nulitate relativa, majoritatea autorilor si practica judecatoreasca au retinut ca neparticiparea tuturor descendentilor la partajul de ascendent atrage nulitatea absoluta.

Simpla omisiune a unui descendent de la imparteala nu este suficienta pentru constatarea nulitatii partajului, ci va trebui ca descendentul omis sa aiba vocatie succesorala utila de la data deschiderii succesiunii.

Daca descendentul omis nu a facut acte de acceptare tacita sau expresa a mostenirii, el nu mai poate ataca partajul, deoarece neacceptand mostenirea inseamna ca a decis sa renunte la ea.

Nulitatea partajului este constatata de instanta la cererea descendentului omis, urmand a se proceda la o noua imparteala.

Subliniem ca, in conceptia art. 797 Cod civil, prin descendent se inteleg copii in viata la deschiderea succesiunii precum si descendentii existenti ai copiilor predecedati.

Potrivit prevederilor art. 798 Cod civil "Imparteala facuta de ascendent se poate ataca, cand ar rezulta dintr-insa sau din alte acte, ca prin dispozitia facuta de ascendent, vreunul din cei intre care s-au impartit bunurile, s-ar gasi vatamat in partea legitima ".

Deci, codul nostru civil are in vedere actiunea in reductiune pentru diminuarea rezervei pe care o are la indemana un descendent impotriva descendentilor care au fost avantajati.

In sfarsit, art. 799 Cod civil dispune ca, atunci cand unul din descendenti ataca partajul de ascendent pentru motivul prevazut de art. 798 Cod civil, el va trebui sa depuna anticipat toate cheltuielile de evaluare si sa suporte toate cheltuielile de judecata daca i se va respinge actiunea in reductiune. Doar cand actiunea in reductiune va fi admisa, cheltuielile vor fi compensate.

232. D. Alexandresco, vol. III, partea a 2-a, op. cit., pag.882.

233. M. Eliescu, op. cit., pag. 329; M.Popa, op. cit., pag. 227, Fr. Deak si colaboratorii, op. cit., pag. 182.

234. T.S., sect. civ., dec. nr. 1403 / 1974, in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1969 - 1975 ", pag. 216.

Actiunea in reductiunea prevazuta de art. 798 Cod civil, este supusa termenului general de prescriptie (3 ani) si curge de la data deschiderii succesiunii ascendentului. Daca partajul a fost facut prin donatie de doi parinti, dreptul la actiunea in reductiune se naste la moartea ultimului parinte, iar termenul de prescriptie curge din acel moment.

Nulitatea pentru omisiunea unui descendent si cea pentru incalcarea principiului egalitatii este de ordine publica si poate fi ceruta si constatata oricand (art.2 din Decretul nr. 167 / 1958).

Toate cauzele de ineficacitate a partajului de ascendent sunt prevazute prin norme legale imperative si deci, ascendentul dispunator nu poate insera o clauza de interzicere a atacarii impartelii de ascendent   de catre descendenti.

235. C. Toader, op. cit., pag. 183.

236. Ibidem.

BIBLIOGRAFIE

N. TITULESCU, " IMPARTEALA MOSTENIRILOR ", BUCURESTI, 1907.

D. ALEXANDERSCO, " EXPLICATIUNEA TEORETICA SI PRACTICA A DREPTULUI CIVIL ROMAN ", IASI, 1912.

M. CANTACUZINO, " ELEMENTELE DREPTULUI CIVIL ", BUCURESTI, 1921.




A. COLIN, H. CAPITANT, " COURS ELEMENTAIRE DE DROIT CIVIL FRANCAIS ", VOL III, PARIS, DALLOZ, 1925.

D. ALEXANDESCO, " PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL ROMAN ", BUCURESTI, 1926.

PLANIOL SI RIPERT, " TRAITE ELEMENTAIRE DE DROIT CIVIL " , VOL. IV, PARIS, 1926.

C. HAMANGIU, S. ROSSETI -BALANESCU, AL. BAICOIANU, " TRATAT DE DREPT CIVIL ROMAN ", BUCURESTI, 1929.

A. IONASCU, " CURS DE DREPT CIVIL. SUCCESIUNILE ", CLUJ, 1949.

T. IONASCU, " CURS DE DREPT CIVIL. SUCCESIUNI SI LIBERALITATI ", BUCURESTI, 1943.

M. ELIESCU, " TRANSMISIUNEA SI IMPARTEALA MOSTENIRII IN DREPTUL R.S.R.'' ED. ACADEMIEI R.S.R., BUCURESTI, 1966.

C. STATESCU, " DREPT CIVIL. CONTRACTUL DE TRANSPORT. DREPTUL DE CREATIE INTELECTUALA. SUCCESIUNILE. ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1967.

T.R. POPESCU, P. ANCA, " TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR ", ED. STIINTIFICA, BUCURESTI, 1968.

T.POP, " VALORIFICAREA CREANTELOR PRIN POPRIRE ", BUCURESTI, 1972.

S. ZINVELIU, " DREPTUL LA MOSTENIRE ", ED, DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1975.

A. POP, GH. BELEIU, " DREPT CIVIL. TEORIA GENERALA A ACTULUI JURIDIC ", UNIVERSITATEA BUCURESTI, 1975.

S. STOENESCU, S. ZILBERSTEIN, " DREPT PROCESURAL CIVIL. CAILE DE ATAC SI PROCEDURI SPECIALE ", ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1981.

ST. CARPENARU, " DREPTUL DE MOSTENIRE ", ED. STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, BUCURESTI, 1982.

PH. MALAURIE, " LES SUCCESIONS. LES LIBERALITES '', ED. CUYAS, PARIS, 1989.

G. BOROI, " DREPT PROCESUAL CIVIL ", ED. ROMFEL, BUCURESTI, 1993.

F. DEAK, ST. CARPENARU, " CONTRACTE CIVILE SI COMERCIALE ", ED. LUMINA LEX, BUCURE}TI, 1993.

E. SAFTA -ROMANOV, " DREPTUL DE MOSTENIRE IN ROMANIA ", VOL.II, ED. GRAFIX, IASI, 1995.

F. DEAK, " TRATAT DE DREPT CIVIL. CONTRACTE SPECIALE ", ED. ACTAMI, BUCURESTI, 1996.

F. DEAK si COLABORATORII, C. TOADER - " INDIVIZIUNEA SI IMPARTEALA MOSTENIRII ", si R. POPESCU - " LIMITELE DREPTULUI DE A DISPUNE PRIN ACTE JURIDICE DE BUNURILE MOSTENIRII ", IN "MOSTENIREA TESTAMENTARA. TRANSMISIUNEA SI IMPARTEALA MOSTENIRII " , ED. ACTAMI, BUCURESTI, 1996.

D. CHIRICA, " DREPT CIVIL. SUCCESIUNI ", ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 1996.

L. STANCIULESCU, " MOSTENIREA TESTAMENTARA. TRANSMISIUNEA SI IMPARTEALA MOSTENIRII ", BUCURESTI, 1996.

V. M. CIOBANU, " TRATAT TEORETIC SI PRACTIC DE PROCEDURA CIVILA ", VOL. II, ED. NATIONAL, BUCURESTI, 1997.

C. TOADER, " EVICTIUNEA IN CONTRACTELE CIVILE ", BUCURESTI, 1997.

" REVISTA ROMANA DE DREPT ".

" INDREPTAR INTERDISCIPLINAR DE PRACTICA JUDECATOREASCA IN MATERIE CIVILA ".

REVISTA " DREPTUL ".

" LEGALITATEA POPULARA ".

" JUSTI|IA NOUA ".

" CULEGERE DE DECIZII ".

" REPERTORIU DE PRACTICA JUDECATORESCA IN MATERIE CIVILA ".




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate