Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
Cercetarea la fata locului trebuie efectuata cu maxima urgenta


Cercetarea la fata locului trebuie efectuata cu maxima urgenta


Cercetarea la fata locului trebuie efectuata cu maxima urgenta

Ca o reflectare a principiului operativitatii ce se aplica intregului proces penal si in cazul cercetarii criminalistice la fata locului se impune efectuarea acesteia cu operativitate. Aceasta cerinta implica obligativitatea organelor judiciare ca, de indata ce au luat cunostinta se savarsirea infractiunii sa ia contact nemijlocit cu locul faptei, atata timp cat mai pastreaza nemodificate urmele si consecintele infractiunii.

Respectarea acestei reguli are o importanta deosebita, cu atat mai mult cu cat, probele de la locul faptei pot suferi modificari insemnate, atat datorita unor factori obiectivi (conditiile meteorologice, perisabilitatea unor urme, factori nocivi care atenueaza sau distrug detaliile urmelor, etc), cat si datorita unor factori subiectivi (posibilitatea influentarii martorilor de catre persoanele interesate, modificarea locului faprtei de catre autor sau alte persoane curioase). Nu in ultimul rand, trebuie subliniata posibilitatea organului de urmarire penala, prin ajungerea rapida la locul faptei, de a surprinde autorul sau de a identifica eventualii martori oculari.



Uneori, in activitatea de urmarire penala organele judiciare se confrunta cu situatii neobisnuite carora trebuie sa le faca fata, impunandu-se rezolvarea operativa a unor probleme.

Elocvente sunt doua spete solutionate de catre procurorul criminalist I. M. de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova si prezentate cu ocazia Simpozionului procurorilor criminalisti de la Sinaia din 1999.

In acest fel a fost subliniata necesitatea studierii unei cauze complexe in echipa, imprejurare ce nu este doar un deziderat, ci o regula de lucru aplicata in practica de zi cu zi. Intr-o zi din luna iulie 1993, organele de politie au fost anuntate ca in expresul Varna-Varsovia, compus din 12 vagoane, in care se aflau cetateni polonezi si 3 vagoane cu cetateni romani, in total peste 1.000 de calatori, pe tronsonul Valea Calugaresca-Mizil a fost comis un omor, fapta fiind comisa in vagonul de la coada trenului, in care se aflau cetateni romani.

Desi trenul nu avea prevazuta in grafic o oprire la Mizil, totusi a oprit in aceasta statie pentru debarcarea cadavrului. In aceasta situatie organele de cercetare au comunicat telefonic, ca trenul sa nu plece pana la sosirea acestora la Mizil pentru efectuarea cercetarilor. S-a obiectat ca scoaterea din grafic a trenului se va solda cu un lant de intarzieri - cunoscand ca in zona circula in medie, un tren la fiecare 5 minute, pe fiecare fir. Cu toate acestea, organele de cercetare penala au insistat sa fie retinut trenul si existand pericolul ca autorul sa se fi mutat in alt vagon acestea nu au acceptat alternativa de a fi desprins vagonul ultim, in care a fost savarsita fapta.

In continuare s-au luat urmatoarele masuri:

A fost solicitat Serviciului circulatie al Politiei Judetene sa se puna la dispozitie cel mai rapid autovehicul din dotare, cu care a plecat imediat procurorul criminalist si un ofiter de judiciar aflat la sediu. Restul echipei de cercetare (ofiter criminalist, medic legist) urma sa se deplaseze cu un alt autovehicul si sa se intalneasca la fata locului. In acest fel, echipa complexa de cercetare s-a constituit din mers.

Pe drum, organul de cercetare a intrat in legatura radio cu Politia Mizil si a indicat sa nu se transporte cadavrul prea departe de gara, totodata cerand sa se comunice leziunile constatate pe cadavru. Intr-un timp foarte scurt s-a adus la cunostinta procurorului ca pe cadavru s-a observat doar o plaga intepata, situata in partea antero-interna a coapsei stangi, in apropiere de zona inghinala si ca victima a pierdut o foarte mare cantitate de sange, ceea ce a permis deductia ca artera femurala a fost sectionata.

Pe baza acestor date, s-a presupus ca persoanele din imediata apropiere a locului faptei si implicit autorul acesteia trebuie sa poarte stropi si pete de sange pe imbracaminte si pe incaltaminte. In consecinta, fiind in legatura radio cu organele de politie din Mizil procurorul criminalist a dispus ca acestea sa identifice si sa coboare din tren persoanele care poarta astfel de urme, impreuna cu bagajele lor si sa le izoleze in sala de asteptare, unde sa se interzica comunicarea intre ele.

La sosirea organelor de cercetare care s-a produs la aproximativ 15 minute de la momentul primirii comunicarii despre savarsirea omorului, toate aceste masuri erau duse la indeplinire, astfel ca echipa si-a inceput activitatea cu o examinare sumara a cadavrului. Cu acest prilej s-a constatat ca intre zimtii unghiilor mainii drepte, pe care, probabil, victima obisnuia sa le roada, se afla fire de lana cu fibra groasa (turcana), vopsita in verde si gri, care in mod evident nu proveneau de la imbracamintea acesteia. S-a mai observat ca dosul palmei mainii drepte si spatiul dintre degete erau acoperite cu cruste de sange, dar fata palmara era relativ curata.

In momentul intrarii echipei criminalistice in sala de asteptare au fost primiti de catre pasageri cu proteste vehemente, cerandu-li-se permisiunea sa plece trenul, deoarece ei nu stiu nimic despre fapta savarsita. Aceste afirmatii se faceau in pofida faptului ca podeaua ultimului vagon prezenta pe o suprafata de peste 3 mp. cheaguri groase de sange, constatare consemnata in procesul-verbal de cercetare la fata locului, activitate realizata imediat dupa examinarea cadavrului.



Dupa ce s-a restabilit iarasi linistea in sala de asteptare, s-a identificat usor purtatorul unui pulover de lana cu fir gros, confectionat de mana, avand dungi orizontale verzi si gri. Examinand umarul stang al acestuia s-a constatat ca prezinta 4 urme paralele, late de cca 1 cm si la departare de 4-5 mm una de alta, care coborau spre zona pieptului. Ele erau imprimate cu sange, mai intens pe umar si disparand progresiv in jos. S-a cerut acestei persoane sa arate palma mainii drepte si s-a constatat ca pe dosul ei, dar mai ales intre degete avea solzi de sange inchegat, dar centrul palmei si degetele la nivelul celei de-a doua articulatii erau curate. Portiunea neacoperita de sange reprezenta suprafata desfasurata a unui maner de cutit.

In prezenta acestor constatari, i s-a pus in vedere ca este cercetat pentru savarsirea infractiunii de omor si se presupune ca acesta a fost comis in pozitia reciproca "de fata in fata" si din imediata apropiere. In aceasta pozitie, avand un cutit in mana dreapta a facut o miscare spre inainte, lovind victima si sectionandu-i artera femurala in locul descris. Simtind lovitura, victima a dus mana la plaga, dupa care avand mana plina de sange a sprijinit-o pe umarul stang si apoi, in cadere, datorita pierderii masive si rapide de sange, a creat urmele descrise, retinand si fire de lana in unghii.

Auzind aceasta descriere a agresiunii, cativa martori au confirmat ca asa s-au petrecut faptele, dupa care a recunoscut si autorul.

In continuare, s-au identificat 4 persoane cu sange pe fuste, respectiv pantaloni si incaltaminte - dovada ca au fost in imediata apropiere a locului unde a fost savarsita fapta - si s-au retinut actele de identitate si legitimatiile de calatorie. Datele personale ale celorlalti calatori au fost notate si li s-a permis sa urce in vagon, care fusese curatat dupa cercetarea la fata locului. S-a luat apoi legatura cu regulatorul de circulatie, si s-a confirmat ca din dispozitia echipei criminalistice a fost retinut trenul si s-a explicat ce s-a intamplat.

Este de mentionat ca s-a luat si masura impiedicarii coborarii celorlalti calatori din vagoane, iar curiosilor li s-a interzis accesul pe peron.

Actionand in acest mod, intarzierea trenului nu a durat decat 50 de minute, iar cei 4 martori oculari au fost audiati in mod operativ, relatarile lor contribuind la stabilirea imprejurarilor in care a fost savarsita fapta.

Al doilea caz, in noaptea de 27/28 mai 1994 organele de politie au fost anuntate ca in orasul Sinaia a fost comis un omor, victima fiind un localnic, dar in cercul de banuiti trebuie inclusi si membrii unui grup de turisti care, conform programului, ar fi trebuit sa paraseasca judetul peste cateva ore.

In aceasta situatie, un procuror si doi ofiteri de politie au plecat imediat cu un autovehicul al serviciului circulatie, iar restul echipei a fost mobilizata de urgenta si s-a deplasat la fata locului cu autolaboratorul parchetului.

La fata locului s-a constatat ca politia locala a luat masuri de paza a locului faptei si pentru conservarea urmelor, investigatiile efectuate atestand participarea la comiterea faptei a uneia sau doua persoane.

Examinarea sumara a cadavrului a scos in evidenta faptul ca victima a primit doua lovituri, ambele situate in zona toraco-abdominala. Versiunea jafului parea exclusa din moment ce un aparat de fotografiat cu blitz si portofelul victimei se aflau asupra acesteia.

Fata de aceasta situatie, s-a cerut ghidului ONT si conducatorului grupului de turisti sa asiste la activitatea echipei de cercetare ca martori. Conducatorul grupului i s-a mai cerut sa identifice, in grup, o persoana de incredere, pe cat posibil jurist, sau in orice caz, cu studii superioare, care, de asemenea, sa insoteasca echipa in cercetare.



In continuare, au fost invitati toti cetatenii din grupul de turisti - si acestia au consimtit - sa intre in camerele ce le erau rezervate la hotel si sa nu le paraseasca fara incuviintarea organelor de cercetare. Pornind de la informatia data de receptionera, in sensul ca ultimii turisti care au cerut cheia au fost ocupantii camerei 335 s-a inceput descinderea de la aceasta. La intentia de a patrunde in camera s-a intampinat opozitie si numai dupa ce ocupantii au fost avertizati ca se va forta usa, aceasta a fost deschisa. Procedand la cercetarea camerei, in prezenta a doi cetateni, s-a gasit un briceag cu lame si dispozitive multiple ascunse in vaza cu apa si flori aflata in camera. Deoarece vaza era opaca, au fost scoase florile si a fost turnata apa intr-un pahar. S-a observat imediat ca aceasta contine sange in dilutie, astfel ca s-a cerut sa se spuna al cui este briceagul. S-a primit raspunsul de la unul din locatari, care in urma unei scurte discutii cu colocatarul si cu conducatorul grupului a recunoscut ca a comis fapta, iar colegul de camera a fost martor ocular la savarsirea acesteia.

Cele doua cazuri au cateva trasaturi comune, care merita a fi subliniate.

Astfel, in ambele cazuri, o parte din echipa de cercetare - procuror si ofiteri de politie din sectorul judiciar - au ajuns la locul faptei in timp record, cu cele mai rapide mijloace de locomotie, ceilalti membri - medic legist, ofiteri criminalisti - sosind si ei intr-un timp scurt.

La fata locului au fost luate masuri de indepartarea curiosilor si de interzicerea deplasarilor inutile si a discutiilor de prisos. Chiar in cadrul echipei de cercetare s-a discutat foarte putin si numai la obiect.

Cetatenii straini, care au facut parte din grupurile de turisti, au fost tratati cu toata deferenta, dar li s-a adus la cunostinta ca s-a comis o incalcare grava a legii si se actioneaza in conformitate cu legea, pentru descoperirea si tragerea la raspundere penala a vinovatilor.

Datorita actionarii cu operativitate, in stricta concordanta cu prevederile legii penale si prin aplicarea unor metode stiintifice criminalistice, autorii faptelor au fost descoperiti in scurt timp de la savarsirea acestora. Cel care a comis omorul in tren a fost un tanar, care s-a liberat din armata cu o zi inainte si se deplasa spre o comuna de la limita judetelor Iasi si Botosani. Urma sa paraseasca tara sau se pare ca ar fi parasit-o. Toti martorii oculari ai primului caz erau din judetele Bacau si Suceava, iar unicul martor ocular din cel de-al doilea caz urma sa plece si el din tara peste cateva zile. In ambele cazuri intarzierea in cercetarea locului faptei, descoperirea si valorificarea mijloacelor de proba ar fi compromis in mod grav activitatea de identificare a autorilor faptei, respectiv, tragerea acestora la raspundere penala .



Johan G. W., Introducere in criminalistica, Stuttgart, Germania, 1974, p. 33; E. Stancu, op.cit., p. 213







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate