Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» CONTABILITATEA FINANCIARA A MARFURILOR SI AMBALAJELOR


CONTABILITATEA FINANCIARA A MARFURILOR SI AMBALAJELOR


CAPITOLUL I

LOCUL SI ROLUL MARFURILOR SI AMBALAJELOR

ÎN CIRCUITUL ECONOMIC

Notiuni generale privind marfurile si ambalajele



Activitatea economica reprezinta modul fundamental prin care societatea se manifesta, deoarece in dinamica acestui proces ea faureste conditii materiale - unelte si bunuri de consum - dar si structura sociala in care omul traieste.

Activitatea economica, ca totalitate a actiunilor pe care oamenii le intreprind pentru a-si face trebuintele, se caracterizeaza prin diversitatea determinata atat de evolutia trebuintelor cat si a raporturilor trebuinte-resurse.

Finalitatea economiei o reprezinta satisfacerea trebuintelor umane. Tot ceea ce serveste acestui scop poarta denumirea de bunuri.

În categoria bunurilor, un loc important il ocupa marfurile si ambalajele . Aceatea sunt bunuri economice deoarece provin din activitatea economica. Caracteristica lor dominanta este raritatea, faptul ca exista numai in masura in care sunt produse, ca sunt produse intotdeauna in cantitati limitate si cu un anumit efort.

Prin definitie, orice bun economic apt sa satisfaca o nevoie si care face obiectul schimbului prin vanzare-cumparare se numeste marfa. Marfa constituie caracteristica principala a economiei de schimb. Conceptul de marfa este definit in literatura economica in moduri diferite. Marfa, afirma Douglas Greenwald, "reprezinta un bun disponibil pentru vanzare". Pentru Jean Francois Phelizen, marfa reprezinta "orice comert". În linia directa a teoriei economice clasice engleze de la sfarsitul secolului XVIII - inceputul secolului XIX, teoria marxista defineste marfa ca fiind "un bun exterior produs al muncii omenesti care satisface o necesitate sociala si este destinat schimbului, vanzarii-cumpararii pe piata".

Comparand toate aceste definitii rezulta unele elemente comune dar si deosebiri.

Elementul comun il constituie faptul ca toate confera calitatea de marfa numai acelor bunuri care sunt destinate schimbului. De asemenea toate leaga calitatea de marfa a unui bun, implicit sau explicit, de prezenta unei utilitati sociale a acestuia.

Dincolo de aceste elemente comune, exista , insa, si deosebiri. Astfel J. Francois Phelizen restrange in mod nejustificat calitatea de marfa la bunurile mobile, desi practica confirma la tot pasul existenta unor bunuri imobile care costituie obiect al vanzarii-cumpararii (cladirile, pamantul, etc).

Teoria marxista pune accent pe calitatea de produs al muncii, considerand ca numai acestea pot fi marfuri in sensul deplin al cuvantului. Desi in majoritatea lor covarsitoare, actele de schimb se refera la produse ale activitatii umane, imprejurare explicabila prin faptul ca de regula, elementele si fortele naturii nu pot intra in consumul nemijlocit al oamenilor decat dupa o transformare, adaptare prealabila corespunzatoare, nu exista temei pentru excluderea de la calitatea de marfa a celorlalte bunuri economice ce constituie obiect al schimbului.

Vreme indelungata, calitatea de marfa a fost atribuita, explicit sau implicit, numai bunurilor economice obiectuale, fiind excluse de la aceasta calitate bunurile-servicii, pornindu-se in esenta, de la suprapunerea in timp si spatiu a productiei si consumului lor, de la imposibilitatea stocarii acestora si in consecinta, a constituirii de catre ele a obiectului unor tranzactii ulterioare. Indiscutabil, bunurile servicii prezinta si alte particularitati in raport cu bunurile obiective dar aceste particularitati nu reprezinta un motiv temeinic pentru excluderea lor din categoria marfurilor.

Calitatea de marfa a unui bun economic nu este determinata de forma sa de existenta, ci de modalitatea lui de a ajunge de la producator la consumator, prin schimb sau in afara schimbului. Forma sa de existenta, obiect sau serviciu, determina, desigur, anumite particularitati in miscarea sa, in modul de influentare a mecanismului general de producere si circulatie a marfurilor, asupra unor procese ale economiei de marfuri.

În particular, imposibilitatea stocarii face ca adaptarea productiei de servicii la raportul cererii si ofertei sa se faca intr-o anumita masura, diferit de cea a productiei de marfuri obiectuale dar aceasta nu are nici o influenta asupra calitatii sau necalitatii de marfa.

Analizand diversele teorii economice legate de marfuri, se poate spune ca:

Marfa reprezinta un bun economic - obiect, serviciu sau informatie - reproductibil sau nereproductibil, produs al muncii sau nu, care poseda utilitate sociala;

Marfa este un bun rar, un bun care se gaseste in cantitati limitate, insuficiente pentru a satisface integral trebuintele tuturor consumatorilor;

Marfa este un bun economic destinat vanzarii-cumpararii, a carui intrare in consum este mediata de procesul schimbului.

Analiza aprofundata a mecanismului schimbului marfar, tinand seama de caracteristicile bunurilor marfa ce constituie obiect al vanzarii cumpararii, de diveritatea modalitatilor de infaptuire a vanzarii, dovedeste ca in ciuda aparentelor schimbul bunurilor marfa pe piata nu presupune in mod obligatoriu, un transfer complet de proprietate, nu se refera la toate elementele (posesiune, dispozitie, folosinta, uzufruct), ci acesta se poate referi la toate sau numai la unele dintre ele.

Marfurile, se spune in lucrarea lui E. Dobrescu si T. Postolache "Consemnari economice, "sunt bunuri care fac obiectul unui transfer reciproc de elemente ale proprietatii intre doi subiecti economici". Din acest punct de vedere, lumea marfurilor se prezinta ca fiind foarte diversa. Pentru unele dintre ele, transferul de proprietate este complet, iar pentru altele partial, si de asemenea, reciprocitatea transferului poate fi simultana sau distantata in timp.

Conceptul de marfa este fundamentat in teoria economiei de piata. Orice bun marfa reprezinta unitatea organica a doi factori si anume: valoarea de intrebuitare si valoarea de schimb. Valoarea de intrebuitare a bunurilor reprezinta "utilitatea unui obiect" dupa J. F. Phelizen) adica capacitatea sa de a satisface o trebuinta umana oarecare, indiferent de natura sa. Valoarea de intrebuintare este organic legata de proprietatile bunului respectiv, care constituie suportul sau material, chiar daca prezenta acestora nu este suficienta pentru a conferi bunului respectiv utilitate. Valoarea de intrebuintare a bunurilor marfa trebuie sa posede un caracter social, adica bunurile sa aiba utilitate si pentru alti subiecti economici decat posesorul sau.

Bunurile marfa sunt destinate vanzarii, schimbandu-se intre ele in anumite proportii. Raportul cantitativ in care doua marfuri se schimba intre ele se numeste valoare de schimb. "Valoarea de schimb a unui bun - scrie Douglas Greenwald- se exprima sub forma cantitatii din alte bunuri sau suma de bunuri ce trebuie furnizata pentru obtinerea unei cantitati dintr-un bun considerat". Valoarea de schimb reprezinta forma de exprimare a valorii.

Referindu-se la valoarea marfii, David Ricardo scia ca "valoarea unei marfi sau cantitatea din oricare marfa cu care poate fi schimbata, depinde de cantitatea relativa de munca necesara pentru producerea ei". Desi utilitatea este neaparat esentiala pentru valoarea de schimb, ea nu este masuratorul acesteia "Daca marfa nu ar fi in nici o privinta utila, daca nu ar contribui in nici un fel la satisfacerea nevoilor noastre, atunci ar fi lipsita de valoare de schimb, oricat ar fi de rara sau oricat de mare ar fi cantitatea de munca necesara pentru obtinerea sa" Avand utilitate - concluzioneaza Ricardo- "marfurile isi trag valoarea din doua izvoare: din raritatea si din cantitatea de munca necesara pentru obtinerea lor".(David Ricardo, Opere Alese, vol. I, Editura Academiei, 1959).

Bunurile economice de natura marfurilor si ambalajelor au calitatea de obiecte de drepturi si obligatii si in aceasta calitate, formeaza substanta materiala a patrimoniului. Ele au o latura existentiala si o latura economica. Latura existentiala a acestor bunuri rezulta din faptul ca ele au o forma concreta, o structura proprie iar latura economica a bunurilor este exprimata prin utilitatea si valoarea acestora.

Prezentarea marfurilor si a ambalajelor din punct de vedere contabil

În cadrul contabilitatii, marfurile si ambalajele constituie elemente ale stocurilor si fac parte din categoria activelor circulante materiale.

Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr.82 / 1991 defineste stocurile ca fiind "ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale destinate :

fie a fi vandute in aceasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie;

fie a fi consumate la prima lor utilizare.

Potrivit acestei definitii, atat in contabilitatea financiara cat si in cea de gestiune, stocurile sunt clasificate dupa rolul lor in procesul de exploatare in:

-stocuri de marfuri reprezentand bunuri cumparate in scopul vanzarii ca atare;

-stocuri de "aprovizionari stocabile" reprezentand acele bunuri care au fost cumparate in scopul consumarii la prima folosinta in procesul de productie;

-stocuri de produse reprezentand bunuri obtinute din procesul de productie proprie si care urmeaza a fi vandute.

Marfurile sunt reprezentate de bunuri achizitionate de catre o unitate economica de la terti pentru a fi vandute in aceeasi stare, fara vreo prelucrare suplimentara. Sunt asimilate marfurilor si alte categorii de mijloace circulante materiale ale unitatii asa cum sunt:

stocuri achizitionate de unitati petru utilizarea proprie (materii prime, materiale, obiecte de inventar, etc) care isi schimba destinatia si se ofera spre vanzare la terti;

stocuri provenite din productia proprie ce se vand prin unitati de desfacere proprie (semifabricate, produse finite, produse rezultate din sacrificarea animalelor si pasarilor);

Marfurile se vand printr-o retea comerciala adecvata.

În functie de natura circulatiei marfurilor,aceasta poate fi:

circulatia cu ridicata a marfurilor, care consta in achizitionarea de produse in cantitati mari de la producator sau alti furnizori in scopul revanzarii lor catre alte unitati comerciale indeosebi celor de vanzare cu amanuntul;

circulatia cu amanuntul a marfurilor, care consta in vanzarea marfurilor consumatorilor individuali pentru nevoile personale, precum si unor unitati pentru consumul gospodaresc.

În procesul de aprovizionare si cel de livrare, pentru protectie marfurile trebuie ambalate. Pe langa scopul principlal de a proteja bunurile si de a inlesni operatiunile de manipulare si transport, ambalajele indeplinesc si o alta functie importanta , respectiv aceea de prezentare a marfurilor in vederea comercializarii. Deci, ambalajele sunt mijloace materiale folosite in scopul protectiei produselor impotriva actiunii agentilor naturali, pentru evitarea deteriorarii si a conservarii pe timpul transportului a manipularii, a depozitarii, precum si a mentinerii proprietatilor in vederea utilizarii lor.

Ambalajele se pot clasifica dupa mai multe criterii:

În functie de scopul pe care-l indeplinesc pot fi:

ambalaje de transport, care asigura protectia produselor pe durata transportului, depozitarii si manipularii;

ambalaje de livrare utilizate pentru prezentarea si comercializarea produselor si marfurilor.

Dupa natura si modul de circulatie sunt:

ambalaje de transport de natura mijlocelor fixe (tuburi de oxigen hidrogen, butoaie de bere) a caror gestionare si evidenta se conduce dupa normele care reglementeaza circulatia imobilizarilor corporale;

ambalaje de natura obiectelor de inventar (lazi metalice, lazi de material plastic) care au acelasi regim ca si obiectele de inventar;

ambalaje de circulatie (sticle, borcane, cutii, lazi ) care se livreaza clientului o data cu marfa si care nu se pot incadra in primele doua categorii;

ambaleje de prezentare (preambalare) care servesc la conservarea si prezentarea estetica si atractiva a unor marfuri, precum si la dezvoltarea comertului prin autoservire;

materiale auxiliare pentru ambalare cum ar fi hartia, cartonul , sfoara, etc, a caror valoare, de regula se cuprinde in cheltuielile de exploatare ale intreprinderii furnizoare.

Dupa posibilitatea recuperarii lor se pot grupa in :

ambalaje refolosibile (recuperabile), care nu se consuma intr-un singur proces de livrare-aprovizionare ci se pot utiliza pana la completa lor deteriorare;

ambalaje nerefolosibile (nerecuperabile) care nu se pot folosi decat o singura data (cutii de conserve, sticle din plastic, hartie) valoarea lor fiind cuprinsa in pretul marfurilor.

Ambalajele folosite la livrarea de marfuri in procesul aprovizionarii tehnico-materiale (lazi, butoaie, bidoane, saci) se recupereaza de catre beneficiarul marfii si se restituie furnizorului.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETATII

COMERCIALE "UNIREA" S.A.

2.1. Prezentarea generala a societatii

2.1.1. Scurt istoric al existentei si evolutiei societatii

S.C."UNIREA" S.A. este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Aceasta societate isi are sediul in municipiul Alba Iulia, strada Calea Motilor nr. 18 si isi desfasoara activitatea in baza legii nr. 31 / 1990, legea societatilor comerciale.

S.C."UNIREA" S.A s-a infiintat prin transformarea fostei indreprinderi comerciale de stat pentru marfuri industriale (I.C.S.M.I.) Alba Iulia si prin preluarea activitatii cu ridicata de la societatile comerciale "CIBINTEX" si "METASIB" Sibiu, fiind inmatriculata la Camera de Comert si Industrie a judetului Alba, Oficiul Registrului Comertului sub numarul J/01/39 din 21 februarie 1991, activand sub indrumarea si controlul prefecturii judetului Alba si a Ministerului de resort, Ministerul Comertului.

Capitalul social initial al S.C."UNIREA" S.A este in valoare de 191.222 de lei si se compune din mijloace fixe in valoare de 75.091 lei, mijloace circulante in valoare de 108.008 lei, investitii in curs de realizare in valoare de 8.123 lei .

Capitalul social initial este detinut integral de stat pana la transmiterea actiunilor din proprietatea statului catre terte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.

Ca urmare a aplicarii prevecerilor J. G. nr. 26 /1992 s-a majorat capitalul social la 10.286.309 lei cu aprobarea organului care a infiintat societatea.

S.C."UNIREA" S.A are ca principal obiect de activitate exercitarea comertului cu amanuntul si cu ridicata pentru marfuri industriale in judetul Alba. Aceasta societate are o retea comerciala formata din 15 depozite cu ridicata si 72 unitati de desfacere cu amanuntul .

2.1.2. Obiectul de activitate si tipul de unitate

S.C."UNIREA" S.A are ca obiect de activitate conform statutului, desfacerea cu ridicata si cu amanuntul a marfurilor nealimentare. Aceasta societate exercita atributiuni de coordonare a intregii activitati comerciale de pe teritoriul municipiului Alba Iulia si atributiuni de conducere a activitatii firmei asigurand indrumarea, coordonarea si controlul intregii activitati economice si financiare a unitatii.

Principalele atributiuni ale S.C."UNIREA" S.A sunt:

intocmeste potrivit normelor in vigoare propuneri de plan pentru circulatia marfurilor;

desfasoara sarcinile de plan pe unitati de desfacere tinand seama de indicatorii social-economici, realizarile din perioada precedenta, amplasarea retelei, capacitatea si specificul de desfacere ;

stabileste planul de aprovizionare, trimestrial si lunar, pentru fiecare magazin si unitate si-l comunica acestora inaintea perioadei planificate;

urmareste si analizeaza impreuna cu birourile comerciale si planificare mersul realizarilor propuse;

conduce evidenta operativa si statistica pe unitati.

Obiectul de activitate al S.C."UNIREA" S.A cuprinde:

fundamentarea necesarului de marfuri;

contractarea si desfacerea cu amanuntul si cu ridicata a marfurilor nealimentare;

prestari servicii;

recuperarea, reconditionarea si valorificarea ambalajelor.

Deci, dupa cum s-a vazut, S.C."UNIREA" S.A este o unitate cu profil comercial, ea asigurand desfacerea cu ridicata si cu amanuntul a marfurilor industriale.

2.1.3. Continutul si particularitatile proceselor economice din cadrul societatii

S.C."UNIREA" S.A este o unitate economica cu profil comercial care are ca obiect de activitate aprovizionarea cu marfuri si desfacerea acestora prin magazine specializate catre consumatori. În acest sens, studiaza permanent cererea de marfuri a populatiei in vederea obtinerii la timp a fondului de marfuri de la furnizori si asigura receptia calitativa a acestora. S.C."UNIREA" S.A conduce si controleaza activitatea retelei proprii de desfacere, urmarind modernizarea ei, simplificarea formelor de vanzare, folosirea rationala a spatiilor comerciale, intretinerea in conditii optime a utilajelor si mijloacelor de care dispune, folosirea rationala a fortei de munca si asigurarea unei serviri civilizate in fiecare unitate de desfacere.

Structura operativa a S.C."UNIREA" S.A este alcatuita din totalitatea unitatilor operative prin care se realizeaza nemijlocit activitatea de baza, auxiliara si anexa. Unitatile operative comerciale sunt reprezentate de subdiviziunile organizatorice care realizeaza procesul de aprovizionare, pastrare si desfacere a marfurilor. În cadrul societatii, rolul de unitate operativa revine magazinelor de desfacere cu amanuntul si depozitelor cu ridicata.

Depozitele cu ridicata au ca functie de baza concentrarea fondului de marfa de la un numar mare si divers de producatori formandu-se stocurile de marfuri necesare aprovizionarii in primul rand al magazinelor proprii si transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial. Tuturor acestor depozite le sunt proprii operatiunile de primire, pastrare si livrare a marfurilor.

La S.C."UNIREA" S.A exista si un depozit de ambalaje care are ca obiect de activitate, recuperarea reconditionarea si valorificarea ambalajelor.

În cadrul magazinelor cu amanuntul se are in vedere aprovizionarea lor in conditii optime, largirea necontenita a articolelor si sortimentelor precum si asigurarea unei bune serviri a populatiei.

Printre alte activitati S.C."UNIREA" S.A indruma si controleaza activitatea subunitatilor sale, analizeaza periodic stocurile de marfuri pentru a vedea in ce masura sunt corespunzatoare specificului si urmareste ca receptia cantitativa si calitativa a marfurilor sa se faca potrivit normelor in vigoare. Totodata societatea controleaza respectarea preturilor pentru inlaturarea oricarei forme de pagubire a consumatorilor sau de degradare a marfurilor.

S.C."UNIREA" S.A raspunde de realizarea in bune conditii a planului de aprovizionare a unitatilor de desfacere, de dezvoltare, specializarea si modernizarea retelei comerciale, de asigurarea bunei serviri a populatiei, de reducerea continua a cheltuielilor de circulatie si de cresterea rentabilitatii.

2.2. Structura organizatorica a unitatii "UNIREA"

2.2.1. Organizarea unitatii

S.C."UNIREA" S.A este organizata si functioneaza in baza legii nr. 31/1990, legea societatilor comerciale, fiind o societate cu capital integral de stat. Aceasta unitate are forma juridica de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu statutul sau si cu legile in vigoare.

S.C."UNIREA" S.A are in structura sa organizatorica servicii, birouri si structuri specifice realizarii obiectului sau de activitate. Structura sa de organizare se aproba de catre Adunarea Generala a Actionarilor. Organul de conducere al societatii este reprezentat de Adunarea Generala a Actionarilor care decide asupra activitatii firmei si asupra politicii ei economice si comerciale.

Organizarea, conducerea si gestionarea activitatii desfasurata la S.C."UNIREA" S.A este incredintata unui manager. Acesta are ca principale prerogative:

conceperea si aplicarea strategiilor si politicilor de dezvoltare a societatii;

angajarea sau concedierea personalului salariat;

negocierea contractelor de munca;

reprezentarea societatii comerciale.

S.C."UNIREA" S.A are in subordinea sa magazine, depozite, un complex comercial si magazine nealimentare. Unitatea este organizata pe doua sectoare de activitate: sectorul metalo-chimice cu amanuntul si ridicata (I.C.R.M.) Si sectorul textil, incaltaminte cu amanuntul si ridicata (I.C.RT.I.).

Structura oraganizatorica cuprinde 3 trepte ierarhice si un numar de 9 compartimente care sunt organizate dupa natura activitatii cu atributii bine delimitate pentru activitatile omogene sau indepenndente, asigurandu-se astfel eliminarea paralelismelor sau interferentelor in exercitarea sarcinilor.

2.2.2. Prezentarea si continutul structurii de conceptie a societatii

Prin structura de conceptie se intelege componenta serviciilor si birourilor, modul lor de amplasare in spatiu precum si formele de cooperare dintre acestea pe linia realizarii obiectului de activitate al unitatii.

Între toate componentele societatii UNIREA se stabilesc relatii stranse de colaborare in scopul actionarii unitare, informarii reciproce si indeplinirii sarcinilor ce le revin pentru desfasurarea activitatii firmei la parametrii optimi.

S.C."UNIREA" S.A este conceputa ca o unitate cu profil comercial avand ca principal obiect de activitate aprovizionarea cu marfuri si desfacerea acestora prin magazine specializate catre consumatori. Astfel societatea are o retea comerciala formata din 15 depozite cu ridicata si 72 unitati de desfacere cu amanuntul. În cadrul aceste societati isi desfasoara activitatea un numar mediu de angajati de 302 persoane, repartizati in structura unitatii in functie de necesitatile fiecarui sector in parte.

2.2.3. Prezentarea si continutul structurii functionale

S.C."UNIREA" S.A are o structura functionala alcatuita dintr-o serie de servicii si birouri ca planificare, prognoza, marketing, comercial, financiar, contabilitate, personal-salarizare, aprovizionare, administativ, etc. Structura functionala si legaturile dintre serviciile si birourile componente ale acesteia se poate vedea si in organigrama societatii.

Activitatea S.C."UNIREA" S.A este structurata pe mai multe functii si anume:

functia de cercetare dezvoltare reprezentata de ansamblul activitatilor ce se desfasoara in cadrul societatii in vederea realizarii obiectivelor din domeniul producerii de noi idei si transformarii acestora in noutati utile in dezvoltarea de viitor a unitatii.

Functia comerciala ce cuprinde activitati menite sa concure la realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legaturilor intreprinderii cu mediul ambiant in vederea procurarii mijloacelor necesare si a desfacerii bunurilor, lucrarilor sau serviciilor. Aceasta functie cuprinde trei activitati principale si anume: aprovizionarea tehnico-materiala menita sa asigure la timp toate mijloacele necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii firmei, desfacerea vizand livrarea bunurilor spre magazine specializate si activitatea de marketing care consta in descoperirea necesitatilor consumatorilor in vederea largirii gamei de marfuri destinate vanzarii;

Functia financiar contabila care cuprinde ansamblul activitatilor prin care se realizeaza obiectivele privind obtinerea si folosirea eficienta a mijloacelor financiare precum si evidenta in expresie valorica a fenomenelor economice;

Functia de personal reprezentata de ansamblul activitatilor care asigura personalul necesar bunei desfasurari a activitatii unitatii;

Conducerea S.C."UNIREA" S.A se asigura de catre Adunarea Generala a Actionarilor pentru decizii strategice, de catre manager pentru decizii tactice si de catre sefii de compartimente pentru decizii curente.

2.3. Organizarea si conducerea activitatii financiar contabile

2.3.1. Organizarea si atributiile compartimentului financiar-contabil

În cadrul S.C."UNIREA" S.A, compartimentul financiar-contabil are in componenta doua servicii, serviciul contabilitate si serviciul financiar care au fiecare atributii specifice.

Biroul contabilitate este o componenta functionala importanta a unitatii, asigurand aducerea la indeplinire a sarcinilor trasate de conducerea societatii cu privire la organizarea si conducerea contabilitatii, intocmirea bilanturilor contabile, introducerea formelor si metodelor moderne de calcul si evidenta. Biroul asigura indeplinirea rolului contabilitatii ca instrument activ in procesul de conducere si planificare, avand ca principale obiective organizarea si functionarea in bune conditii a evidentei valorilor patrimoniale in scopul pastrarii integritatii avutului societatii, cunoasterea permanenta a modului in care se realizeaza activitatea, precum si aplicarea cu fermitate a controlului financiar preventiv.

Biroul contabilitate este organizat in baza Legii Contabilitatii nr.82/1991 modificata si completata si are ca atributii urmatoarele:

-asigura si raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a evidentei contabile a elementelor patrimoniale;

-asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile in evidenta analitica si sintetica in baza documentelor de evidenta tehnic-operativa;

-asigura efectuarea inventarierii elementelor patrimoniale urmarind definitivarea si inregistrarea rezultatelor inventarierii conform dispozitiilor legale;

-intocmeste balanta de verificare analitica pentru toate valorile materiale;

-asigura aplicarea cu fermitate a controlului financiar preventiv asupra necesitatii si oportunitatii tuturor operatiilor din care se nasc, modifica si se strang drepturi si obligatii patrimoniale;

-urmareste punerea de acord a datelor din evidenta contabila cu datele din evidenta tehnic-operativa si sesizeaza conducerea unitatii de lipsurile constatate in gestiuni, in vederea luarii de masuri.

Serviciul financiar constituie o componenta functionala care realizeaza activitati de planificare financiara si urmarirea indicatorilor financiari, efectueaza intocmirea documentatiei financiare pentru obtinerea fondurilor necesare desfasurarii activitatii financiare a societatii si realizeaza analize economice. Acest serviciu are ca principale atributii urmatoarele:

efectuarea calculului indicatorilor economici si financiari privind rentabilitatea, marfa vanduta si incasata, beneficiile, viteza de rotatie a mijloacelor circulante;

asigurarea fondurilor necesare desfasurarii activitatii;

intocmirea statelor de plata si varsarea la timp a contributiei pentru asigurari sociale si pensii suplimentare;

efectuarea de incasari si plati in numerar conform documentelor justificative;

raspunderea pentru modul de stabilire a preturilor marfurilor societatii si elaborarea de propuneri pentru modificarea acestora.

2.3.2. Prezentarea formei de tehnica contabila utilizata in cadrul unitatii

Forma de inregistrare contabila poate fi definita ca ansamblul mijloacelor de lucru existente si a modalitatilor de utilizare a acestora folosite in contabilitatea curenta a societatii. Ea asigura inregistrarea documentelor justificative in ordine cronologica (in ordinea documentelor sau a numarului de ordine al acestora) si sistematica (dupa natura si felul lor) privitoare la toate operatiile economice ale unitatii.

În cadrul societatii comerciale "Unirea" S.A. se utilizeaza forma de inregistrare contabila "pe jurnale". Aceasta asigura inregistrarea operatiilor economice si financiare in mod cronologic si sistematic, direct din documentele primare si centralizatoare in jurnal care constituie instrumentul de lucru de baza in aceasta forma de inregistrare contabila.

Aceasta forma prezinta avantajul ca inregistrarea operatiilor economice se face unilateral, adica o singura data in creditul conturilor in corespondenta cu conturile debitoare.

Formulistica de lucru utilizata este alcatuita din : jurnale, registru-jurnal, situatii auxiliare, fise de cont analitice, balante de verificare, registrul inventar.

La S. C. UNIREA S. A. toata evidenta financiar-contabila se conduce automat pe calculator. Documentele primare se introduc in calculator urmand ca automat prin programe specifice, cu care este dotata unitatea, sa se genereze toate documentele mai sus mentionate.

CAPITOLUL III

EVALUAREA SI DESFASURAREA OPERATIUNILOR CU

MARFURI SI AMBALAJE

3.1. Modalitati de evaluare a stocurilor si miscarilor de marfuri si ambalaje

Evaluarea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice prin care se realizeaza exprimarea valorica cu ajutorul talonului banesc, a existentei miscarii si transformarea patrimoniului economic in scopul reflectarii lui in contabilitate si celelalte surse de date ale sistemului informational economic.

Necesitatea evaluarii este determinata de actiunea legii valorii, care impune folosirea etalonului banesc pentru exprimarea valorica a patrimoniului economic.

Principiul general de evaluare al elementelor patrimoniului economic, in vederea reflectarii lor in contabilitatea curenta consta in evaluarea la costul istoric, denumit si valoare contabila. Costul istoric se poate exprima concret in functie de momentele si metodele de evaluare folosite, combinate cu modalitatile diferite de procurare a elementelor patrimoniului economic.

În cazul marfurilor si ambalajelor specifice, problematica evaluiarii si mai ales a contabilizarii elementelor ce o compun, difera in functie de natura agentului economic, de locul plasarii acestuia in "lantul comercial" de la producator sau importatorul direct pana la consumator, de mecanismul formarii preturilor sub aspectul legislatiei financiare, etc.

3.2. Momentele evaluarii si formele de evaluare

În evaluarea stocurilor de marfuri si ambalaje se disting patru momente prevazute in mod concret de legislatia contabila in vigoare, respectiv in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, art.19 modificata si completata si anume:

evaluarea la data intrarii in patrimoniu;

evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum;

evaluarea la data inventarierii;

evaluarea la inchiderea exercitiului.

Evaluarea se face pe baza principiilor generale de contabilitate si a regulilor generale de evaluare.

a) Evaluarea la data intrarii in patrimoniu;

Ca principiu, bunurile intrate in patrimoniul societatii se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste astfel:

elementele cumparate (marfuri si aprovizionari stocabile) se evalueaza la costul de achizitie format din ansamblul cheltuielilor reale ocazionate de achizitionarea lor sau la costuri prestabilite denumite si "preturi de inregistrare".

Daca cheltuielile de transport sunt identificate pe sortimente de marfuri, calculul costului de achizitie unitar nu ridica probleme, insa, daca cheltuielile privesc mai multe sortimente apare ca necesara repartizarea acestora proportional cu cantitatea cumparata. Totodata trebuie sa se evidentieze distinct si diferentele dintre costul de achizitie efectiv si costul prestabilit.

Costul de achizitie se compune din: pretul de cumparare, taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare, alte cheltuieli accesorii.

elementale fabricate (produsele , materialele si ambalajele din productia proprie, etc.) se evalueaza de regula la costul de productie format din ansamblul cheltuielilor efectuate de unitate cu producerea lor sau la un cost prestabilit.

Daca se practica costul prestabilit si in acest caz trebuie evidentiat distinct diferentele de pret. Problema evaluarii stocurilor devine mai vasta atunci cand legea obliga la predeterminarea adaosului comercial sau cand aceasta necesitate deriva din specificul activitatii agentului economic.

În acest caz, valoarea marfurilor intrate se aduce la pretul de inregistrare, respectiv pretul prezumtiv de vanzare al comerciantului, prin aditionarea adaosului comercial propus.

În materie de evaluare a intrarilor de marfuri, se impune in primul rand alegerea modalitatii adecvate de evaluare, in sensul actualizarii stocurilor efective cantitative si valorice, urmate de centralizarea eventualelor diferente stabilite prin evaluarea stocurilor de marfuri la pretul zilei si al pietii.

b) Evaluarea la data ietirii din patrimoniu

Ca principiu, bunurile iesite din patrimoniul unitatii prin vanzare, consum, distrugere, etc., se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

În momentul iesirii din stoc, stocurile se evalueaza deci cu pretul cu care au fost evaluate la intrare.

Aplicarea acestui principiu nu este intotdeauna posibila, anumite elemente stocabile neputand fi identificate la iesire ca apartinand unei intrari sau alteia. În acest din urma caz, se practica un evantai larg de solutii, tehnici si metode de evaluare a iesirilor din stoc. Acestea pot fi grupate astfel:

Metode care fac abstractie totala de identificarea loturilor de intrare si care se bazeaza pe calculul costului mediu ponderat (C.M.P):

- metoda costului mediu ponderat dupa fiecare intrare potrivit careia dupa fiecare noua intrare in stoc se calculeaza un cost mediu ponderat dupa formula:

C.M.P. = _ Vi (valoarea stocului) + Iv (intrare in stoc valorica)

Si (cantitatea din stoc) + Ic (cantitatea intrata)

metoda costului mediu ponderat la sfarsitul perioadei, conform careia toate iesirile dintr-o perioada se evalueaza la un cost mediu unitar ponderat calculat pentru intreaga perioada.

Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda costului mediu ponderat calculat la finele perioadei de gestiune, respectiv lunar, prezinta avantajul unui calcul simplu, apropiindu-se mai mult de practica inventarului intermitent, dar nu prezinta valorizarea iesirilor in cursul perioadei de gestiune.

În schimb, metoda costului mediu ponderat calculat dupa fiecare intrare este considerata ca fiind mai apropiata de practica inventarului permanent si da posibilitatea valorizarii iesirilor in cursul perioadei de gestiune, reprezentand insa inconvenientul unui calcul relativ complex.

Metode bazate pe identificarea loturilor de intrare, caz in care pentru fiecare element iesit din stoc trebuie identificat lotul de intrare din care face parte, urmand a fi evaluat la pretul real de intrare al acestuia (desigur identificarea se face pe cale contabila, practic pe teren acest lucru fiind imposibila):

Metoda "primei intrari - primei iesiri (F.I.F.O). Potrivit acestei metode iesirile din stoc se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari (stoc). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator, in ordine cronologica.

Metoda "ultimei intrari - primei iesiri (L.I.F.O). Potrivit acestei metode bunurile din stoc se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari (stoc). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului anterior, in ordine cronologica.

De mentionat este faptul ca numai intr-o piata perfecta concurentiala se pot aplica metodele F.I.F.O si L.I.F.O. pentru marfuri.

Unitatile patrimoniale din tara noastra au posibilitatea de a evalua si deci a inregistra in contabilitate bunurile de natura stocurilor si la alte preturi, cu conditia ca in raporturile periodice, ele sa fie prezentate la costuri efective.

Astfel de preturi de inregistrare pot fi preturile prestabilite sau standard. Cand se utilizeaza preturile prestabilite, diferentele de pret fata de costul de achizitie se vor reflecta distinct in conturile de diferente de pret. Aceste preturi prestabilite utilizate pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de natura stocurilor se vor actualiza periodic, de regula, cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori.

Diferentele de pret pot fi:

favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul efectiv si se inscriu in rosu;

nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat costul efectiv si se inscriu in negru.

Diferentele se repartizeaza asupra cheltuielilor pentru stocurile consumate si asupra veniturilor, dupa caz, in baza relatiei de calcul:

Soldul initial al + Diferente de pret

Coeficientul (K) = diferentelor de pret aferente intrarilor periodice

de repartizare Soldul initial al Valoarea intrarilor perioadei

stocurilor la pret + la pretul standard

standard

K = _ Si (cont de diferente) + Rd (cont de diferente)

Si (cont de stoc la pret + Rd (cont de diferente)

de inregistrare)

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea stocurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inscrie in conturile corespunzatoarein care au fost inregistrate bunurile iesite.

La finele perioadei soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor, evaluate la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie.

În cazul marfurilor si ambalajelor, utilizarea preturilor standard (prestabilite) este putin probabila tocmai datorita complicarilor inutile pe care le-ar genera.

c) Evaluarea la data inventarierii

Inventarierea periodica a stocurilor se face pentru cel putin doua scopuri:

verificarea realitatii stocurilor scriptice reflectate de contabilitate , cu care ocazie se compara stocurile scriptice cu cele faptice constatate la inventariere, ambele evaluate la preturile de intrare reflectate in contabilitate. Cu aceasta ocazie se pot constata plusuri sau minusuri de inventar care se inregistreaza in contabilitate, pentru a pune de acord stocurile scriptice cu cele faptice.

Determinarea valorilor de inventar ale diferitelor componente patrimoniale. Valoarea de inventar, ce se stabileste la data inventarierii, este reprezentata de valoarea actuala sau de utilitate a acestor bunuri. Valoarea de utilitate este o notiune cu continut contabil, constand in evaluarea unui bun cu ocazia inventarierii cu pretul prezumtiv ce se putea obtine de la un eventual cumparator al unitatii, in stadiul in care se afla bunul respectiv.

d) Evaluarea la inchiderea exercitiului

Aceasta evaluare a stocurilor are loc de regula, la sfarsitul anului si reprezinta o aplicare practica a principiului prudentei, adica a contabilizarii pierderilor probabile si a necontabilizarii profiturilor previzibile, chai daca acestea sunt foarte probabile. În acest scop valoarea de intrare, denumita si valoarea contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii stocurilor.

Diferentele dintre cele doua valori sunt tratate si regularizate astfel:

-diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, stocurile mentinandu-se la valoarea lor de intrare;

-diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare a stocurilor se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane de depreciere, valoarea contabila a acestor elemente mentinandu-se de asemenea, la valoarea lor de intrare.

3.3. Structuri de preturi utilizate in comert

La marfurile, privite prin prisma celor doua momente esentiale ale circuitului economic, respectiv cumpararea si vanzarea putem distinge doua categorii de preturi:

pretul de cumparare;

pretul de vanzare.

Pretul de cumparare; reprezinta echivalentul sumei platite sau de platit pentru marfurile cumparate de la o alta societate. Caracteristicile principale a acestor categorii de preturi sunt fluctuatiile si negociabilitatea.

Pretul de cumparare este o componenta a costului de achizitie si anume componenta principala a acestuia, costul de achizitie cuprinzand si cheltuielile anexe si cheltuielile de transport aprovizionare.

Pretul de vanzare este echivalentul sumelor incasate sau de incasat din vanzarea marfurilor pornind de la un alt criteriu, respectiv dupa participantul la circuitul economic distribuitor, pretul de vanzare al marfurilor poate fi: pret de vanzare al angrosistului sau pret de vanzare al detailistului.

Indiferent de categoriile de pret de vanzare, acesta contine: pret de cumparare, cheltuieli anexe si marja bruta.

Pv = Pc + Cha + Mb

Marja bruta serveste pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare ale comerciantului si asigurarea profitului net al acestuia.

Este cunoscuta si sub denumirea de adaos comercial. Acesta reprezinta suma care adaugata la pretul de cumparare sau la costul de achizitie pentru a obtine pretul de vanzare. Si acest element este caracterizat de fluctuatie si de negociabilitate.

Din punct de verdere al continutului si al scopului, notiunea de adaos comercial este identica cu cea de rabat comercial, in sume absolute ele fiind egale. Procentual, ele sunt diferite, diferente determinate de modul de calcul al acestora:

procentul de adaos se aplica la pretul de cumparare sau cost de achizitie, sumele obtinute adaugandu-se acestora;

procentul de rabat se aplica la pretul de vanzare, suma rezultata scazandu-se din acesta.

Apare aici necesitatea transformarii cotei de adaos in cota de rabat si invers, utilizand pentru aceasta procedeul sutei majorate, respectiv al sutei micsorate.

p.r. = _100 x p.a.

100 - p.a.

p.a. = _100 x p.r.

100 - p.r.

În ceea ce priveste relatia dintre adosul comercial si marja bruta am putea spune ca ele au aceeasi esenta, fiind destinate sa acopere cheltuielile de exploatare ale comerciantului si sa asigure profitul net al acestuia. Incluse in pretul de vanzare si unul si celalalt reprezinta rezultatele brute din vanzarea marfurilor.

Rezultatul net din aceasta activitate se determina dupa relatia:

Rezultatul = Pretul de vanzare - Costul complet al marfurilor

net (Cifra de afaceri)

Costul complet al marfurilor cuprinde pe langa costul de achizitie al acestora si cheltuielile distribuitorului, respectiv ale comerciantului (salarii, materiale, lucrari)

3.4. Facturarea marfurilor, elementele comerciale, financiare si fiscale ale facturii

Documentul care sta la baza vanzarilor sau cumpararilor de marfuri este factura. Pentru furnizor, aceasta este un document de vanzare a marfurilor iar pentru client un document de cumparare.

Factura cuprinde:

a)     pretul unitar al marfurilor, care inmultit ca cantitatea vanduta / cumparata pentru fiecare sortiment de marfa permite stabilirea valorilor partiale, valori care prin insumare dau valoarea totala a marfii.

b)     Reducerile de pret care pot fi de doua tipuri:

1.reduceri comerciale;

2.reduceri financiare

Reducerile comerciale pot fi: bonificatii, remize, risturne.

Bonificatiile sunt reduceri de pret acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate continute de marfa.

Remizele sunt reduceri de pret acordate asupra pretului de vanzare convenit in functie de importanta cantitatii vandute. Se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra pretului de vanzare.

Risturnele reprezinta reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi partener pentru o anumita perioada convenita de comun acord.

Reducerile financiare apar sub forma sconturilor sau acordurilor de reglementare. Sconturile sunt reduceri acordate de furnizor clientului prentru plata / incasarea inainte de termenul de exigibilitate.

c)     pretul ambalajelor

Ambalajele pot fi facturate separat de marfa sau pot fi incluse in pretul marfurilor. De regula, sunt facturate separat si se platesc odata cu plata contravalorii marfurilor.

d)     pretul transportului

Factura cuprinde de cele mai multe ori, si pretul transportului de marfuri, daca acesta trebuie platit de client furnizorului. În acest caz, transportul facturat clientului devine un element aditiv al favcturii. Este vorba de cheltuielile de transport suportate de client conform prevederilor contractuale, dar efectuate de furnizor in contul acestuia.

În conditiile aplicarii T.V.A, factura cuprinde si acest element cu caracter fiscal. T.V.A. este o taxa fiscala care priveste vanzarile de marfuri si prestarile de servicii. Aceasta se datoreaza statului de catre vanzator si este facturata cumparatorului. Vanzatorul are insa si calitatea de colector de T.V.A. Ca urmare, in factura trebuie sa apara distinct pretul marfurilor si serviciilor (fara T.V.A.) si separat suma T.V.A.

T.V.A -ul de plata catre stat se determina ca diferenta intre suma T.V.A incasata de la clienti si suma platita furnizorului.

Lunar se efectueaza calculul:

T.V.A de plata = T.V.A aferent pentru - T.V.A aferent pentru

vanzarile lunii cumpararile lunii

Reducerile de pret cu caracter comercial (bonificatii, remize si risturne) se pot factura o data cu marfa sau ulterior facturarii acesteia printr-o factura distincta.

Daca se factureaza o data cu marfa influenteaza:

la vanzator, pretul de vanzare al marfii, inregistrandu-se in creditul contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor";

la client, costul de aprovizionatre al marfii, inregistrandu-se in debitul contului 371 "Marfuri".

Daca se factureaza ulterior facturarii marfurilor, nu mai influenteaza pretul acestora, contabilizandu-se distinct reducerile acordate ca o "alta cheltuiala de exploatare";

Reducerile financiare, indiferent de momentul acordarii sau obtinerii lor ( o data cu plata sau ulterior), nu influenteaza pretul marfurilor si reprezinta cheltuieli financiare pentru vanzator si venituri financiare pentru cumparator.

3.5. Organizarea documentatiei primare si a evidentei operative a marfurilor si ambalajelor

În cadrul societatii Unirea S.A. , stocurile de marfuri si ambalaje ocazioneaza numeroase operatiuni care pot fi grupate dupa continutul lor in operatiuni de aprovizionare si conservare, operatiuni de eliberare din depozite, vanzare, inventariere. Aceste operatiuni sunt consemnate in diferite documente si evidente operative specifice.

Aprovizionarea cu marfuri si ambalaje la S. C. "UNIREA"S.A. se face de regula, din afara, adica de la alte societati. În vederea indeplinirii obiectivelor prevazute in programul de aprovizionare, aceasta unitate emite catre furnizori comenzi, iar pe baza acestora incheie contracte economice. În anumite situatii, contractele economice sunt inlocuite de furnizori prin confirmarea de comanda.

Pentru urmarirea modului in care sunt realizate contractele de aprovizionare, serviciul comercial organizeaza o evidenta operativa care cuprinde documentele "Registrul de comenzi" "Fise de urmarire a executarii comenzilor". În aceste documente de evidenta operativa se inscriu comenzile emise de societate catre furnizori, precum si termenele de livrare stabilite de comun acord cu acestia prin contractele economice sau, in lipsa acestora, prin confirmarea de comanda trimisa de furnizor, data la care a fost executata comanda si se fac mentiuni privind revenirile pentru urgentarea executarii comenzii, penalizarile datorate pentru neexecutarea conditiilor contractuale.

Organizarea evidentei operative se face de regula, acolo unde se produc faptele , operatiile efectuate se inscriu in momentul infaptuirii acestora.

La locurile de depozitare a stocurilor se conduce "Fisa de magazie" deschisa pentru fiecare sortiment depozitat, in care operatiile se consemneaza numai cantitativ.

Datele din "Fisa de magazie" se confrunta periodic cu cele de la contabilitate pentru controlul exactitatii lor.

Pentru urmarirea sosirii transporturilor si plata facturilor se folosesc documentele "Registrul de comenzi" si "Fisa de urmarire a executarii comenzilor".

3.5.1. Formele si documentele aprovizionarii cu marfuri si ambalaje

La societatea UNIREA S.A. , aprovizionarea cu marfuri si ambalaje se face din afara, adica de la celelalte societati.

La baza operatiunilor de cumparare stau ca si documente primare factura, factura fiscala si chitanta fiscala.

Procesul de aprovizionare se realizeaza pe bazaa de contracte si comenzi si poate imbraca mai multe forme si anume:

a)Aprovizionarea fara delegat (pe raspunderea furnizorului) are loc in concordanta cu prevederile contractului si ale graficului de livrari. Pe baza acestuia din urma, furnizorul procedeaza la autoreceptia lotului de marfuri, intocmind un "Proces verbal de autoreceptie", dispozitie de livrare, factura si certificatul de calitate.

Urmeaza ambalarea marfurilor, incarcarea in mijlocul de transport si expedierea lor, cu aceasta ocazie fiind incredintate carausului. Ca documente de transport se intocmesc: scrisoarea de trasura, scrisoarea de transport, etc. (in functie de mijlocul de transport folosit).

Carausul asigura transportul marfurilor la destinatie, anuntarea destinatarului si incredintarea bunurilor beneficiarului. Acesta numeste o comisie de receptie care procedeaza la receptia cantitativa si calitativa a lotului de marfa.

Urmarind concordanta cu prevederile din contract si documentele de livrare si transport, comisia de receptie intocmeste "Nota de receptie si constatare de diferente". Daca partial sau total marfa nu este acceptata de unitate ca fiind necorespunzatoare sortimental, calitativ sau nelivrata la termenele prevazute este luata in custodie, intocmindu-se un proces verbal de luare in custodie. Ulterior , ea se restituie furnizorului.

În nota de receptie marfa se evalueaza la pretul ei de cumparare sau costul de achizitie. Pe baza documentelor primare se fac inregistrari in evidenta operativa (fise de magazie, raport de gestiune, etc.) si se intocmesc documentele centralizatoare (recapitulatii sau borderouri ale marfurilor intrate), care se inregistreaza in contabilitatea sintetica.

b) Aprovizionarea prin delegat propriu se realizeaza, de regula, cand furnizorul si beneficiarul se afla in aceeasi localitate.

Delegatul societatii se prezinta la furnizor cu o comanda si cu o delegatie de ridicare a marfurilor si eventual cu fila de cec, necesara efectuarii platii. Participand la receptia marfii si a ambalajelor delegatul le preria si semneaza documentele de livrare (dispozitia de livrare si factura). El poarta raspunderea integritatii lotului de marfa si ambalaje.

La sosirea delegatului, se procedeaza la verificarea cantitativa si calitativa si se intocmeste "Nota de receptie si constatare de diferente".

Urmeaza preluarea si inregistrarea documentelor de livrare si receptie asemanator cu procedura prezentata anterior.

În cazul lipsurilor de marfa constate la receptie se intocmeste "Decizia de imputare" sau se ia delegatului un angajament de plata.

c) Aprovizionarea cu delegat a unitatii furnizoare presupune prezentarea acestuia la unitatea beneficiara unde se primesc si se verifica marfurile si ambalajele de catre comisia de receptie si se intocmesc documentele de receptie.

Documentarea necesita, fie asteptarea documentelor de decontare de la furnizor, fie intocmirea lor din proprie initiativa de beneficiar.

Aprovizionarea in depozite imbraca forme specifice, in cadrul acestora efectuandu-se doua operatii si anume:

receptia marfurilor sosite de la furnizor

distribuirea marfurilor catre magazine sau clienti

Distribuirea se efectueaza pe baza "Certificatului de distributie" si a "Notei de predare-restituire " care justifica descarcarea gestiunii si incarcarea gestiunii beneficiare.

Nota de predare restituire sta la baza completarii "Raportului de gestiune" cu intrarile de marfuri si a "Fisei de magazie" cu iesirile de marfuri.

Tot pe baza ei se intocmeste "Recapitulatia marfurilor iesite" din depozit si intrare in gestiunea primitoare.

Specific societatii UNIREA S.A. este faptul ca marfurile se primesc de la furnizor care emite aviz si factura cu T.V.A., dupa care se receptioneaza de depozit si se editeaza pe calculator.

La sfarsitul lunii se elaboreaza un borderou in care sunt consemnate toate receptiile din luna respectiva pe depozit.

Daca sunt diferente se fac procese verbale si se stabileste din vina cui sunt acestea. Apoi dupa borderoul intocmit se face nota contabila specifica.

3.5.2. Formele si documentele vanzarii de marfuri si ambalaje

Formele si documentele vanzarii de marfuri si ambalaje se pot imparti in doua categorii si anume:

vanzarea catre consumatorii individuali;

vanzarea catre consumatorii colectivi sau terti (alte societati)

Dupa modalitatea de incasare a banilor, vanzarea poate fi in numerar sau prin virament.

De regula vanzarea catre consumatorii individuali se face cu incasarea in numerar, iar catre terti cu incasarea prin virament.

Vanzarea catre terti cu incasare in numerar sau prin virament cunoaste mai multe forme cum sunt:

a)Vanzarea cu delegat al societatii furnizoare, presupune colectarea comenzilor de marfuri de la beneficiari, pregatirea loturilor de marfuri ce se vand, autoreceptionarea si incredintarea lor delegatului, ambalarea si incarcarea in mijloace de transport, intocmirea "Avizului de insotire a marfii".

Conform primirii marfurilor si acceptul platilor se face prin completarea de catre beneficiar a cantitatilor de marfuri primite in "Avizul de insotire" si semnarea acestuia.

Pe baza avizului astfel completat, furnizorul intocmeste factura.

Avizul de insotire reprezinta documentul de iesire al marfurilor . În ele se inscrie initial cantitatea livrata, cumparatorul completand cantitatea efectiv primita. Diferentele ce se vor ivi intre cele doua cantitati sunt denumite diferente de distributie si se solutioneaza de predatorul marfii. În factura se mentioneaza cantitatea efectiv primita de beneficiar.

Avizele de insotire si facturile stau la baza inregistrarilor din evidenta operativ gestionara. Ele se prelucreaza si se centralizeaza in "Recapitulatia sau borderoul marfurilor iesite".

b) Vanzarea cu delegat al cumparatorului necesita prezentarea acestuia cu o comanda cuprinzand marfurile solicitate si o "Delegatie de ridicare a marfurilor".

Avizand comanda, serviciul comercial emite "Dispozitia de livrare", prin care dispune vanzarea marfurilor. Unitatea furnizoare receptioneaza marfurile, in prezenta delegatului cumparatorului, intocmind "Factura de expediere" "Certificat de calitate".

Prelucrarea documentelor se face asemanator ca in varianta prezentata anterior.

c) Vanzarea marfurilor pe raspunderea furnizorului si fara delegat se efctueaza pe baza contractului, a graficului de livrare si a dispozitiei de livrare intocmite de compartimentul comercial,

Dupa pregatirea lotului de marfa se procedeaza la autoreceptia sa , cu care ocazie se intocmeste un proces verbal de receptie. Se intocmesc apoi documentele de livrare: dispozitia de livrare, factura, certificatul de calitate, etc.

Dupa predarea marfurilor carausului, se emit documentele de transport: scrisoarea de trasura, scrisoarea de transport, etc.

Documentele de livrare se inregistreaza in evidenta operativa si apoi se prelucreaza , centralizeaza si inregistreaza in contabilitate.

La livrarea marfurilor catre clienti din depozitele S.C.UNIREA S.A. se elibereaza avize, se centralizeaza in factura si zilnic se scoate un borderou pe toate depozitele. La sfarsit de luna, se centralizeaza aceste borderouri facandu-se un total la vanzari pe depozite dupa care se intocmeste nota contabila respectiva.

La sfarsit de luna, se editeaza balanta pe fiecare depozit si soldul acesteia trebuie sa corespunda cu fisele sintetice.

Pe langa livrarea catre clienti, la S.C.UNIREA S.A se fac si transferuri de marfuri de la depozite la magazinele cu amanuntul. Pentru acest tip de livrare se intocmeste un aviz de la depozit la magazine si din vanzarea marfii la magazinele cu amanuntul se creaza venituri. Veniturile sunt depuse la caserie cu monetar sau prin banca.

Cand este nevoie sa se stie stocul unui produs, se poate edita de pe calculator fisa de magazie cu toate intrarile si iesirile de produse.

Pentru bunurile degradate din depozit se intocmesc procese verbale. Daca sunt in cadrul normelor se aproba si se scad din gestiune, iar daca sunt din vina delegatului sau peste norma se imputa celui vinovat.

CAPITOLUL IV

CONTABILITATEA FINANCIARA A MARFURILOR SI AMBALAJELOR LA SOCIETATEA COMERCIALA "UNIREA" S.A.

4.1. Metode de organizare a contabilitatii stocurilor de marfuri si ambalaje la S.C.Unirea S.A.

Contabilitatea financiara , numita si generala are ca obiect inregistrarea tuturor operatiilor care afecteaza patrimoniul unitatii spre a determina rezultatul financiar al acesteia. Pe langa faptul ca este un sistem de colectare a informatiilor exprimate in cifre, contabilitatea financiara este si un instrument de analiza si sinteza , realizand astfel un control al eficientei gestiunii economice.

Contabilitatea stocurilor de marfuri si ambalaje poate fi organizata dupa una din urmatoarele metode:

metoda inventarului permanent;

metoda inventarului intermitent.

Metoda inventarului intermitent consta in neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de marfuri si ambalajelor in cursul perioadelor. Pentru ca aceasta metoda nu permite un control riguros al gestionarii stocurilor de marfuri si ambalaje si al asigurarii integritatii lor, la societatea Unirea nu se utilizeaza aceasta metoda ci metoda inventarului permenent.

Deci, la S.C.UNIREA.S.A., organizarea contabilitatii marfurilor si ambalajelor se face dupa metoda inventarului permanent , metoda care consta in utilizarea conturilor de marfuri si ambalaje pentru a determina si urmari in permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare sau de iesire.

Ca atare, contabilitatea marfurilor si ambalajelor va reflecta :

stocul initial, de la inceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi decat debitor;

intrarile in cursul lunii, pe baza documentelor de intrare a marfurilor si ambalajelor, ce se vor inregista in debitul conturilor corespunzatoare.

iesirile din cursul lunii, in baza documentelor de iesire a marfurilor si ambalajelor care vor forma rulajul creditor al conturilor de marfuri si ambalaje;

in baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri, se va stabili in permanenta stocul scriptic al marfurilor si ambalajelor.

Stocurile scriptice vor putea fi comparate la perioadele de invenrtariere cu stocurile faptice din a caror compararre se pot stabili plusuri sau minusuri de inventar. Cu acestea vor fi corectate stocurile scriptice pentru a se pune de acord situatia scriptica din contabilitate cu situatia faptica, determinata prin inventariere.

Folosirea metodei inventarului permanent presupune:

utilizarea diverselor preturi de inregistrare a marfurilor si ambalajelor cum sunt costul de achizitie, pretul standard, pretul de facturare;

folosirea conturilor de diferente de pret aferente marfurilor si ambalajelor;

conducerea unei contabilitati analitice a marfurilor si ambalajelor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica existente (metoda fiselor de cont analitic cantitativ valorice, metoda operativ contabila sau pe solduri si metoda global valorica).

Metoda inventarului permenent folosita la S.C. Unirea, desi presupune un volum mai mare de munca, asigura o mai riguroasa cunoastere a marimii stocurilor de marfuri si ambalaje si un mai bun control al integritatii lor.

4.2. Organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor la societatea "Unirea"S.A.

4.2.1.Sistemul de conturi utilizat in contabilitatea marfurilor

Marfurile sunt formate din bunurile achizitionate in vederea revanzarii in aceiasi stare. Sunt asimilate stocurile de marfuri si acele elemente din categoria stocurilor ( materii prime, materiale, obiecte de inventar) achizitionate de la terti care ulterior sunt redistribuite (redestinate) fiind disponibile pentru a fi vandute in starea in care au fost cumparate. Ca urmere, stocurile de materiale, combustibili, obiecte de inventar, etc, negociate si vandute, vor fi trecute (transferate) in gestiunea si contabilitatea marfurilor. Aceasta delimitare , pe langa faptul ca asigura incadrarea corecta a stocurilor dupa destinatii reale, permite determinarea reala a cheltuielilor dupa felul lor.

Pentru contabilizarea marfurilor se utilizeaza conturile sintetice de gradul I din grupa 37 "Marfuri":

contul 371 "Marfuri"

contul 378 "Diferente de pret la marfuri"

Contul 371 "Marfuri" serveste pentru reflectarea existentei si miscarii marfurilor aflate in unitate la pret de inregistrare, care poate fi cost de achizitie sau pret de vanzare cu amanuntul.

Din punct de vedere al continutului economic, este un cont de mijloace circulante, iar dupa functia contabila este un cont de activ.

În debitul contului 371 "Marfuri"se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a marfurilor aduse de la terti sau aflate in curs de aprovizionare;

valoarea adaosului comercial, in situatia inregistrarii la pret cu amanuntul;

valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate cu sau fara facturi de la furnizori;

valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate din avansuri de trezorerie;

valoarea la pret de inregistrare a unor stocuri trecute in sectorul circulant, pentru a fi vandute ca marfuri;

valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate ca plus la inventar cat si cele primite cu titlul gratuit.

În creditul contului 371 "Marfuri"se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise in custodie sau consignatie la terti;

valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoare adaugata neexigibila aferenta marfurilor vandute, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul;

valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite prin donatie sau distruse ca urmare a calamitatilor.

Soldul contului 371 reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor aflate in stoc.

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" tine evidenta adaosului comercial aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii.

Dupa continutul economic este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor si dupa functia ccontabila este un cont de pasiv.

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiunea unitatii.

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute.

Soldul creditor al contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor ramase in stoc.

În contabilitatea marfurilor se mai uilizeaza conturile 607 "Cheltuieli privind marfurile", 707 "Venituri din vanzarea marfurilor", 442 "Taxa pe valoare adaugata".

Contul 607 "Cheltuieli privind marfurile" este, dupa functia contabila un cont de activ si cu ajutorul lui se tine evidenta cheltuielilor privind marfurile.

În debitul contului 607 "Cheltuieli privind marfurile" se inregistreaza valoarea marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventar.

Contul se crediteaza, la sfarsitul perioadelor de gesiune cu valoarea marfurilor vandute sau constatate plusuri la inventar decontate pe seama rezultatelor financiare finale.

Contul 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" este un cont de pasiv, cu ajutorul lui tinandu-se evidenta veniturilor din vanzarea marfurilor.

Acest cont se crediteaza cu:

pretul de vanzare al marfurilor (exclusiv T.V.A) livrate cu facturi clientilor;

pretul de vanzare al marfurilor (exclusiv T.V.A) pentru care nu s-au intocmit inca facturi;

sumele incasate direct in numerar din vanzarea marfurilor (exclusiv T.V.A).

Se debiteaza la sfarsitul perioadei de gestiune prin trecerea veniturilor colectate asupra contului de profit si pierdere.

Pe langa aceste conturi, mai intervine si contul 442 "Taxa pe valoare adaugata", cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind taxa pe valoare adaugata.

Referitor la contabilizarea marfurilor pentru reflectarea taxei pe valoare adaugata se folosesc conturile 4426"T.V.A.deductibila", 4427 "T.V.A.colectata"si 4428 "T.V.A.neexigilbila".

Contul 4426 "T.V.A.deductibila" reflecta taxa pe valoare adaugata consemnata in facturile emise de furnizori pentru bunurile achizitionate de unitate, deductibila din punct de vedere fiscal.

Din punct de vedere al continutului economic este un cont de mijloace circulante in decontare, iar dupa functia contabila este un cont de activ.

Contul 4427 "T.V.A.colectata" serveste pentru reflectarea sumelor datorate de unitate statului, reprezentand taxa pe valoare adaugata aferenta vanzarilor de bunuri. Din punct de vedere al continutului economic este un cont de surse atrase iar dupa functia economica este un cont de pasiv.

Contul 4428 "T.V.A.neexigilbila" este un cont bifunctional si cu ajutorul lui se tine evidenta T.V.A.neexigilbila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri efectuate cu plata in rate precum si cea inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul la unitatatile ce tin evidentele la acest pret.

Societatea comerciala UNIREA S. A. detine atat depozite cu ridicata cat si unitati cu amanuntul si ca atare trebuie sa detalieze in mod corespunzator contul 371 "Marfuri" in conturi sintetice de gradul II: 3711 "Marfuri in depozitele cu ridicata" si 3712 "Marfuri in unitatile cu amanuntul".

Specific societatii "UNIREA" este faptul ca, si in depozite, marfurile se evidentiaza cu adaos comercial si ca atare contul 378 "Diferente de pret la marfuri" se detaliaza in conturile 3781 "Diferente de pret la marfuri in depozite" si 3782 "Diferente de pret la marfuri cu amanuntul".

La societatea "UNIREA" S.A., conturile cu ajutorul carora se contabilizeaza marfurile se impart in functie de felul si natura marfurilor intr-o serie de conturi analitice si anume:

-37111 "Marfuri depozit ICRM", 37112 "Marfuri depozit ICRII" 37121 "Marfuri amanunt industrial" , 37122 "Marfuri amanunt alimentar", 3713 "Marfuri depozit combustibil"

37811 "Diferente de pret la marfuri in depozit ICRM", 37812 "Diferente de pret la marfuri in depozit ICRiI", 37821 "Diferente de pret la marfuri industrial", 37822 "Diferente de pret la marfuri alimentare", 3783 "Diferente de pret depozit combustibili".

-60711 "Cheltuieli privind marfurile ICRM", 60712 "Cheltuieli privind marfurile ICRiI", 60721 "Cheltuieli privind marfurile industriale", 60722 "Cheltuieli privind marfurile alimentare", 6073 "Cheltuieli marfuri combustibil".

-70711 "Venit vanzari ICRM", 70712 "Venit vanzari ICRiI", 70721 "Venit vanzari industrial", 70722 "Venit vanzari alimentar".

4.2.2. Contabilitatea operatiunilor cu marfuri

La societatea "UNIREA" S.A., organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor se realizeaza dupa metoda inventarului permanent.

Aceasta metoda consta in utilizarea conturilor de marfuri si ambalaje pentru a determina si urmari in permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare sau de iesire.

În functie de pretul utilizate, metoda inventarului permanent cunoaste urmatoarele variante:

metoda inventarului permanent in costuri de achizitie;

metoda inventarului permanent in pret de vanzare;

metoda inventarului permanent in pret standard.

a).Contabilitatea marfurilor in care se foloseste costul de achizitie pentru evaluarea si inregistrarea lor

Costul de achizitie se utilizeaza de regula in depozite. Astfel, daca se cumpara marfuri de la furnizori, pret de factura al marfurilor 12.500 lei, T.V.A. 19%, formula contabila va fi:

= 401 14875

371 "Marfuri" "Furnizori" 12.500

4426 "T.V.A.deductibila" 2.375

Iesirea din gestiune a marfurilor prin vanzare in cazul folosirii costului de achizitie se inregistreaza in contabilitate prin formulele urmatoare:

-daca se vand catre clienti marfuri la un pret de vanzare de 14.000 lei, T.V.A. 19%, se inregistreaza:


"Clienti" 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 14.000

4427 "T.V.A.colectata" 2.660

-scaderea din gestiune a marfurilor vandute la costul de achizitie al acestora se inregistreaza:

= 371 12.500

"Cheltuieli privind marfurile"  "Marfuri" (cost de achizitie)

Specific insa pentru societatea UNIREA S.A. este faptul ca aceasta inregistreaza si in depozite un adaos comercial si ca atare aceasta se inregistreaza in contabilitate, pe langa formulele anterioare si cea de inregistrare a adaosului aferent marfurilor respective.

Acest tip de inregistrare vor fi prezentate in continuare in exemplele ce vor urma.

b) Contabilitatea marfurilor in care se foloseste pretul de vanzare

I.Contabilitatea marfurilor in care se foloseste pretul de vanzare cu ridicata pentru evaluarea si inregistrarea lor.

1) SC"UNIREA"S.A. se aprovizioneaza pe baza facturii de la societatea "CLUJANA" cu 200 perechi pantofi, in valoare totala de 28.000, T.V.A.19%.

Pe baza receptiei se face inregistrarea in contabilitate astfel:

= 401 33.320

37112 "Marfuri depozit ICRTI" "Furnizori" 28.000

4426 "T.V.A. deductibila" 5.320

-inregistarea adaosului comercial de 20%

= 37812 5.600

"Marfuri depozit ICRTI"  "Diferente de pret la marfuri depozit ICRTI"

2) SC"UNIREA"S.A. se aprovizioneaza pe baza facturii de la S.C. COLGATE PALMOLIVE S.A. Brasov, cu detergenti in valoare de 4.960 lei, T.V.A. 19%. Pe baza receptieie se face inregistrarea


37112 "Marfuri depozit ICRM" "Furnizori" 4.960

4426 "T.V.A. deductibila" 942.40

-inregistarea adaosului comercial de 20%


"Marfuri depozit ICRM"  "Diferente de pret la marfuri depozit ICRM"

3) SC"UNIREA"S.A cumpara produse de papetarie de la PEHART PETRESTI În valoare de 6.500 lei, T.V.A.19%. Pe baza receptiei se face inregistrarea:


3711 "Marfuri depozit cu ridicata" "Furnizori" 6.500

4426 "T.V.A. deductibila"  1.235

-inregistarea adaosului comercial de 20%


"Marfuri depozit cu ridicata"  "Diferente de pret la marfuri depozit ICRM"

Vanzarea marfurilor catre clienti:

1)SC"UNIREA"S.A vinde pe baza facturii catre societatea PERFECT STYLE produse cosmetice in valoare de 3.200 lei, T.V.A 19%, adaos comercial 20%.


70711 3.840


-descarcarea gestiunii se inregistreaza:

% = 37111 3.840

60711 3.200

37811 640

Încasarea se face prin banca:

5121 = 411 4.569.60

"conturi la banci in lei" "Clienti"

2) SC"UNIREA"S.A vinde produse electronice unui client "LAZZARO COMPANY" S.R.L., in valoare de 26.000 lei, adaos comercial 20%.

= % 37128

70721 31.200

5928

-descarcarea gestiunii se inregistreaza:

% = 37121 31.200

60721 26.000


- incasarea se face prin banca:

411 = 5121 37128

Calculul cotei medii de adaos

Determinarea adosului comercial aferent vanzarilor de marfuri se face prin calculul cotei medii de adaos:

Cma = _ Si 378 + Rc378 x 100

Si371 + Rd 371

Cma x Sf 371 = adaos aferent stocului

Exemplu:

Si 371 = 5.600

Si 378 = 1.200

Rd371 = 48.000

Rc 378 = 10.500

Total incasari = 36.500

Determinarea cotei medii de avans

Cma = _ 1.200 + 10.500 x 100 = 21,82%

5.600 + 48.000

21,82 x 36.500 = 796.430 = adaosul aferent vanzarilor sau rulaj debitor al contului 378.

II.Contabilitatea marfurilor in care se foloseste pretul de vanzare cu amanuntul pentru evaluarea si inregistrarea lor.

1) SC"UNIREA"S.A. se aprovizioneaza cu becuri, factura furnizorului cuprinzand valoarea marfii de 1.800, T.V.A. 19% si unitatea practica un adaos comercial de 30%.

-receptia marfurilor primite de la furnizor se inregistreaza :


37121 "Marfuri amanunt industrial" "Furnizori" 1.800

4426 "T.V.A. deductibila"  342

-inregistrarea adaosului comercial si a T.V.A. neexigibila

37121 = % 984.60

37821 540 (1.800 x 30%)

4428 444.60 (2.340 x 19%)

La vanzarea acestor marfuri se fac urmatoarele inregistrari:

-vanzarea marfurilor:

5311 = % 2.784.60

70721 2.340

4427 444.60

-descarcarea de gestiune pentru marfurile vandute:


60721 1.800



III.Contabilitatea marfurilor in care se foloseste pretul standard(evidentiata in mod teoretic).

În cazul marfurilor, utilizarea pretului standard este putin probabila.

Pretul standard este un pret prestabilit ce consta in evaluarea si inregistrarea marfurilor la preturi fixe, stabilite anterior pe baza preturilor medii ale stocurilor respective realizate in perioada precedenta. El devine pret de inregisrare in contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie.

Diferentele de pret pot fi:

favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul efectiv si se inscriu in rosu;

nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat costul efectiv si se inscriu in negru.

Diferentele se repartizeaza asupra cheltuielilor pentru stocurile consumate si asupra veniturilor, dupa caz, in baza relatiei de calcul:

Soldul initial al + Diferente de pret

Coeficientul = diferentelor de pret aferente intrarilor periodice

de repartizare (K) Soldul initial al Valoarea intrarilor perioadei

stocurilor la pret + la pretul standard

standard

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea marfurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inscrie in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

La finele perioadei soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor, evaluate la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie.

A. Contabilitatea marfurilor in conditiile reducerilor de pret

Reducerile de pret care pot fi de doua tipuri:

1.reduceri comerciale;

2.reduceri financiare

1.Reducerile comerciale sub forma de bonificatii, remize, risturne, facturate o data cu marfa, pot actiona fie asupra pretului de cumparare , fie asupra pretului de vanzare. Facturate ulterior marfii, au caracterul unor cheltuieli sau venituri. În acest caz contabilizarea lor se realizeaza cu ajutorul conturilor 658 "Alte cheltuieli de exploatare" si 758 "Alte venituri din exploatare"

În general in contabilitatea cumparatorului care utilizeaza ca pret de inregistrare a marfurilor costul de achizitie, reducerile de acest tip nu produc efecte. Daca insa reducerea se factureaza ulterior marfurilor, acestea produc efecte atat in contabilitatea vanzatorului cat si in contabilitatea cumparatorului. Ele se reflecta ca si cheltuieli in contabilitatea vanzatorului si ca venit in contabilitatea ccumparatorului.

2.Reducerile financiare apar sub forma sconturilor si se inregistreaza in contabilitatea vanzatorului cu ajutorul contului 667 "Cheltuieli cu sconturi acordate" iar in cea a cumparatorului cu ajutorul contului 767 "venituri din sconturi obtinute".

Exemplu

S.C. "UNIREA" cumpara marfuri de la societatea SPECIAL S.A. pe baza facturii in valoare de 6.515 lei. Scontul acordat de furnizor este de 1%.


37112 "Marfuri depozit ICRTI" "Furnizori" 6.515

4426 "T.V.A. deductibila"  1.237.85

achitarea datoriei si obtinerea scontului:


5121 7.752.85


În cadrul vanzarilor de marfuri in valoare de 8.500 cu un scont de 1% inregistrarile vor fi:



1.615


5121 10.014

În relatiile comercilae cu clientii sai Societatea "UNIREA" nu acorda sconturi clientilor sai.

Se reduce pretul de vanzare in depozit la detergenti, diferenta dintre pretul vechi si cel nou fiind de 5 lei / pachet

-pentru 2000 pachete :

  37111 = %

8196

 
37811

1504

 

4428

B. Contabilitatea aprovizionarii de marfuri cu diferente la receptie

La primirea marfurilor de la furnizori, comisia de receptie verifica din punct de vedere cantitativ si calitativ marfurile si ambalajele, respectiv concordanta acestora cu datele inscrise in documentele de livrare si cu prevederile din contracte.

La compartimentul Comercial se mai procedeaza la o verificare valorica prin confruntarea preturilor din factura cu cele negociate si inscrise in contract si prin verificarea tuturor calculelor din documentele de livrare.

Atat marfa receptionata cat si diferentele constatate se inscriu in "Nota de receptie si constatare de diferente".

Dupa natura lor, diferentele pot fi:

Cantitativ - valorice (cand cantitatea efectiv receptionata nu corespunde cantitatii din factura);

Calitativ - valorice (cand calitatea marfii primite nu corespunde celei contractate);

Valorice;

Diferentele cantitativ - valorice dupa sensul lor pot fi:

plusuri cantitativ - valorice

minusuri cantitativ - valorice

Dupa modelul de solutionare, plusurile cantitativ - valorice pot fi:

acceptate in gestiune;

neacceptate in gestiun

Diferentele valorice indiferent de sensul lor, plusuri sau minusuri, se datoreaza unor preturi eronate sau erorilor de calcul din factura.

Exemple

Factura trimisa de societatea ROMLUX Bucuresti catre S.C.UNIREA contine:

1500 becuri x 2 lei / bucata = 3.000

T.V.A. 19% = 570

Total factura = 3.570

Pe baza notei de receptie si constatare de diferente, se constata ca se primesc:

1550 becuri x 2 lei / bucata = 3.100

T.V.A. 19% = 589

Total factura = 3.689

Daca plusul este acceptat se inregistreaza:


37111 "Marfuri depozit ICRM" "Furnizori" 3.000

4426 "T.V.A. deductibila" 570


37111 "Marfuri depozit ICRM" "Furnizori 10000

4426 "T.V.A. deductibila" facturi nesosite " 1900

408 = 401 11900

4426 = 4428 1900

Factura trimisa de societatea CLUJANA catre S.C.UNIREA contine:

300 perechi pantofi x 145 / pereche = 43.500 lei

T.V.A. 19% = 8265

TOTAL FACTURA = 51765

În nota de receptie si constatare de diferenta se constata:

295 perechi pantofi x 145 / pereche = 42.775

T.V.A. 19% = 8127.25

TOTAL FACTURA = 50902,25

Se constata ca vina apartine delegatului:


37112 "Marfuri depozit ICRTI" "Furnizori" 42.775

4426 "T.V.A. deductibila"  8127,25

428" Alte datorii si creante in legatura cu personalul" 725


"TV.A colectata"

4.3. Organizarea contabilitatii sintetice a ambalajelor la societatea "Unirea"S.A.

4.3.1. Sistemul de conturi utilizat in contabilitatea ambalajelor

Ambalajele sunt mijloace materiale folosite in scopul protectiei produselor impotriva actiunii agentilor naturali, pentru evitarea deteriorarii si a conservarii pe timpul transportului a manipularii, a depozitarii, precum si a mentinerii proprietatilor in vederea utilizarii lor. Pe langa scopul principlal de a proteja bunurile si de a inlesni operatiunile de manipulare si transport, ambalajele indeplinesc si o alta functie importanta , respectiv aceea de prezentare a marfurilor in vederea comercializarii.

Organizarea contabilitatii ambalajelor trebuie astfel facuta inat sa asigure o circulatie si o valorificare completa a acestor mojloace.

Contabilitatea sintetica a ambalajelor se realizeaza folosind conturile in functie de natura ambalajelor, caracteristicile duratei de folosinta si a modului de circulatie.

Astfel, ambalajele de natura mijloacelor fixe sunt evidentiate cu ajutorul contului 212 "Mijloace fixe". Ambalajele executate in sectiile proprii de productie sunt asimilate produselor si se evidentiaza cu ajutorul contului 345 "Produse finite".

Ambalajele nerestituibile, care sunt achizitionate in scopul ambalarii produselor si revanzarii impreuna cu acestea, sunt asimilate marfurilor si inregistrate prin contul 371 "Marfuri".

La materialele folosite pentru ambalat, precum si la ambalajele care intra in pretul marfii, contabilizarea se realizeaza cu ajutorul contului 3018 "Alte materiale consumabile".

Ambalajele destinate protectiei si transportului marfurilor care circula dupa principiul vanzarii-cumpararii sunt evidentiate cu ajutorul contului 381 "Ambalaje". Acest tip de ambalaje care circula dupa principiul vanzarii-cumpararii au ca si caracteristici urmatoarele:

provin din cumparari de la furnizor sau din productie proprie;

se factureaza separat de marfurile clientilor;

se recupereaza de la clienti la preturile stabilite intre parti;

pot fi evaluate la cost de achizitie sau cost de productie, care devin preturi de inregistrare ce fac obiectul contului 381 "Ambalaje";

mai pot fi evaluate la pret standars ce face obiectul inregistrarii lor in contul 381 "Ambalaje", iar diferentele pana la costul efectiv se inregistreaza in contul 388 "Diferente de pret la ambalaje".

Contul 381 "Ambalaje" este un cont de activ, Acest cont se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor intrate in gestiunea unit`tii si se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor iesite din gestiunea unitatii.

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor existente in stoc.

Întrucat evidenta existentei si miscarii ambalajelor in contul 381 "Ambalaje " se face la pret de inregistrare, pentru a urmari si cunoaste diferentele intre pretul de inregistrare prestabilit si costul de achizitie al ambalajelor intrate in patrimoniu se opereaza cu contul 388 "Diferente de pret la ambalaje", cont de activ, rectificabil al valorii de inregistrare a ambalajelor. El se debiteaza cu diferentele de pret in plus sau in minus aferente ambalajelor intrate in gestiune, in rosu sau in negru, dupa caz.

Se crediteaza cu diferentele de pret in plus sau in minus aferente ambalajelor iesite din gestiune, diferente inregistrate in rosu sau in negru dupa caz.

Soldul debitor al contului reprezinta diferentele de pret aferente ambalajelor existente in stoc.

În cadrul societatii UNIREA exista si ambalaje destinate protectiei si transportului marfurilor care circula pe principiul restituirii. Acest tip de ambalaje se caracterizeaza prin urmatoarele:

se cuprind in facturile furnizorilor in mod distinct dar nu se deconteaza;

la furnizori se considera ca ele circula in regim de consignare si fac obiectul contului 419 "Clienti-Creditori";

la clienti se considera , de asemenea ca circula in regim de consignare si fac obiectul contului 409 "Furnizori-debitori".

Societatea UNIREA prin specificul activitatii sale , se poate gasi atat in situatia de furnizor cat si in cea de client si ca atare utilizeaza pentru evidentierea ambalajelor care circula pe principiul restituirii atat contul 419 "Clienti-Creditori" cat si contul 409 "Furnizori-debitori".

Contul 409 "Furnizori-debitori" este un cont de activ si pentru operatiunile cu amabalaje restituibile se debiteaza ccu dreptul de creanta asupra furnizorului, echivalent cu valoarea ambalajelor primite care urmeaza a fi restituite. Se crediteaza cu stingerea dreptului de creanta prin incasarea contravalorii ambalajelor restituite. Soldul debitor al acestui cont reprezinta valoarea ambalajelor primite si nerestituite.

Contul 419 "Clienti-Creditori" este un cont de pasiv si pentru operatiunile cu ambalaje care circula in sistem de restituire se crediteaza cu obligatia fata de client, conditionata de reprimirea ambalajelor facturate. Se debiteaza cu lichidarea obligatiei in urma rambursarii contravalorii ambalajelor reprimite de la client. Soldul creditor al contului reprezinta obligatii fata de client.

Ca si in cazul marfurilor, la societatea UNIREA care detine atat depozite cu ridicata cat si unitati cu amanuntul, este necesar sa se detalieze contul 381 "Ambalaje", in functie de felul si provenienta amnbalajului intr-o serie de conturi analitice cum sunt: 38111 "Ambalaje depozit ICRM", 38112"Ambalaje depozit ICRTI, 38121 "Ambalaje unitati amanunt industrial", 38122 "Ambalaje alimentara". De asemenea si contul 608 "Cheltuieli privind ambalajele" se imparte in conturi analitice astfel: 6081 "Cheltuieli ambalaje ICRM", 6082 "Cheltuieli ambalaje ICRTI", 6083 "Cheltuieli ambalaje alimentar", 6084 "Cheltuieli ambalaje industria".

4.3.2. Înregistrarea principalelor operatiuni privind ambalajele

a)     Ambalaje care circula pe principiul vanzarii cumpararii

S.C.UNIREA cumpara ambalaje de la un furnizor in valoare de 1.250 lei, T.V.A. 19%


38121 1.250.00

S.C.UNIREA vinde unui client marfuri in valoare de 6.300 lei si ambalaje in valoare de 1.150;


1.415.50

-descarcarea gestiunii ambalajelor;

608 = 38122 1.150

Cu ocazia inventarierii se constata un minus la ambalaje in valoare de 850 lei:

608 = 38111 850

Daca lipsurile ar fi imputabile, se face inregistarea:


758

4427

Ambalajele constatate plusuri la inventariere se vor inregistra in rosu, prin formula:


Ambalajele primite ca donatii se inregistreaza:


b)     Ambalaje care circula in regim de restituire

S.C. UNIREA cumpara marfuri in valoare de 4.150 lei cu ambalaje restitubile in valoare de 860 lei;


3711 4.150

860


-restituirea ambalajelor se inregistreaza:

401 = 409 860

-in contabilitatea clientului se inregistreaza:



419

4427

4.4. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de marfuri si ambalaje

Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991 modificata si completata, regula de evaluare a bunurilor materiale detinute de societate este sa fie evidentiate la costul de achizitie sau de productie, dupa caz.

Anumite fenomene pot determina scaderi ale valorii stocurilor de marfuri si ambalaje si pentru a respecta obiectivul imaginii fidele, aceasta scadere de valoare trebuie evdentiata in contabilitate.

Din necesitatea de a respecta regula de evaluare si in acelasi timp de a evidentia scaderile de valoare se procedeaza la rectificarea stocurilor de marfuri si ambalaje prin interemdiul provizioanelor de depreciere.

Provizioanele pentru deprecierea stocurilor au drept scop acoperirea riscurilor generate de reducerea, scaderea conjucturala a valorii acestora, din cauze ale caror efecte pot fi reversibile sau, altfel spus sunt rezerve constituie in prezent pentru acoperirea riscurilor viitoare.

Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor exercitiului financiar, in care se constata deprecierea latenta a stocurilor de marfuri si ambalaje si au rolul de a acoperi riscurile conjuncturale in masura in care acestea vor avea loc in exercitiile viitoare.

Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie", care cuprinde conturi operationale distincte pentru provizioanele aferente fiecarei categorii de stocuri printre care:

397 - "Provizioane pentru deprecierea marfurilor"

398 - "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor"

Aceste conturi au functie contabila de pasiv.

Se crediteaza cu ocazia constituirii provizioanelor pentru deprecierea marfurilor si ambalajelor.

Soldul creditor al acestor conturi reprezinta valoarea provizioanelor constituite la sfarsitul exercitiului financiar.

Provizioane pentru deprecierea marfurilor si ambalajelor se constituie si se majoreaza pe seama cheltuielilor de exploatare.

Constituirea lor se inregistreaza prin formula:




În cazul in care este necesara majorarea provizioanelor constituite anterior, formula contabila prin care se face inregistrarea majorarii va fi identica cu cea anterioara.

Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea marfurilor si ambalajelor se face prin trecerea lor in venituri.

Cu ocazia producerii deprecierii pentru care s-a creat provizionul, concomitent ca contabilizarea cheltuielilor respective in conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli", se inregistreaza venituri din anularea provizionului pentru deprecierea ramasa fara obiect prin formula:



Similar se inregistreaza orice diminuare a provizioanelor pentru deprecierea marfurilor si ambalajelor.

La societatea UNIREA nu se utilizeaza provizioanelor pentru deprecierea marfurilor si ambalajelor.

Eventualele deprecieri ale preturilor marfurilor se inregistreaza prin urmatoarea formula contabila, in rosu:


378

4428

4.5. Metode de evidenta operativa si analitica a gestiunilor de marfuri si ambalaje

Conceptul de gestiune are semnificatii teoretice si impliacatii practice in functie de contextul in care este folosit si anume:

a)     administrarea generala cu maxima eficienta a patrimoniului sau a unor bunuri apartinand unitatii de catre administratorii acesteia;

b)     totalitatea bunurilor incredintate unei persoane numita generic gestionar in vederea pastrarii lor;

c)     totalitatea operatiunilor de primire, pastrare si eliberare a bunurilor sau valorilor banesti efectuate de gestionar.

Unele din aceste operatiuni (b si c) sunt avute in vedere in abordarea metodelor de evidenta operativa si analitica a gestiunilor de bunuri.Gestiunile de bunuri trebuie astfel organizate incat pentru fiecare categorie de stocuri a carei evidenta contabilaa se tine cu un cont distinct aceasta sa poata fi identificata faptic si partial. Aceasta restituire este impusa de necesitatea crearii conditiilor de control gestionar, respectiv a concordantei dintre soldurile scriptice si valoarea stocurilor faptice constatate la inventariere.

Contabilitatea analitica este un instrument de gestiune cu care se inarmeaza conducerea societatii pentru a­-si satisface nevoile de informare si pentru a-si orienta deciziile. Spre deosebire de contabilitatea generala, contabilitatea analitica nu raspunde unei exigente sociale exterioare, codificarea sa nu este supusa unei conventii comune, tututror societatilor si rezultatele sale nu au menirea de a fi facute publice. Contabilitatea analitica se bazeaza pe informatii colectate de contabilitatea generala.

La societatea UNIREA, contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor este organizata astfel incat permite cunoasterea stocurilor acestora cantitativ si valoric pe fiecare loc de depozitare in parte si pe feluri de marfuri si ambalaje, in cazul depozitelor si numai valoric pe magazine sau raioane, in cazul unitatilor cu amanuntul.

Contabilitatea analitica se poate tine, in functie de specificul unitatii dupa una din urmatoarele metode:

metoda cantitativ - valorica sau pe fise de conturi analitice

metoda operativ - contabila

metoda global - valorica

Indiferent de metoda de lucru utilizata, contabilitatea analitica trebuie sa asigure o concordanta deplina cu contabilitatea sintetica.

Deoarece societatea UNIREA detine atat depozite de marfuri cu ridicata , pentru organizarea contabilitatii analitice a marfurilor si ambalajelor se utilizeaza la depozite metoda cantitativ valorica, iar la unitatile cu amanuntul metoda global valorica.

Metoda cantitativ - valorica este folosita de catre S.C. "UNIREA" S.A. in depozite. În conceptia acestei metode, evidenta operativa si analitica a gestiunilor de marfuri se realizeaza astfel:

-evidenta operativa se conduce numai cantitativ la locul de depozitare cu ajutorul "fisei de magazie"deschisa pentru fiecare sortiment in parte in care se calculeaza stocul cantitativ scriptic dupa fiecare operatiune de intrare-iesire din depozit;

-evidenta contabila analitica se conduce cantitativ-valoric cu ajutorul "fiseilor de cont analitic pentru valori materiale".

Pentru fiecare bun stocabil pantru care s-a deschis o fisa de magazie se deschide cate o fisa de cont analitic pentru valori materiale.

Înregistrarea in fisa de cont analitic pentru valori materiale se face document cu document, pe baza documentelor de intrare-iesire care au stat la baza fisei de magazie. Pentru a se putea justifica predarea-primirea tuturor documentelor de intrare-iesire de la depozite la compartimentul contabilitate se poate utiliza"borderoul de predare a documentelor", in care gestionarul semneaza de predarea documentelor iar compartimentul contabilitate de primirea lor.

Compartimentul contabiliatte cu ocazia primirii documentelor, verifica stocul cantitativ-scriptic din fisa de magazie si le certifica. Borderoul de predare a documentelor se face pe formulare tipizate in concordanta cu prevederile legii. Din el trebuie sa rezulte felul, numarul documentelor anexate si valorile consemnate in documente.

Concomitent cu inregistrarea fiecarui document de intrare -iesire in fisa de cont analitic pentru valori materiale, se pot intocmi situatii centralizatoare, respectiv situatia bunurilor intrate sau iesite, in care, de regula, intrarile si iesirile se grupeaza pe conturi corespondente. Controlul gestionar al existentei si miscarii stocurilor se realizeaza prin:

-confruntarea concordantei dintre datele cantitative din fisa de cont analitic pentru valori materiale si datele similare din fisa de magazie;

-confruntarea concordantei dintre datele valorice din fisa de cont analitic pentru valori materiale si totalul balantelor de verificare analitice ale fiecarui cont de stocuri.

Metoda cantitativ - valorica de evidenta operativa si analitica a bunurilor are avantajul ca poate furniza in orice moment date cu privire la existenta si micarea bunurilor. Are insa si dezavantajul ca necesita un volum ridicat de munca prin faptul ca inregistrarea intrarilor si iesirilor cantitative se face de doua ori.

Metoda global - valorica utilizata de societatea UNIREA, in cazul unitatilor cu amanuntul , consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii cat si in contabilitate.

Potrivit acestei metode, fisele de magazie sunt inlocuite cu "registrul de gestiune" in care zilnic sunt inregistrate intrarile si iesirile, pe baza documentelor justificative si se stabileste soldul la sfarsitul zilei.

Raportul de gestiune zilnic se intocmeste in doua exemplare , din care unul este trimis la compartimentul de Contabilitate impreuna cu documentele justificative.

Serviciul de contabilitate, dupa verificarea legalitatii si realitatii documentelor inscrise in raportul de gestiune, le vizeaza si le inregistreaza in "fisa contabila analitica" tinuta pentru fiecare gestiune in parte.

Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din contabilitate se face periodic, in principal, prin confruntarea soldurilor din Raportul de gestiune cu soldurile din Fisa contabila analitica.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Tranzitia la economia de piata a reprezentat si reprezinta pentru societatea "UNIREA" S.A. o perioada dificila.

Pentru dezvoltarea si mentinerea in continuare pe un loc important pe piata, societatea trebuie sa-si elaboreze o strategie prin care sa-si atinga obiectivele in mod competitiv si sa-si asigure un profit insemnat. Deciziile privind directiile de actiune ale societatii trebuie sa faca legatura intre scopul unitatii si mediul acesteia. Mediul inconjurator al unitatii este compus din clienti, furnizori si intermediari, actionari, concurensi, cadrul social, economic si juridic.

Elaborarea strategiilor si politicilor care ar trebui urmate de societate trebuie sa se fundamenteze pe diverse studii de marketing, tehnologice si economice si pe prognoze ce vizeaza aceste probleme; Elaborarea unei anumite strategii a societatii trebuie sa se faca in mai multe etape cum ar fi:

delimitarea unor obiective pe termen mediu vizand o anumita activitate;

stabilirea volumului si structurii fondurilor necesare si a modalitatilor de acoperire ale acestora;

stabilirea principalelor actiuni de infaptuit prin detalierea elementelor cuprinse in strategie;

ierarhizarea principalelor actiuni ale politicii in functie de necesitatile societatii comerciale si fixarea termenelor de realizare;

adaptarea si aprobarea programelor de activitati stabilite .

Pentru a fi eficienta, orice strategie trebuie sa mentina o concordanta continua intre actiune si rezultat aceasta conexiune fiind deosebit de importanta. Ea trebuie sa se bazaze pe informatii, acestea fiind furnizate de catre contabilitate.

Fata de cele aratate in lucrare, la societatea "UNIREA" S.A. este posibila imbunatatirea activitatii de comercializare si contabilizare a marfurilor, propunand in acest scop urmatoarele:

a) Privind comercializarea marfurilor in depozite:

testarea pietii si gasirea furnizorilor care practica cele mai mici preturi dar care sa fie si competitivi din punct de vedere al calitatii marfurilor.

Aprovizionarea si comercializarea de marfuri ce calitate, cu un grad ridicat de desfacere catre clienti. Acest obiectiv este de natura sa creeze prestigiul firmei in fata clientilor si a concurentilor acesteia si sa asigure o baza solida pentru dezvoltarea pe termen lung a societatii;

Practicarea unor noi forme cu viteza de rotatie mare;

Asigurarea unor reduceri dale cheltuielilor de transport prin exploatarea cu maxima eficienta a parcului auto propriu

Gasirea unor mijloace adecvate de a face reclama societatii si produselor comercializate de aceasta.

b) Privind comercializarea marfurilor in magazinele cu amanuntul

Pentru sporirea vanzarilor in magazine ar fi , in primul rand necesare indeplinirea unor obiective lecgate de imbunatatirea imaginii comsumatorilor asupra unitatilor respective.

Pasi importanti in acest domeniu s­-ar realiza prin:

Asigurarea unei varietati sortimentale a produselor oferite spre vanzare;

Noutatea si calitatea produselor;

Asigurarea unui mod atractiv de prezentare a marfurilor;

Comportarea respectuoasa si placuta a personalului;

Realizarea in unitatile respective a unei ambiante cat mai placute.

Un alt pas important, poate consta in utilizarea cu maxima eficienta a spatiului de desfacere si eliminarea spatiilor goale prin diversificarea si imbogatirea gamei sortimentale a produselor comercializate.

În acest sens in cadrul societatii UNIREA , desi aceasta avea ca specific comercializarea marfurilor industriale, in ultimul timp se comercializeaza si marfuri alimenatre care au un grad mai ridicat de desfacere. De asemenea pentru sporirea profitului se practica si inchirieri de spatii.

c)Privind contabilizarea marfurilor

În cadrul societatii UNIREA, lucrarile financiar-contabile se realizeaza cu ajutorul achipamentelor de prelucrare automata a datelor.Astfel, intreaga contabilitate a unitatii se conduce automat pe calculator. Documentele primare se introduc in calculator, urmand ca automat prin programe specifice, cu care este dotata unitatea sa se genereze toate documentele necesare inregistrarilor in contabilitate a tuturor operatiunilor desfasurate.

Pentru viitor, societatea UNIREA, are in vedere dotarea cu noi echipamente de prelucrarea a datelor mai performante precum si crearea unei retele de calculatoare pentru a se putea realiza o centralizare mai eficienta a informatiilor.

În ceea ce priveste contabilitatea efectiva a marfurilor un aspect care necesita atentie este legat de contabilizarea transferurilor de marfuri din depozite in magazinele proprii de desfacere. Astfel in nota contabila aceste transferuri se inregistreaza direct ca un venit utilizand contul 707 "Venituri din vanzarea marfurilor". Acest mod de contabilizare este destul de complicat deoarece in primul rand , acest venit se inregistreaza mult mai repede decat se realizeaza, iar in al doilea rand in momentul transferului de marfuri nu se poate sti daca marfa se va vinde toata, deci se va transforma toata in venit sau dupa o perioada de timp ea va fi transferata inapoi in depozit sau i se va aplica o reducere de pret. De preferat ar fi ca in momentul transferului de marfuri sa se treaca doar pe analitice distincte ale contului 371 si numai in momentul incasarii (vanzarii propriu-zise) sa se centralizeze ca un venit.

O alta propunere in domeniul contabilitatii ar fi utilizarea provizioanelor pentru deprecierea marfurilor atat in depozite cat si in magazinele de desfacere cu amanuntul, deoarece acestea au drept scop acoperirea riscurilor generate de reducerea, scaderea conjuncturala a valorii acestora, din cauze ale caror efecte pot fi reversiibile, astfel spus pot fi rezerva, constituite in prezent pentru acoperirea riscurilor in viitor.

BIBLIOGRAFIE

1. ARCANU B., PAVEL F. - Baze generale de operare PC, Editura Realitatea

Romaneasca, 2005

2. CIUMAG M., Contabilitate financiara conform cu Directiva a IV-a CEE,

Editura Universitaria, Craiova, 2006.

3. CIUMAG M., POPA PALIU L., ECOBICI N., DOBROTA G., Ghid

contabil, Editura "Spirit Romanesc", Craiova, 2003.

4. DOBROTA G., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Studii

Economice, Targu Jiu, 2002.

5. ISFANESCU AUREL, ROBU V., RISTEA A.M., VASILESCU C., Analiza

economica-financiara, Editura A.S.E., Bucuresti, 2002

6. MANEA GHE. - Microeconomie - Editura Universitatii Titu Maiorescu,

Bucuresti, 2004

7. NAE C., PLESA D., Noua contabilitate a intreprinderilor mici si mijlocii si

a microintreprinderilor, Editura "Ecran Magazin",

Brasov

8. NICOLESCU OVIDIU, Sistemul informational managerial al organizatiei,

Editura Economica, Bucuresti, 2001

9. POPA PALIU L., Contabilitate financiara armonizata, vol. I, Editura "Spirit

Romanesc", Craiova, 2002.

10. POPA PALIU L., Contabilitate financiara armonizata, vol. II, Editura

"Spirit Romanesc", Craiova, 2003.

11. RISTEA M., DIMA M., Contabilitatea societatilor comerciale, Editura

Universitara, Bucuresti, 2003.

12. RISTEA M., Dumitri C., Contabilitatea aprofundata, Editura Universitara,

Bucuresti, 2003.

13. RISTEA MIHAI, DUMITRU CORINA-GRATIELA, Contabilitatea

financiara, Editura Margaritar, Bucuresti, 2002

14. STAICU C. - Contabilitate financiara, armonizata cu directivele europene,

Editura CECCAR, Bucuresti, 2002

15. STAICU C. si colectiv - Contabilitate financiara, armonizata cu directivele

europene, Editia a II-a revizuita si adaugita, Editura

Universitaria, Craiova 2003

16. STAICU C. - Contabilitate financiara conforma cu directivele europene,

Vol. II, Editura Universitaria, Craiova 2006.

17.STOIAN ANA, Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Margaritar,

Bucuresti, 2002

18. STEFANESCU A. - Bazele contabilitatii, Editura Universitatii Titu

Maiorescu, Bucuresti, 2004

19. VACAREL IULIAN, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 2001

20. VADUVA F. - Managementul strategic al firmei, Editura Universitatii Titu Maiorescu, Bucuresti, 2004

xxx - Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, Monitorul Oficial nr. 48/14.01.05

xxx - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare, M.O. nr. 927/2003

xxx - Ordinul ministrului finantelor publice nr.1752/17.11.2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr. 1080 bis./30.11.2005.

xxx - reglementarile in vigoare, de natura contabila si fiscala, altele decat cele amintite, pana la 31 decembrie 2009

xxx - Colectiile revistelor de specialitate: Finante, Credit, Contabilitate; Contabilitatea, Expertiza si Auditul Afacerilor; Economidtul; Tribuna economica, Adevarul economic, 2005- 2009.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate