Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI


CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI




CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI




Contabilitatea stocurilor de marfuri reprezinta un subsistem de informatii , care furnizeaza date pentru luarea deciziilor cu privire la stocarea sau destocarea marfurilor. Contabilitatea permite inregistrarea cronologica si sistematica , compara si clasifica fluxurile de marfuri.

Inregistrarile se realizeaza cu ajutorul conturilor permanente (de valori) si temporare (de rezultate). Conturile permanente sunt conturile de marfuri (357, 371, 378); cele temporare sunt conturile de venituri si cheltuieli cuprinse in Contul de Profit si Pierdere, care se inchid la sfarsitul exercitiului financiar.

Din punct de vedere al profilului activitatii societatilor comerciale, contabilitatea stocurilor de marfuri se poate structura in urmatoarele categorii:

Contabilitatea marfurilor la o unitate comerciala cu ridicata

(en-gros);

2. Contabilitatea marfurilor la o unitate comerciala cu amanuntul

(en-detail);

Contabilitatea marfurilor la o unitate de alimentatie publica.

Indiferent de profilul activitatii, societatea comerciala poate practica diferite metode de comercializare, printre care vanzarea marfurilor in rate sau reduceri de pret la acestea.

Contabilitatea marfurilor, din punct de vedere al operatiilor de comert exterior, poate fi de doua feluri:

Contabilitatea importurilor;

Contabilitatea exporturilor.

1.CONTABILITATEA MARFURILOR LA O FIRMA CU RIDICATA (EN-GROS)

Pentru a tine o evidenta contabila eficienta trebuie sa se inteleaga circuitul comercial al marfurilor cu ridicata. Acest circuit consta in aprovizionarea cu marfuri in cantitati mari, in scopul vanzarii lor catre intreprinderi comerciale cu amanuntul sau catre alti beneficiari. Circuitul comercial, in general, este format din trei tipuri de fluxuri ale marfurilor si anume: fluxuri de intrare, stocare si iesire. Aceste fluxuri se realizeaza cu ajutorul unor unitati specializate de comert cu ridicata sub forma de depozite.

Schematic, circuitul marfurilor cu ridicata se prezinta sub urmatoarea forma:

S.C.

en-gros

 


Alti

beneficiari

 

Depozit

Nr.n

 

Depozit

Nr.2

 
Furnizori
 

Pretul acestor marfuri, denumit si pret cu ridicata, este inregistrat la pretul de achizitie al marfurilor en-gros.

In cazul revanzarii lor avem de-a face cu un pret intermediar format din pretul cu ridicata si adaosul comercial, exprimat in procente.

Specific acestei contabilitati este faptul ca adaosul comercial nu se inregistreaza intr-un cont distinct de cel al marfurilor (contul 371).

Operatiile cu marfuri in societatea STAR COM sunt:

1) Se inregistreaza achizitionarea de marfuri in valoare de 26121.518 lei

= 401 321.008.252

4426 57.886.734


2) Achitarea facturii catre furnizor


= 5121 321.008.252


3) Vanzarea marfurilor la pretul de 307.229.139 lei catre o societate comerciala en-detail (adaos comercial = 15.089.357 lei)

411 = % 374.829.700

707 307.229.139

4427 67.600.561


4) Se inregistreaza incasarea de la client a sumei de 374.829.700 lei:


5121 = 411 374.829.700

5) Se descarca gestiunea depozitelor cu valoarea marfurilor vandute la pret cumparare de 292.139.782 lei:


607 = 371 292.139.782


6) La sfarsitul lunii, firma trebuie sa inregistreze operatiile de regularizare pentru determinarea beneficiului net realizat din vanzarea marfurilor. In acest caz, profitul obtinut este egal cu adaosul comercial practicat de firma (15.089.357 lei) :


121 = 607 292.139.782

707 = 121 307.229.139

Pretul de vanzare este mai mare decat pretul de cumparare , astfel contul 121 “Profit si Pierdere” va avea sold final creditor egal cu adaosul comercial (15.089.357 lei).

D 371 C D 4426 C

Si: 317.292.515 57.886.734

Rd: 26121.518 Rc: 292.139.782


Sfd: 288.274.251 

D 401 C D 5311 C

321.008.252 321.008.252 Si: 380.000.000

Rd: 374.829.700 Rc: 321.008.252

Sfd: 43821.448


D 411 C D 4427 D 607 C 374.829.700 67.600.561 292.139.782 292.139.782


D 707 C D 121 C

307.229.139 307.229.139 292.139.782

Sfc: 15.089.357


2.CONTABILITATEA MARFURILOR

LA O UNITATE COMERCIALA CU AMANUNTUL

Furnizorii marfurilor cu amanuntul pot fi: unitatile comerciale cu ridicata sau unitatile producatoare.

Fluxurile comerciale ale societatii en-detail se realizeaza cu ajutorul unor unitati specializate, formate din unitati operative (magazine, tonete, chioscuri, etc) si uneori din depozite de repartizare.

Circuitul marfurilor se prezinta astfel:


Spre deosebire de contabilitatea intr-o firma cu ridicata, in unitatea cu amanuntul adaosul comercial se inregistreaza intr-un cont distinct si anume in contul 378 “Diferente de pret la marfuri”. Adaosul comercial se exprima atat in marime absoluta, cat si in marime relativa, determinat prin urmatoarele formule de calcul:


Sic 378 + Rc 378

K = x 100

Sic 371 + Rd 371


unde: K = coeficient de repartizare

Sic / Sid = sold initial creditor / debitor

Rc / Rd = rulaj creditor / debitor


Ac stoc = K x ( Sfd 371 Sfc 4428 )


Ac stoc = adaosul comercial aferent marfurilor din stoc.


Acv = Sc 378 Ac stoc

Acv = adaosul comercial aferent marfurilor vandute

Exemplu: Firma are in magazinul propriu marfuri la pretul cu amanuntul de 5.500.000 lei, cu un adaos comercial de 1.000.000 lei. Societatea efectueaza urmatoarele operatii economice:

1) Achizitionarea marfurilor de la furnizori in valoare de 000.000

a) incarcarea gestiunii cu marfurile cumparate


371 = % 4.998.000

401 000.000

4428 798.000


b) inregistrare TVA deductibila din factura furnizorului


2) Achitarea facturii catre furnizor :


401 = 5121 4.998.000

3) Se inregistreaza vanzarea de marfuri in valoare de 1.900.000(in numerar):


5311 = % 1.900.000

707 1.596.639

4427 30361


4) Scaderea gestiunii pentru marfurile vandute:


% = 371 1.900.000

607 1.502.633

378 94.006



Determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute cu ajutorul coeficientului de repartizare (K):

K = 2.200.000 x 100 = 24,494 %


(exclusiv TVA)

Adaosul comercial aferent marfurilor ramase in stoc:

Sfd x K = 8.598.000 x 0,244 = 2.105.994

Adaosul comercial aferent marfurilor vandute:

(Sic 378+Rc 378) Ad.com.stoc = 2.200.000

5) Inregistrari de regularizare


707 = 121 1.596.639

121 = 607 1.502.633

371 378

Si: 5.500.000 Si: 1.000.000

Rd: 4.998.000 Rc: 1.900.000 Rd: 94.006 Rc: 1.200.000


Sfd: 8.598.000 Sfc: 2.105.994

Contul 121 ” Profit si pierdere” prezinta sold final creditor, dat de marja bruta aferenta vanzarilor de marfuri, calculata ca diferenta intre pretul vanzarii si costul de achizitie, regasindu-se in debitul contului 378 (94.006). In acest caz, vanzarea s-a efectuat la pretul de vanzare reiesit din calcul prin unul din procedeele de evaluare la data iesirii (CMP, FIFO sau LIFO).

Vanzarea se poate realiza si la pretul pietei, dar marja bruta nu se regaseste in contul 378. Din acest motiv aceasta metoda este inutila, deoarece pretul de vanzare la care se incarca gestiunea nu se utilizeaza in procesul de desfacere al marfurilor.

3 CONTABILITATEA MARFURILOR LA O FIRMA

DE ALIMENTATIE PUBLICA

Alimentatia publica reprezinta o forma speciala a comertului cu amanuntul in cadrul caruia are loc, in principal, desfacerea catre populatie a marfurilor alimentare.

In comertul cu marfuri alimentare se desfasoara atat procese de desfacere, cat si procese de productie. Dar vom analiza numai procesul de circulatie al marfurilor alimentare.

Alimentatia publica se realizeaza cu ajutorul unor unitati specializate, cum ar fi:

depozitul central – la care marfurile se evalueaza la pretul de achizitie;

depozite de materii prime pentru laboratoarele de cofetarie si patiserie, precum si pentru depozitarea carnii ce urmeaza sa fie transata in carmangerie-se efectueaza evaluarea la pret cu amanuntul, respectiv la costul de productie (depozite de repartizare);

unitati de productie, cum ar fi: laboratoare de patiserie, laboratoare de preparate din carne;

unitati de desfacere a carnii catre populatie;

unitati mixte de productie si desfacere (restaurante, cofetarii, baruri).

In ceea ce priveste preturile, exista doua categorii practicate de societatile de alimentatie publica:

preturi de cumparare – reprezentate de costul la care se achizitioneaza marfurile, fiind preturi de inregistrare pentru depozitele de repartizare;

preturi de alimentatie publica – formate din: preturile de achizitie, cote

de adaos si diferentele de categorii de localuri. Aceste preturi sunt superioare preturilor de desfacere a marfurilor prin unitatile comerciale cu amanuntul.

Fluxurile de marfuri sunt asemanatoare celor din comertul cu amanuntul, numai ca la cele de alimentatie publica pot apare fluxuri de marfuri obtinute din productie proprie si transferuri de marfuri intre diferite categorii de subunitati care practica preturi de desfacere diferite.

Astfel, pentru depozitul central si restaurant, principalele operatii contabile cu marfuri alimentare sunt:

1) achizitionare de marfuri in valoare de 2.000.000 lei:




2) distribuirea marfurilor din depozit in suma de 1.000.000 catre restaurant:

371”/restaurant” = % 1.190.000

371”/depozit” 1.000.000

4428 190.000

3) cumpararea marfurilor direct la restaurant, fara sa mai treaca prin depozitul central, in valoare de 1.500.000 lei :


% = 401 1.785.000

371”/restaurant” 1.500.000

4426 285.000

inregistrarea adaosului comercial de 1.200.000 in pretul de vanzare

371”/restaurant” = % 1.71000

4428 51000


4) vanzarea marfurilor in valoare de 570.000 lei:




4427 570.000


5) descarcarea gestiunii restaurantului cu valoarea marfurilor vandute:

% = 371”/restaurant” 570.000

607 1.461.621

378 1.538.379

4428 570.000


371”/restaurant” 378

Si: 500.000 Si: 400.000

1.500.000 570.000 1.538.379 1.200.000

1.71000


Sfd: 14000 Sfc: 61.621


Contabilitatea marfurilor la laboratoarele de cofetarie si patiserie, ce au in structura depozite de materii prime si sectii de productie, se evidentiaza cu ajutorul conturilor de materii prime si materiale.

4.CONTABILITATEA VANZARII

MARFURILOR IN RATE

Vanzarile in rate pot avea la baza doua activitati: fie activitate de baza privind veniturile curente, fie activitate exceptionala privind veniturile din vanzarea activelor (in procesul de privatizare ).

Indiferent de tipul activitatii, vanzarile de marfuri in rate sunt insotite de o dobanda. Aceasta poate fi incasata, in functie de conditiile stabilite in contract, la diferite momente, cum ar fi:

odata cu prima rata;

incasarea esalonata (odata cu fiecare rata incasata);

odata cu incasarea ultimei rate.

Cel mai des utilizata este varianta in care se incaseaza esalonat odata

cu incasarea ratelor. Evidenta dobanzii de incasat se tine cu ajutorul contului 472 ” Venituri inregistrate in avans “.

In activitatea curenta contabilitatea vanzarilor in rate se prezinta sub doua forme:

se inregistreaza in contabilitate toata suma de incasat din vanzarea marfurilor, precum si dobanda aferenta, chiar daca nu s-au incasat efectiv. Astfel, in contul 707 “ Venituri din vanzarea marfurilor “ se inscrie suma de incasat totala, iar in contul 472, analitic “Venituri de realizat”, se trece dobanda aferenta vanzarilor in rate.

se considera venituri efective numai acontul incasat, prin inregistrarea in debitul contului 707, iar veniturile de realizat in creditul contului 472. TVA aferenta veniturilor de realizat se inregistreaza in contul 4428, iar pe masura incasarii ratelor, contul 472 se debiteaza concomitent cu creditarea contului 707 si 4428. Dobanda se inregistreaza la fel ca in prima forma, adica prin creditarea contului 472, analitic “venituri de realizat”, iar pe masura incasarii lor se debiteaza contul 472 concomitent cu creditarea contului 766 “Venituri din dobanzi”.

Exemplu: Firma are in stoc marfuri la pret de vanzare cu amanuntul de 1.000.000 lei, cu un adaos comercial de 40% (400.0000), TVA 19% (190.000) . Societatea vinde cu plata in rate toata cantitatea de marfuri, cu conditia de a primi un avans de 400.000 lei. La vanzare, pentru diferenta de 600.000 lei se percepe o dobanda de 45% (270.000). Suma ramasa de incasat se recupereaza in doua rate egale de cate 300.000 lei.

Ratele de incasat se prezinta astfel:


Rate Valoarea ratei Dobanda TVA Diferente de virat (45%) la contul 707





Total 870.000 270.000 138.907 461.093


vanzarea marfurilor (1.270.000) :


411 = % 1.270.000 707 336.135

4427 6865

472 731.093

4428 138.907

2) incasarea avansului de 400.000 lei:




3) incasarea primei rate in valoare de 300.000 lei :


472 = 707 230.547


incasarea dobanzii aferente primei rate:


472 = 766 135.000


4) incasarea celei de a doua rate:


472 = 707 230.546

4428 = 4427 69.454


5) descarcarea gestiunii cu marfurile vandute (1.000.000) :



607 540.336

4428 159.664


5.CONTABILITATEA VANZARII DE MARFURI

CU REDUCERI DE PRET

In tranzactiile comerciale operarea cu reducerile de pret au scopul de a “plati” fidelitatea unui client sau sunt datorate unei achitari inainte de termen a unei datorii.

Aceste reduceri au ca rezultat incitarea cumparatorului si in ultima instanta determina o crestere a cifrei de afaceri.

In prezent, se utilizeaza mai multe tipuri de reduceri de pret si anume :

1.Reduceri comerciale influenteaza direct valoarea unei facturi, cum sunt :

Rabatul (bonificatia) reprezinta o reducere de pret pentru defecte de calitate ale marfurilor constatate, fata de clauzele stipulate in contract.

Remiza reprezinta o reducere de pret acordata in functie de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Ea se exprima sub forma de procent aplicat profitului brut rezultat din vanzare.

Risturnul este o reducere comerciala calculata asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi client pe o perioada de timp determinata.

2.Reduceri financiare se prezinta sub forma sconturilor. Aceste

sconturi reprezinta reduceri de pret acordate de furnizor pentru incasarea inainte de termen a sumei cuvenite. Scontul reprezinta o cheltuiala financiara pentru furnizor, inregistrata in contul 667”Cheltuieli privind scontul acordat”, fiind beneficiarul platii inainte de scadenta, iar pentru client reprezinta un venit financiar, inregistrat in contul 767”Venituri din sconturi obtinute”, care efectueaza o plata inainte de termenul stabilit in contractul comercial.

De obicei, reducerile sunt determinate in cascada, adica fiecare noua

reducere se aplica rezultatului net anterior.

In general, toate reducerile de pret sunt inscrise in factura, iar reducerile comerciale preced reducerile financiare. Dar, pot exista si alte cazuri in afara acordarii reducerilor in momentul facturarii, cum ar fi reducerile efectuate intr-o factura ulterioara (distincta de factura de vanzare), cunoscuta si sub numele de factura de reduceri.

Inregistrarea in contabilitate a reducerilor de pret in momentul facturarii se realizeaza pe doua planuri, adica atat in contabilitatea furnizorului, cat si in contabilitatea cumparatorului. Trebuie precizat faptul ca reducerile comerciale nu se contabilizeaza, doar cele financiare.

Astfel, reducerile comerciale se calculeaza, scazandu-se din valoarea facturata, obtinandu-se netul comercial, iar dupa efectuarea reducerilor financiare se obtine ca rezultat netul financiar, la care se adauga TVA aferent marfurilor vandute.

Exemplu: Furnizorul “Cemartex” trimite firmei “STAR COM ” o factura ce cuprinde pretul de vanzare al marfurilor in valoare de 1.000.000 lei si urmatoarele reduceri: rabat de 8%, o remiza de 10% din valoarea marfurilor si un scont de 12% din netul comercial.

Determinarea netului comercial, precum si a totalului de plata:

Pret de vanzare 1.000.000

Rabat (8%) 80.000

= Suma bruta 920.000

Remiza(10%) 92.000

= Net comercial 828.000

Scont (12%) 99.360

= Net financiar 728.640

+ TVA(19%) 138.442

= Total facturat 867.082

In contabilitatea furnizorului:

1) vanzarea marfurilor


828.000


inregistrarea scontului acordat (12%)




In contabilitatea cumparatorului (STAR COM):

1) achizitionarea de marfuri



4426 138.442


inregistrarea scontului obtinut (12%)




In cazul reducerilor acordate ulterior facturarii marfurilor contabilitatea se realizeaza cu ajutorul contului 658 ”Alte cheltuieli de exploatare” (in cazul reducerilor acordate) si contului 758 ”Alte venituri din exploatare”(pentru reducerile obtinute). Conform acestui tip de acordare a reducerilor, acestea sunt inscrise intr-o factura distincta (factura de reduceri).

Facturile de reducere permit contabilizarea atat a reducerilor comerciale, cat si a celor financiare. Aceste facturi de reducere apar foarte rar in cazul remizelor , spre deosebire de risturnuri si rabaturi , ca urmare a reclamatiilor clientilor.

Exemplu: La factura de vanzare in valoare de 1.000.000 lei (cu decontare dupa 6 luni), furnizorul acorda clientului ,dupa o luna, urmatoarele reduceri comerciale: rabat (8%) si remiza (10%), in valoare totala de 204.680 lei. Ulterior, clientul il instiinteaza pe vanzator ca doreste sa –si achite datoria (795.320 lei) cu 2 luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont. Furnizorul accepta sa incaseze suma cuvenita mai devreme, iar scontul aplicat este de 12%. Reducerile efectuate se prezinta sub urmatoarea forma:

Factura de vanzare 1.000.000

Rabat (8%) 80.000

Remiza (10%)  92.000

= Suma bruta reduceri 172.000

+ TVA (19%) 32.680

= Total reduceri comerciale. 204.680

Scont (12%)  95.438

+ TVA (19%) 18.133

= Total scont 11571

TOTAL REDUCERI 318.251

Astfel, operatiile economice efectuate se inregistreaza pe doua planuri, atat in contabilitatea vanzatorului, cat si in contabilitatea cumparatorului:

In contabilitatea vanzatorului (furnizorului):

vanzarea marfurilor in valoare de 1.000.000


707 840.336

4427 159.664


inregistrarea reducerilor comerciale acordate dupa o luna de la

vanzarea marfurilor





inregistrarea scontului (12%) pentru decontarea sumei cu 2 luni mai devreme




In contabilitatea cumparatorului:

achizitionarea marfurilor (1.000.000 lei)



371 840.336

4426 159.664

inregistrarea reducerilor obtinute (rabat si remiza)





inregistrarea scontului primit ulterior (12%)


767 95.438

In literatura de specialitate, exista si o alta varianta in care reducerile comerciale acordate ulterior facturarii sunt contabilizate cu ajutorul contului 658, pentru reducerile acordate si contul 758 pentru reducerile obtinute. Dar, aceasta varianta se considera ca nu are ca rezultat corectarea costului de achizitie al marfurilor cu reducerile primite ulterior facturarii, la client, respectiv, la furnizor, diminuarea veniturilor din vanzari.

6. CONTABILITATEA MARFURILOR

AFLATE LA TERTI

Marfurile aflate la terti sunt acele bunuri care fac parte din patrimoniu, dar pentru o perioada de timp determinata se afla la alte firme. In general, se intalnesc mai multe categorii de marfuri aflate la terti :

Marfuri date spre prelucrare sau reconditionare la terti

Marfuri achitate sau refuzate si lasate in custodie

Marfuri date spre vanzare in consignatie

Marfuri date spre prelucrare sau reconditionare la terti

Unitatile comerciale trimit spre prelucrare la terti marfuri cu circulatie

lenta si greu vandabile, contribuind astfel la cresterea vitezei de rotatie a acestora.

Prelucrarea este operatia prin care se obtin produse noi din sortimente vechi.

Reconditionarea reprezinta operatia de retusare a sortimentelor pentru mentinerea calitatii initiale a sortimentelor.

Cheltuielile de reconditionare si prelucrare se suporta de societatea care le-a trimis, inregistrandu-se pe cheltuieli dupa natura lor sau in costul de aprovizionare al marfurilor obtinute. Aceste cheltuieli sunt formate din : costul prelucrarii sau reconditionarii, cheltuieli de transport dus-intors, cheltuieli de manipulare, etc.

Sintetic, evidenta contabila a acestor marfuri se tine cu ajutorul contului 357 “Marfuri aflate la terti”, iar evidenta analitica se tine la pretul de cumparare pe loturi de marfuri si pe unitati prelucratoare.

In general, trimiterea marfurilor pentru prelucrare genereaza urmatoarele categorii de cheltuieli :

cheltuieli de prelucrare si reconditionare facturate la terti;

cheltuieli cu transportul marfurilor.

Exemplu: Firma STAR COM trimite spre prelucrare, cu aviz de insotire a marfurilor, 2000 m la cost de aprovizionare de 3000 lei / m (6.000.000 lei). In urma prelucrarii, se obtin 1700 de bluze.

Factura trimisa cuprinde urmatoarele date:


Denumire serviciu Suma TVA (19%)

Manopera 7.000.000 1.330.000

Cheltuieli de transport 100.000 19.000

Total facturat 7.100.000 1.349.000

De plata 8.449.000

trimiterea marfurilor pentru prelucrare la terti:

a)     daca evidenta se tine la pret de cumparare (la societatea care a

trimis la prelucrare marfurile)



b) daca evidenta se tine la pret de vanzare (marja bruta=30%)


% = 371 7.800.000

357 6.000.000



2) aducerea marfurilor prelucrate:




a)    



b) 15.949.000 % = % 15.949.000

371 357 6.000.000


401 8.449.000

2. Marfuri achitate sau refuzate si lasate in custodie

Pot exista mai multe variante de a lasa marfurile in custodie, printre care :

A. Marfuri achitate si lasate in custodie la furnizor

B. Marfuri refuzate de clienti si lasate in custodia acestora

A. Marfurile achitate sunt lasate in custodie la furnizor din lipsa

spatiului de depozitare si a conditiilor de pastrare. Clientul incheie un contract (proces-verbal de luare in custodie) pentru lasarea marfurilor la furnizor. In acest proces-verbal se precizeaza: conditiile de constituire a custodiei, termenele de livrare, precum si tariful perceput de furnizor pentru pastrarea marfurilor.

La sosirea marfurilor in firma cumparatorului, pe baza avizului de insotire se realizeaza operatia de transfer din contul 357 in contul 371.

In cazul constatarii de diferente in plus la sosirea marfurilor, evidenta se tine cu ajutorul contului 408 ”Furnizori-facturi nesosite” fiind ca o intrare de marfuri, iar pentru constatare de minusuri inregistrarea in contabilitate se realizeaza prin contul 607 ”Cheltuieli cu marfurile”, cu imputarea ulterioara.

Exemplu: Un client a cumparat marfuri in valoare de 2.000.000 lei de la societatea STAR COM, dar din lipsa spatiului de depozitare incheie un proces-verbal de lasare in custodia furnizorului pe o perioada de trei luni.

In acest proces-verbal sunt cuprinse urmatoarele:



1) inregistrarea marfurilor achitate si lasate in custodia intreprinderii:



357 2.300.000

4426 437.000


2) inregistrarea cheltuielilor de custodie facturate de STAR COM :


% = 401 357.000


3) receptia marfurilor la expirarea termenului de custodie:

a) la pret de achizitie


b) la pret de vanzare (marja bruta=20%)


371 = % 284.400




De regula, in contabilitate marfurile cumparate si lasate in custodia furnizorului, pe langa inregistrarea operatiilor cu marfuri, se ia in considerare si ambalajul acestora, folosind contul 358 ”Ambalaje aflate la terti”.

Inregistrarea in contabilitate a minusurilor cantitativ-valorice se realizeaza prin creditarea contului 357 in corespondenta cu contul 607. Exista mai multe cauze din vina carora s-au constatat minusuri: perisabilitatea si alte cauze necunoscute inca.

Exemplu: Daca luam exemplul de mai sus(2.000 buc x1.000 lei) si s-au constatat lipsa la inventar a 200 buc, din care: perisabilitati=3% si restul nesolutionate; va trebui sa se repartizeze cheltuielile de pastrare in functie de valoarea totala a marfurilor:

K = Cheltuieli pastrare (300.000 lei) x 100 = 15%

Valoare marfa (2.000.000 lei)

Lipsa marfa = (500 buc x 1.000 lei) x 15% = 75.000 lei, din care:

perisabilitate = (3% x 2.000 buc) x 1.000 lei x 15% = 9.000 lei

nesolutionat = (500 – 60) buc x 1.000 lei x 15% = 66.000 lei

Valoarea marfurilor perisabile = 60.000 lei + 9.000 lei = 69.000 lei

Valoarea nesolutionata = 440.000 lei +66.000 lei = 506.000 lei

perisabilitatea, exprimata in procente, care se inregistreaza astfel:


607 = 357 69.000


alte cauze care sunt neclarificate inca:


473 = 357 506.000


Exemplu: Vom constata un plus la inventar in valoare de 200.000 lei (200 buc x 1.000lei), care se accepta in gestiune. In acest caz, vom avea urmatoarele:

K = Cheltuieli custodie (300.000) x 100 = 13,636%

Valoare marfa + Valoare constatata in plus

Plusul acceptat = 100 buc x 1.000 lei x 13,636% = 1636 lei

Evidentierea in contabilitate a plusurilor constatate la sosirea marfurilor si acceptarea in gestiune se efectueaza prin contul 408 si 4428:


% = 408 16.227


4428 2.591


B. Marfuri refuzate de clienti si ramase in custodie

Marfurile sunt refuzate din cauza unor livrari necomandate sau a nerespectarii anumitor conditii prevazute in contractul comercial (termene de livrare diferite, calitate necorespunzatoare, etc.). In acest caz, clientul poate plati doar o parte din marfuri, iar marfurile refuzate sunt pastrate la acesta (client) pentru o perioada de timp determinata.

In contabilitatea furnizorului aceste marfuri apar ca marfuri aflate in custodie la terti, evidentiindu-se cu ajutorul contului 357 pana la restituirea lor de catre client. La readucerea marfurilor respective de la client se crediteaza contul 357 si se debiteaza contul 371 fiind o intrare de marfuri in patrimoniu. Exista si posibilitatea in care aceste marfuri se vand altor clienti direct din custodie (se crediteaza contul 357 cu valoarea marfurilor iesite din custodie in corespondenta cu contul 411 prin debitarea lui cu valoarea marfurilor vandute).

Exemplu: Firma STAR COM a livrat marfa in valoare de 570.000 lei (6.000buc x 500lei/buc) pe raspundere proprie unui client. (costul de aprovizionare este de 2.400.000 lei 6.000buc x 400lei). Datorita unor defecte, din punct de vedere calitativ, la anumite marfuri (1.000buc), clientul trimite documentatia de refuz de plata si solicita o factura cu suma corespunzatoare refuzului.

Total facturat = Valoarea marfurilor + TVA = 000.000 + 570.000 =

= 570.000 lei

Total facturat = (1.000buc x 500lei/buc) + 95.000 = 595.000 lei

aferent refuzului

T Incasarea contravalorii = (5.000buc x 500lei/buc) + 475.000 = 2.975.000

marfurilor acceptate

1) Vanzarea marfurilor:



descarcarea gestiunii la cost de aprovizionare


607 = 371 2.400.000


Pe baza documentelor de refuz pentru 1.000 buc, se storneaza

valoarea refuzului de plata (in negru):




stornare operatie de descarcare (1.000buc x 400lei/buc)


371 = 607 400.000

Inregistrarea marfurilor aflate in custodie:




Readucerea marfurilor refuzate:




In cazul in care aceste marfuri se vand altor clienti direct din custodie,

vom avea urmatoarea inregistrare (1.000buc x 450lei/buc):


411 = % 535.000


Marfuri date spre vanzare in custodie

Comertul de consignatie este o forma a comertului cu amanuntul, care asigura desfacerea de marfuri apartinand unor persoane fizice sau juridice. Marfurile destinate vanzarii prin consignatie pot fi in stare noua sau cu un anumit grad de uzura.

In acest tip de comert se opereaza cu doua categorii de preturi:

pretul de preluare stabilit fie de proprietar (consignant), fie de comisionar (consignatar) sau prin negociere intre parti;

pretul de vanzare cu amanuntul format din: pretul de preluare, comision si TVA aferent comisionului. Comisionul reprezinta un adaos comercial, de care beneficiaza consignatarul, ce asigura acoperirea cheltuielilor si un profit.

Vanzarea marfurilor prin consignatii se face cu plata integrala a valorii marfurilor, iar daca marfurile nu se vand deponentul plateste o penalizare, stabilita anticipat intre parti.

Conturile specifice contabilitatii de consignatie sunt:

contul 8033 “Valori materiale primite in pastrare sau custodie” este un cont din afara bilantului, de ordine si evidenta marfurilor primite in gestiunea consignatarului, dar apartinand deponentului;

contul 462 “Creditori diversi” cu ajutorul caruia se tine evidenta angajamentelor fata de deponenti.

In functie de calitatea deponentului, pretul de vanzare cu amanuntul difera deoarece TVA se poate aplica doar comisionului (cand deponentul este persoana fizica) sau poate privi atat pretul de preluare, cat si comisionul (cand deponentul este persoana juridica).

Exemplu: Se primeste in consignatie de la firma STAR COM marfuri in valoare de 7.000.000 lei (pret preluare, exclusiv TVA). Consignatarul practica un comision de 35% din valoarea marfurilor.

Pret cu amanuntul = pret preluare +comision +TVA aferent. pretului de vanzare =

In contabilitatea consignatarului:

Primirea marfurilor in gestiune (pe contul de ordine si evidenta):



2) Vanzarea marfurilor:




3) Incarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor vandute :

371 = % 10.780.000



Inregistrari de regularizare:

a)     descarcarea gestiunii

% = 371 10.780.000





b)     inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli




Achitarea drepturilor de deponent:



In cazul in care deponentul era o persoana fizica, TVA se aplica doar comisionului practicat de consignatie. Astfel, pretul cu amanuntul va fi diferit:

Pret vanzare = pret preluare + comision + TVA aferent comisionului =

= 7.000.000 + 2.450.000 + 465.500 = 9.915.500 lei

CONTABILITATEA IMPORTULUI SI

EXPORTULUI DE MARFURI

Comertul exterior utilizeaza doua categorii de preturi si anume:

de import

1) Pretul intern

de export

2) Pretul extern este un pret negociat in conformitate cu regulile Incoterms din 1990. Aceste reguli cuprind patru categorii de conditii: E, F, C, D, dintre care cele mai utilizate sunt F.O.B. (pretul marfurilor), C.F.R. (pretul marfurilor + cheltuieli de transport extern) si C.I.F. (pret marfa + cheltuieli de transport extern + cheltuieli cu asigurarea lor).

Pretul intern de import reprezinta valoarea cheltuielilor de import ale

unor marfuri si este format din pretul extern al marfurilor si cheltuielile de transport pe parcurs extern. Daca la acest pret se adauga taxele vamale, accizele, comisionul importatorului si TVA, vom obtine pretul de livrare al marfurilor importate pe piata interna.

Pretul intern de export reprezinta valoarea marfurilor destinate exportului si este format din pretul producatorului, cheltuieli si ambalaje speciale de export.

Specific acestui tip de comert este faptul ca decontarea marfurilor importate / exportate se face in valuta la cursul zilei in functie modalitatile stabilite prin contract.

7.1. CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MARFURI

Indiferent de conditiile de livrare din contract, pentru efectuarea corecta si reala a operatiilor economice privind marfurile importate trebuie sa se calculeze valoarea externa FOB, CIF, taxele vamale, accizele si comisionul firmei specializate in comert exterior (in cazul in care se realizeaza import in comision). Toate aceste elemente sunt furnizate de documente specifice, precum: DVI (Declaratie Vamala de Import), declaratia privind valoarea in vama si factura externa.

Importul de bunuri se poate efectua in doua variante:

A. Import pe cont propriu

B. Import in comision

A.    Importul pe cont propriu este tipul de import in care societatea de

comert exterior cumpara in numele si pe seama sa marfuri, folosind pentru evidentiere conturile 371 si 357. Aceste marfuri le revinde clientilor interni. Pretul de vanzare se negociaza cu clientul pornind de la valoarea din vama, pret care este format din costul de aprovizionare si o marja cuvenita importatorului. Marja bruta se contabilizeaza cu ajutorul contului 707.

Specific importului pe cont propriu este faptul ca nu se efectueaza, de regula, incasari anticipate de la beneficiarii interni.

In cazul acestui tip de import se practica si livrarea marfurilor importate de la punctul vamal direct la beneficiarul intern. Astfel, costul de achizitie se reflecta in debitul contului 607, spre deosebire de cazul in care marfurile trec mai intai pe la societatea specializata in comert exterior, unde costul achizitiei se reflecta in debitul contului 371.

Exemplu: O societate specializata in comert exterior (SCE) importa pe cont propriu marfuri la un pret extern C.I.F. de 7.000$ (in care sunt incluse cheltuieli de transport pe parcurs extern in suma de 900$). Societatea specializata in comert exterior trebuie sa plateasca la punctul vamal comisionul (0,5%) si taxa (9%) datorate statului. Importatorul revinde marfurile societatii romanesti SIGMA COM S.R.L. la un pret de 160.000.000lei.

Pe perioada cumpararii-vanzarii cursul dolarului a fost:

la cumpararea marfurilor 1$ = 17.000lei/$

la plata furnizorului extern 1$ = 17.250lei/$

la plata transportului 1$ = 17.255lei/$.

D.V.I.

Nr. Elemente de decontare Valoarea in Valoarea in lei

Crt. devize ($) (1$ = 17.000lei/$)

1 Pretul extern FOB 6.100 10700.000

2 Cheltuieli de transport ext. 900 15.300.000

3 Pret extern CIF (rd1+rd2) 7.000 119.000.000

4 Taxa vamala (9%) 630 10.710.000

Comision vamal (0,5%) 35 595.000



5 Total 1 (rd 3 + rd 4) 7.665 130.305.000

6 TVA deductibila (19%) 24.757.950

7 Pret de vanzare negociat 9.412 160.000.000

8 TVA colectata (19%) 30.400.000

9 Marja importatorului 1.747 29.695.000

10 TOTAL factura interna 190.400.000


1. cumpararea marfurilor de la furnizorul extern:



401/externi 10700.000

401/pct.vamal 595.000



24.757.950


2. plata cheltuielilor aferente importului:

% = 5121 36.062.950

401/pct.vamal 595.000


plata furnizorului (1$ = 17.250lei/$):


% = 5124 120.750.000


Diferenta nefavorabila de curs valutar = (17.250lei/$ 17.000lei/$)x 7.000$

= 17.050.000 lei.

primirea si inregistrarea decontului de cheltuieli transport:


% = 401 15.529.500

15.300.000



5. vanzarea marfurilor S.C.SIGMA COM S.R.L. cu plata ulterioara:

411 = % 190.400.000

descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute:

607 = 371 130.700.000


6. incasarea contravalorii marfurilor vandute:


5121 = 411 190.400.000

7. inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:


707 = 121 160.000.000

121 = % 147.979.500



D 121 C
130.700.000 160.000.000

17.279.500

Sfc: 12.020.500

B. Importul in comision este tipul de import in care societatea de

comert exterior percepe un comision de la beneficiarul intern, calculat la valoarea CIF a marfurilor, pentru serviciile prestate, deoarece societatea de comert exterior efectueaza importul in nume propriu, dar pe seama beneficiarului intern. Astfel, societatea de comert exterior nu se incarca patrimonial, ci reflecta doar cheltuielile si veniturile generate de aceasta activitate.

Specific acestui import este deschiderea de acreditive in valuta pe

baza unui avans incasat de la beneficiarul intern, reflectandu-se in contabilitate cu ajutorul contului 5412.

Exemplu: O societate specializata in comert exterior importa in

comision (5%) un lot de marfa la pret extern de 6.900$ (CIF), pentru un client intern. Societatea specializata in comert exterior trebuie sa plateasca la punctul vamal comisionul (0,5%) si taxa (9%) datorate statului.

Pe baza contractului incheiat cu furnizorul extern, societatea trebuie sa achite un avans de 6.000$, incasat anterior de la client. Cheltuielile generale efectuate in perioada importului sunt de 1.800.000 lei

Cursul dolarului se prezinta astfel:

la plata avansului 1$ = 16.980lei/$

la primirea marfurilor 1$ = 17.000lei/$

la primirea documentelor 1$ = 17.150lei/$

la plata furnizorului 1$ = 17.240lei/$

la plata transportului 1$ = 17.800lei/$

deschiderea acreditivului pe baza avansului (1$ = 16.980lei/$):

a) incasare avans



101.880.000 5124 419 101.880.000

19.357.200 5121 4427 19.357.200


b) deschidere acreditiv


Intocmirea D.V.I.

Nr. Elemente de decontare Valoarea in Valoarea in lei

Crt. valuta ($) (1$ = 17.000lei/$)

1 Pretul extern FOB 6.000 102.000.000

2 Cheltuieli de transport ext. 900 15.300.000

3 Pret extern CIF (rd1+rd2) 6.900 117.300.000

4 Taxa vamala (9%) 10.557.000

Comision vamal (0,5%) 586.500

5 Total 1 (rd 3 + rd 4) 128.44500

6 TVA deductibila 24.404.265

7 Comision societate (5%) 5.865.000

8 Total 2 (rd 5 +rd 7) 134.308.500

9 TVA colectata 25.518.615

10 TOTAL FACTURAT 159.827.115


Inregistrarea facturii interne pe baza DVI:


38.469.915 411 401”/ externi” 102.000.000

101.800.000 419 401”/pct. vamal” 586.500



plata cheltuielilor efectuate in vama:


= 5121 35.547.765

10.557.000

401”/vama” 586.500



inregistrarea facturii unitatii prestatoare de servicii (transport

efectiv la cursul de 17.150lei/$):

% = 401”/prest.” 15.435.000

408 15.300.000


5) plata furnizorului extern (1$ = 17.240lei/$):


% = 5412 10440.000


6) inregistrarea diferentei de curs aferenta acreditivului:

(16.980lei/$ 17.240lei/$)

5121 = 765 1.560.000


7) incasare diferenta de la client:


8) achitarea datoriei unitatii prestatoare (diferente de transport):


% = 5124 16.020.000

401”/prest.” 15.435.000

7.2. CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MARFURI

Exportul, ca si importul, este de doua feluri si anume:

A. Export pe cont propriu

B. Export in comision

Societatea specializata in comert exterior are acelasi rol ca la import

(pe cont propriu sau in comision).

Indiferent de forma exportului, societatea specializata in comert

exterior percepe un comision, reprezentand un anumit procent din pretul extern FOB. Pretul FOB este format din pretul CFR si cheltuieli de transport pe parcurs extern. Aceste cheltuieli cuprind atat cheltuieli generate de activitatea de export, cat si cheltuieli de functionare a societatii specializate in comert exterior.

In cazul exportului nu se percepe TVA, spre deosebire de import.

Decontarea operatiilor se face in sens invers circulatiei marfurilor (client extern unitatea prestatoare de servicii producator intern).

Documentele specifice exportului sunt:

D.T.V. (Dispozitie de transport si vamuire);

Factura externa;

Factura externa de uz intern.

Exemplu: O societate de comert exterior exporta in comision (4%) marfuri la pret extern CFR de 10.000$. Cheltuielile de transport prestabilite (din momentul facturarii) sunt in valoare de 2.000$, dar cele efective au fost de 1.750$.

Cursul dolarului a fluctuat astfel:

in momentul facturarii marfurilor  1$ = 18.000lei/$

in momentul decontarii cheltuielilor de transport 1$ = 18.200lei/$

la incasarea sumei cuvenite de la clientul extern 1$ = 18.300lei/$.

Se cere calculul si inregistrarea operatiilor efectuate.

Intocmirea facturii externe de uz intern:


Nr. Elemente de decontare Valoarea in devize Valoarea in lei

crt. ($) (1$=18.000lei/$)

1. Pret extern CFR 10.000 180.000.000

2. Cheltuieli transport (5%) 2.000 36.000.000

Pret extern FOB (1-2) 8.000 144.000.000

4. Comision (4%) 320 5.760.000

5. Suma datorata la intern 138.240.000


inregistrarea facturii externe CFR:


401”/intern” 138.240.000

704 5.760.000

408 36.000.000


2) calculul si inregistrarea cheltuielilor de transport:

Cheltuieli prestabilite = 2.000$ x 18.000lei/$ = 36.000.000lei  Cheltuieli efective la = 1.750$ x 18.200lei/$ = 31.850.000lei

data facturarii T

Cheltuieli efective la = 1.750$ x 18.000lei/$ = 31.500.000lei

data inregistrarii

T diferente nefavorabile = 350.000lei

Astfel, creste obligatia fata de producator = (250$ 4% comision) x 18.000 =

= 4.428.000 T creste si comisionul cu 4% = 72.000lei


36.350.000 % = % 36.350.000

36.000.000 408 401”/prest.” 31.850.000

350.000 665 401”/intern” 4.428.000

incasarea de la clientul extern (10.000$ x 18.300lei/$):


5124 = % 18000.000


plata furnizorului intern (8.250$ 324$) x 18.300lei/$:


= 5124 145.045.800

401”/intern” 142.668.000


plata unitatii prestatoare de servicii (1.750$ x 18.300lei/$):


401”/prest.” 31.850.000


Pe langa aceste operatii se mai efectueaza si cheltuielile de functionare ale societatii de comert exterior (salarii, CAS si protectia sociala, servicii executate de terti, etc.), care se contabilizeaza cu ajutorul conturilor din clasa a sasea din Planul de conturi.

In cazul exportului pe cont propriu se folosesc conturile: 357 sau 371 si 707 pentru inregistrarea marfurilor exportate.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




Evaluarea – obiectiv primordial al managementului activitatii contabile
Delimitari si structuri privind stocurile
Contabilitatea operatiunilor de regularizare
Contabilitate consolidata
Preocupari pe plan mondial privind armonizarea documentelor contabile de sinteza cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene (CEE) si cu St
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR IN CONCESIUNI, BREVETE SI ALTE DREPTURI SI VALORI SIMILARE
Proiect contabilitate firma
METODE DE ORGANIZARE A STOCURILOR-- INVENTARIEREA
Organizarea contabilitatii stocurilor
STRUCTURI CALITATIVE ALE CONTULUI DE REZULTATE