Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» CLASIFICAREA CONTURILOR


CLASIFICAREA CONTURILOR




CLASIFICAREA CONTURILOR

Conturile sintetice si conturile analitice

Elementele patrimoniale ale unitatilor, ca si procesele economice pe care acestea le organizeaza, se deosebesc si din punct de vedere al omogenitatii lor, ceea ce determina deosebiri din acest punct de vedere si intre conturi. Unele conturi au un continut omogen, astfel incat informatia ce se obtine din aceste conturi este suficienta pentru fundamentarea deciziilor. Asa de exemplu, contul “Fond comercial”, sau “Credite bancare pe termen lung” fac parte din aceasta categorie. Sunt insa si alte conturi care au un continut economic mai eterogen, astfel incat informatia cuprinsa in cont, desi utila nu este suficienta, fiind necesare obtinerea unor informatii in plus. Asa de exemplu, contul “Materii prime”, sa zicem, la o unitate de confectii. Din contul respectiv, se constata ca unitatea are materie prima, intr-o anumita valoare, ca a primit sau ca a consumat materie prima. Dar o unitate de confectii nu are nevoie numai de o materie prima sa zicem stofa de paltoane, ci mai are nevoie si de stofa de costume, care si ea este materie prima si inca altele. In momentul in care se primeste sau se consuma, nu este indiferent ce fel de materie prima a fost consumata. Din acest motiv, informatia cuprinsa in contul “Materii prime” nu este suficienta, sunt necesare informatii in plus deci o detaliere a contului respectiv, in cazul luat de exemplu contul “Materii prime”, dar situatia se repeta si la alte conturi.




Avand in vedere omogenitatea continutului lor, in contabilitate, se folosesc doua categorii de conturi: conturi sintetice si conturi analitice.

Conturile sintetice, sunt acele conturi care se folosesc pentru a inregistra elemente patrimoniale individuale sau grupe de fenomene si procese economice, cu insusiri comune. Astfel, de exemplu, in contul sintetic “Casa in lei” se exprima un element patrimonial individual, pe cand in contul “Materii prime” se exprima o grupa de elemente patrimoniale cu aceasta menire.

Conturile sintetice exprima genul fenomenelor, ele fiind conturi de baza ale contabilitatii. Prin preocuparea Ministerului Finantelor Publice, ele au o denumire unica si obligatorie, au un continut unic si obligatoriu si expresie baneasca. Folosirea conturilor sintetice pentru reflectarea activitatii economice din unitati a dus la aparitia notiunii de contabilitate sintetica, prin aceasta intelegandu-se inregistrarea activitatilor economice, utilizand conturi sintetice.

Rezulta ca fiecare element patrimonial este urmarit cu ajutorul unui cont sintetic, care pentru individualizare poarta denumirea de cont sintetic de gradul I. In contabilitate, se foloseste un numar relativ mare de conturi sintetice de gradul I, corespunzator numarului relativ mare de elemente patrimoniale ce pot exista.

Unele conturi sintetice de gradul I au un continut economic eterogen, dar general, in sensul ca se regaseste in economia oricarui agent economic (sau la foarte multi agenti economici). In cadrul acestor conturi sintetice de gradul I, se formeaza un numar de conturi sintetice de gradul II, care permit sa se urmareasca mai bine elementele patrimoniale respective. De exemplu, contul sintetic de gradul I “Conturi curente la banci” se dezvolta in conturi sintetice de gradul II, astfel:

- Contul “Conturi la banci in lei”

- Contul “Conturi la banci in devize”

- Contul “Sume in curs de decontare”

Un alt exemplu, contul sintetic de gradul I “Asigurari sociale” se dezvolta in conturi sintetice de gradul II, astfel:

- Contul “Contributia unitatii la asigurarile sociale”

- Contul “Contributia personalului la asigurarile sociale”

- Contul “Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate”

- Contul “Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate”.

Astfel, sunt destul de multe conturi sintetice de gradul I, care au structura de gradul II. Nu exista conturi sintetice de gradul II, independente, ci ele se formeaza in interiorul unor conturi sintetice de gradul I, al caror continut economic il dezvolta, pentru a-l analiza si urmari.

Conturile sintetice de gradul II, sunt si ele conturi cu denumire unica si obligatorie, stabilita de Ministerul Finantelor Publice, au continut unic si obligatoriu pentru toti agentii economici si desigur au expresie valorica. Ceva mai mult, pentru o identificare clara, conturile sintetice de gradul II au si un simbol cifric format din patru cifre, spre deosebire de conturile sintetice de gradul I, al caror simbol cifric, are trei cifre.

Conturile analitice reprezinta cea de a doua categorie de conturi cu care se lucreaza in contabilitate si reprezinta tot o dezvoltare a continutului economic al unor conturi sintetice de gradul I sau de gradul II, al caror continut insa difera in raport de specificul unitatii. Asa de exemplu, contul sintetic de gradul I “Materii prime” are un continut ce difera de la o unitate la alta. Unele sunt materiile prime la unitati din siderurgie, altele sunt in industria confectiilor etc.

In schimb, nu este posibil ca denumirea conturilor analitice sa fie stabilita de catre Ministerul Finantelor Publice. Acest lucru va fi efectuat de fiecare agent economic, in raport de specificul sau. Astfel, in industria confectiilor la acest cont se vor constitui conturi analitice de felul: stofa pentru costume, stofa pentru paltoane etc. La fel se pun problemele si pentru contul sintetic de gradul I “Furnizori” sau “Clienti” etc.

Relatia dintre conturile sintetice si conturile analitice, trebuie privita ca o relatie dintre contul sintetic de gradul I sau II, care are un continut economic ce difera de la o unitate la alta, si conturile analitice care se formeaza pentru a dezvolta continutul respectivului cont. Deci, nu exista conturi analitice de sine statatoare, ci ele se formeaza in interiorul unor conturi sintetice de gradul I sau II, in functie de nevoile entitatii.

Folosirea conturilor analitice reprezinta o necesitate pentru contabilitate, cu ajutorul lor se obtin informatii detaliate, necesare fundamentarii deciziilor. Contabilitatea care se realizeaza cu ajutorul lor se numeste contabilitatea analitica. Caracteristic este faptul ca nu se pot face inregistrari intre conturi analitice, sau intre un cont sintetic si un cont analitic.





Este de asemenea caracteristic faptul ca, inregistrarile efectuate cu ajutorul conturilor analitice, folosesc obligatoriu etalonul banesc. Exista insa conturi analitice care folosesc numai etalonul banesc, de exemplu, analiticele contului sintetic de gradul I “Furnizori”, dar sunt si conturi analitice in care inregistrarile se efectueaza atat in etalon banesc, cat si in etalon natural; asa se intampla spre exemplu cu analiticele contului “Materii prime”si cu multe altele.

Necesitatea obtinerii de informatii suplimentare, poate determina adancirea dezvoltarii in analitic a unor conturi sintetice de gradul I, care isi formeaza astfel structura analitica de gradul II, de gradul III etc.

Intre contul sintetic de gradul I si conturile sale analitice sunt o seama de relatii, din punct de vedere al continutului economic. Astfel, din punct de vedere contabil, asa cum este contul sintetic de gradul I, respectiv cont de activ sau cont de pasiv, tot asa sunt si analiticele sale, deci vor functiona dupa aceleasi reguli.

Din punct de vedere al continutului economic, exista de asemenea o relatie, respectiv, continutul economic al contului sintetic este egal cu continutul economic al conturilor sale analitice. De altfel, aceasta relatie se verifica frecvent in contabilitate, de regula la sfarsit de luna, urmarindu-se respectarea urmatoarelor corelatii:

a) Soldul initial al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor initiale ale conturilor sale analitice;

b) Rulajul debitor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor debitoare ale conturilor sale analitice;

c) Rulajul creditor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor creditoare ale conturilor sala analitice;

d) Soldul final al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor finale ale conturilor sale analitice.

Aceste corelatii se verifica cu ajutorul unei lucrari specifice compartimentelor de contabilitate, care se numeste “Balanta de verificare analitica”. Totalurile balantei vor corespunde cu totalurile similare ale contului sintetic.

Clasificarea conturilor si planul de conturi general

Cunoasterea si folosirea rationala a conturilor se realizeaza si prin clasificarea acestora. In esenta, clasificarea este un procedeu metodic general, in sensul ca se foloseste in cadrul metodei tuturor stiintelor. Ea este o operatie de ordonare a unor activitati, procese sau fenomene, pe baza unora din insusirile comune ale acestora. In cadrul oricarei clasificari o importanta deosebita o au criteriile folosite. O clasificare poate ajuta procesul cunoasterii, numai daca foloseste criterii esentiale.

In contabilitate, clasificarea ocupa un loc important din punct de vedere metodic, fiind utilizata intr-o mare masura. Atat de folosita este clasificarea in contabilitate, incat unii teoreticieni ai contabilitatii, intr-o anumita etapa, o confundau cu insasi contabilitatea. Astfel, de exemplu, francezul Gabriel Toure, aprecia ca “a contabiliza, inseamna a clasifica cifrele in asa fel, incat sa permita descrierea fenomenelor economice”.

Contabilitatea foloseste clasificarea in multe momente ale urmaririi obiectului sau, subordonat procesului cunoasterii. Astfel, se clasifica elementele patrimoniale, se clasifica activele, capitalul, se clasifica costurile etc.

Un moment deosebit de important in care se foloseste clasificarea in contabilitate este clasificarea conturilor. Prin clasificarea conturilor se permite folosirea stiintifica a acestui important instrument care este contul.

In sensul cel mai general, clasificarea conturilor consta in impartirea acestora in clase, grupe si subgrupe, in raport de caracteristicile lor comune. Realizarea unor clasificari cat mai bune pentru conturi a constituit totdeauna o preocupare pentru reprezentanti ai gandirii contabile. De altfel, primele incercari de clasificare a conturilor au fost realizate chiar de Luca Paciolo, intemeietorul contabilitatii, care inaugureaza o perioada de multiple preocupari in acest domeniu. El delimita conturile in “Conturi vii”, in care includea urmarirea unor activitati cu persoane, cum ar fi clientii, cu salariatii etc. si “Conturi moarte”, unde se urmareau elemente patrimoniale de felul “Materii prime”, “Casa”, etc.

Planul de conturi general reprezinta matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare. In acelasi timp, prin planul de conturi se definesc, pentru fiecare cont sintetic, continutul economic, functia contabila si corespondenta cu alte conturi.

Codificarea sau simbolizarea cifrica a conturilor are la baza sistemul zecimal de codificare, potrivit caruia conturile folosite intr-un sector de activitate al economiei nationale se impart in noua clase, fiecare clasa poate cuprinde maximum 9 grupe de conturi, fiecare grupa poate cuprinde 9 conturi sintetice de gradul I, fiecare cont sintetic de gradul I se poate desfasura pe 9 conturi sintetice de gradul II sau subconturi, fiecare cont sintetic de gradul II se poate desfasura pe 9 conturi de gradul III etc., in functie de necesitatile de detaliere a infor-matiilor furnizate de conturi.

Clasele de conturi sunt simbolizate cu o singura cifra, de la 0 la 9. Planul de conturi cuprinde 9 clase.




Clasa I - Conturi de capitaluri

Clasa II - Conturi de imobilizari

Clasa III - Conturi de stocuri si productie in curs de executie

Clasa IV - Conturi de terti

Clasa V - Conturi de trezorerie

Clasa VI - Conturi de cheltuieli

Clasa VII - Conturi de venituri

Clasa VIII - Conturi speciale

Clasa IX - Conturi de gestiune

Grupele de conturi din cadrul fiecarei clase sunt simbolizate cu doua cifre: prima cifra reprezinta simbolul clasei, iar a doua, simbolul grupei.

De exemplu:

Grupa 10 – Capital si rezerve

Grupa 20 – Imobilizari necorporale

Grupa 51 – Conturi la banci, etc

Conturile sintetice sunt simbolizate cu trei cifre, primele doua cifre reprezentand simbolul grupei si a treia cifra reprezentand simbolul contului sintetic de gradul I.

De exemplu:

Contul 101 – „Capital”

Contul 208 – „Alte imobilizari necorporale”

Contul 512 – „Conturi curente la banci”

Conturile analitice sunt simbolizate cu patru cifre, primele 3 cifre reprezentand simbolul contului sintetic.

De exemplu, conturile 5121- „Conturi la banci in lei”, 5124 – „Conturi la banci in valuta” si 5125 – Sume in curs de decontare” sunt analitice ale contului sintetic 512 – „Conturi curente la banci”.

Astfel, conturile care fac parte din aceeasi clasa sunt recunoscute dupa cifra initiala, grupele sunt recunoscute prin a doua cifra a simbolului, conturile sintetice dupa cifra a treia, iar conturile analitice dupa a patra cifra a simbolului.

De exemplu, clasa conturilor de capitaluri a primit simbolul 1. Prima grupa din clasa 1 a primit simbolul 0, prin urmare grupa 10 a fost denumita Capital si rezerve. Primul cont sintetic a primit simbolul 1, prin urmare contul 101 a fost numit Capital. Primul subcont (cont sintetic de gradul doi) a primit simbolul 1, prin urmare subcontul 1011 a fost numit Capital subscris nevarsat. Astfel, identificarea contului sintetic de gradul doi, Capital subscris nevarsat, se va face prin urmatorul cod si urmatoarea denumire: 1011 Capital subscris nevarsat.

In teoria si practica contabila, din cele mai multe tari si din tara noastra, in perioada actuala, se folosesc unele clasificari ale conturilor, cu un cert continut stiintific si de un real folos pentru metoda contabilitatii. Unele dintre aceste clasificari au fost prezentate in capitolele anterioare, astfel:

Din punct de vedere al functiei contabile se folosesc doua categorii de conturi si anume: conturi de activ si conturi de pasiv, care se comporta exact invers, in privinta regulilor de functionare.

Din punct de vedere al complexitatii continutului lor economic, exista si se folosesc conturi sintetice de gradul I, conturi sintetice de gradul II si conturi analitice.

Din punct de vedere al continutului economic si functiei contabile se permite folosirea stiintifica a sistemului conturilor. De remarcat, ca din acest punct de vedere se folosesc doua criterii si anume continutul economic, care este un criteriu principal si functia contabila, care este un criteriu secundar. Astfel, conturile folosite de contabilitate se impart in noua clase, la randul lor, fiecare dintre aceste clase cuprind un numar de grupe, unele grupe, subgrupe, iar la final, fiecare grupa, sau subgrupa acolo unde exista, cuprind un numar de conturi.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate