Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
SANATATE PUBLICA DIN REPUBLICA MOLDOVA


SANATATE PUBLICA DIN REPUBLICA MOLDOVA




SANATATE PUBLICA DIN REPUBLICA MOLDOVA

Pentru a face o apreciere a sanatatii publice din Republica Moldova vom face o trecere in revista a principalelor indici ce reflecta starea sanatatii publice, avind la baza datele Centrului Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar.

Exponentul calitatii sanatatii - durata medie de speranta a vietii la nastere continua sa se micsoreze substantial. Comparativ cu 1990, durata medie de speranta a vietii la nastere s-a micsorat cu 1,1 ani, reprezentind in 1999 pentru femei 71,0 ani, pentru barbati 63,7 ani si cea medie 67,4 ani. La barbati aceasta reducere s-a dovedit a fi mai semnificativa - circa 1,3 ani.




Astfel, durata sperantei de viata in Moldova este una din cele mai scurte din Europa si este intr-un proces continuu de agravare.

Una din cele mai ingrijoratoare manifestari in dezvoltarea demografica nefavorabila din tara este cresterea mortalitatii populatiei. In anul 2000 au decedat 41,2 mii persoane, rata mortalitatii fiind de 11,3 la 1000 populatie.

Numarul decedatilor a depasit numarul celor nascuti cu 4285 oameni. Structura mortalitatii pe cauze de deces in anul 2000 releva ca cele mai multe decese au la baza bolile aparatului cardiovascular (55,8%); urmate de tumori maligne (11,2%); bolile aparatului digestiv (9,1%); accidentele, otravirile si traumatismele (8,2%); bolile aparatului respirator (6,1%).

Este remarcabil faptul ca, in acelasi timp incidenta cazurilor printre barbati este mai frecventa ca la femei. Din aceasta cauza si nivelul mortalitatii difera pe sexe, el fiind cu 5,2% mai mare la barbati. Destul de alarmant se manifesta tendinta cresterii ratei mortalitatii la populatia economic activa. Comparativ cu anul 1993 nivelul ei a crescut de 1,1 ori constituind in prezent 23,6% din structura mortalitatii generale.

Privitor la cadrele medicale, daca pina in anul 1999 s-a mentinut o anumita stabilitate, atunci mai apoi a inceput o scadere vertiginoasa, care se agraveaza tot mai mult ajungind in unele judete cote alarmante, ca de exemplu in judetul Lapusna - 15,4, judetul Chisinau - 15,9, judetul Cahul - 17,0 medici la 10000 populatie. Situatia cu cadrele medicale medii este si mai alarmanta. Comparativ cu anul 1994 numarul de lucratori medicali medii a scazut cu 28,0 la 10000 populatie, ajungind in judetele Chisinau la 42,2, Lapusna - 51,7 si in Orhei la 56,8 lucratori medicali la 10000 populatie, reducind la net in unele localitati asistenta medicala populatiei. S-a stabilit, ca annual, circa 800 de medici abandoneaza specialitatea (majoritatea din ei fiind cu o anumita experienta si calificatie in domeniul profesat). Cauzele principale fiind: salarizarea insuficienta, migratia peste hotare si restructurarea sistemului sanatatii publice la nivel local si regional.

Cercetarile au demonstrat, ca in ce priveste modul de acoperire a asistentei medicale ponderea maximala a populatiei s-a pronuntat pentru medicina partial platita (60,04%); pentru asistenta medicala gratuita (34,90%); si numai (5,07%) din respondenti pentru asistenta medical total platita (E. Popusoi).

In conformitate cu principiile Politicii Nationale de Sanatate, a fost adoptata "Legea Republicii Moldova cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala" din 27.02.98.

Conform acestei legi, asigurarea obligatorie de asistenta medicala reprezinta un system garantat de stat de aparare a intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii prin constituirea, in baza primelor de asigurare, a unor fonduri banesti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a starilor conditionate de survenirea evenimentelor asigurate. Volumul asistentei medicale acordat in cadrul asigurarii obligatorii de asistenta medicala se prevede in Programul unic al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. Programul unic cuprinde lista maladiilor si starilor ce necesita asistenta medicala finantata din mijloacele asigurarii obligatorii de asistenta medicala. In sistemul asigurarii obligatorii de asistenta, asigurator este Compania Nationala de Asigurari in Medicina si agentiile ei teritoriale. Asigurarea obligatory de asistenta medicala se efectueaza conform principiilor teritoriale si pe ramuri de productie si cuprinde toata populatia Republicii Moldova.

Privind starea asistentei medicale prin asigurarea la momentul actual, ramine la nivel facultativ, practic neacordind nici o influenta asupra sanatatii Publice.

In conditiile economice noi, luind in consideratie relatiile de piata, finantarea

insuficienta a sistemului sanatatii, dezvoltarea serviciilor medicale cu plata a devenit un proces actual si extrem de necesar avind ca scop urmatoarele sarcini:

  • extinderea posibilitatilor si accesul populatiei la servicii medicale calitative;
  • sporirea nivelului de deservire medicala;
  • extinderea serviciilor medico-sociale;
  • stimularea financiara a institutiilor medicale autogestionare (de profil consultativ, fizioterapeutic, stomatologic, sectii spitalicesti de ingrijire a bolnavilor etc.;
  • dezvoltarea serviciilor medicale de diagnostic, tratament si ingrijire la domiciliu;
  • optimizarea utilizarii si aparatajului medical etc.

In cadrul implementarii asigurarilor medicale obligatorii Pachetul de baza de servicii medicale garantate se va considera punctul de plecare pentru elaborarea Programului de asigurare de stat. Adoptarea pachetului de baza de servicii medicale presupune prestarea populatiei de catre institutiile medicale a unor servicii medicale contra plata. Volumul de realizare a acestor servicii depinde de posibilitatile populatiei in acoperirea cheltuielilor.

Dat fiind faptul ca in institutiile medicale nu sunt dezvoltate serviciile medicale cu plata, 80% din platile actuale nu nimeresc in contabilitatea institutiilor medicale, astfel favorizind economia tenebra in sistemul sanatatii.

Studiul referitor la comportamentul asistentei medicale releva, ca populatia

  • actualmente plateste pentru unele servicii medicale si anume:procurarea medicamentelor in stationar - 43+2.2%;
  • pentru vizita la medic - 18+1,8%;
  • proceduri de diagnostic - 24+1,8%;
  • alte situatii - 15+1,4%.




In ultimii ani pe piata serviciilor medicale se face tot mai vizibil sectorul privat sub forma de intreprinderi individuale, unitati medico-sanitare, puncte medicale, spitale private. In anul 2000 in Republica Moldova functionau 8 spitale private cu o capacitate de 55 paturi si 334 institutii de ambulator unde activau 701 medici si 402 personal medical mediu.

Bineinteles, ca majoritatea institutiilor medicale private sunt de profil stomatologic, diagnostic si fizioterapeutic si de reabilitare, insa aceasta este un inceput bun pentru ca sectorul privat sa ia pozitii mai ferme pe piata serviciilor medicale.

Tranzitia la economia de piata favorizeaza aparitia pietei serviciilor medicale si a produselor farmaceutice, care este un sistem de relatii, formate in procesul producerii si circulatiei marfurilor medicale in scopul asigurarii subiectilor cu bunuri si servicii medicale in scopul imbunatatirii starii sanatatii populatiei.

In contextul programului de actiuni, concomitent cu reformarea administrativteritoriala a republicii, intreaga populatie a tarii a fost repartizata in sectoare in cadrul carora asistenta medicala se va oferi pe principiul medicului de profil general. Astfel, au fost create 36 centre ale Medicilor de Familie in baza fostelor policlinici raionale in orasele-centre de

judete si oraselele foste centre raionale.

S-au creat deja Centre de Sanatate cu 2-5-10-15 cabinete ale medicilor de familie si cu o structura de servicii auxiliare, care activeaza sub egida Centrelor medicilor de familie.

In municipiul Chisinau, au fost reorganizate policlinicile pentru maturi, copii si consultatiile pentru femei in policlinici teritoriale mixte, care actualmente poarta denumire de Centre ale Medicilor de Familie.

Deci, reforma sectorului primar este o necesitate inevitabila pentru societate, pentru familie si individ, care la momentul actual se cere a fi implementata accelerat.

In Republica Moldova situatia care s-a creat in domeniul ocrotirii sanatatii mamei si copilului a devenit ingrijoratoare si in orice moment poate duce la situatii exceptionale, iar afirmatia ca sanatatea femeii este o prioritate, ramine cu caracter declarativ la toate nivelurile.

Astfel, din numarul total al femeilor insarcinate, 60 la suta vin la maternitate cu diferite patologii extragenitale, care se rasfring negativ asupra evolutiei sarcinii si nasterii,

contribuind in mare masura la complicatii severe, gestoze, hemoragii, complicatii septice s.a.

Grija adevarata fata de mama si copil impune alte forme de activitate, alte tehnologii mai eficiente, umaniste, indreptate spre ingrijire si comunicare, centrate pe profilaxie, educatie si familie.

Ca rezultat al crizei social-economice s-a agravat situatia maladiilor sociale ca narcomania, alcoolismul, tuberculoza.

Problema narcomaniei in Republica Moldova, ca si in alte tari, s-a acutizat brusc. Conform datelor statistice, narcomania in Republica Moldova se raspindeste epidemic.

La fel de alarmanta este si situatia cu rata incidentei a alcoolismului si psihozelor alcoolice, care in 2000 a constituit 109.9 la 100 mii populatie si psihoze alcoolice 8.2 la 100 mii populatie, care se afla in permanenta crestere.

O alta maladie sociala este tuberculoza, care in tarile cu nivel de dezvoltare scazut bintuite de crize social-economice, somaj, migratie masiva a populatiei, finantare insuficienta a programelor medicale devine o problema speciala a sanatatii publice, datorita extinderii in rindurile populatiei, precum si implicatiilor sociale si economice. Astfel, pe parcursul ultimei decade a sec. XX se constata o crestere a incidentei tuberculozei cu 53,2%, ajungind in anul 2000 la valoare 59,9 la 100 mii populatie, iar in institutiile penitenciare, morbiditatea este de 42,7 ori mai mare decit media pe tara.

Starea sanatatii populatiei este un indice integrat al dezvoltarii sociale a tarii, o reflectare a bunastarii social-economice si morale, un factor decisiv de influenta asupra potentialului economic, cultural si fortei de munca a societatii.

Durata medie de speranta de viata la nastere s-a micsorat cu 1,1 ani, reprezentind pentru femei 71,0 ani, pentru barbati 69,7 ani si in mediu 67,4

ani. S-a accentuat tendinta scaderii dramatice a natalitatii. Incepind cu anul 1992, populatia republicii se afla intr-o continua descrestere, alcatuind in 2000 minus 0,3%.

A scazut numarul de spitale prin lichidarea spitalelor de circumscriptie si transformarea lor in centre de sanatate, preponderent in sectorul rural. Se atesta o scadere alarmanta a numarului de medici, ajungind la 31,3 la 10000 de locuitori, iar in unele judete ca Lapusna, Chisinau, Cahul atingind cote grave de 15,4; 15,9 si respectiv 17,0 . Situatia cu cadrele medicale medii este si mai alarmanta, ajungind la cota de 70,5 la 10000 de locuitori, fapt ce pune sub semnul intrebarii posibilitatea acordarii asistentei medicale populatiei din regiunile mentionate.




Pentru a solutiona problemele aparute, Guvernul Republicii Moldova a adoptat un sir de programe nationale, insa efectele implementarii acestor programe sunt minime, cauzele principale fiind finantarea insuficienta, lipsa suportului metodologic si logistic al acestor programe.

Puncte forte:

Apararea intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii prin constituirea in baza primelor de asigurare a unor fonduri banesti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a starilor conditionate de survenirea evenimentelor asigurate.

Privatizarea institutiilor de sanatate.

Infiintarea unor noi institutii medicale.

Adoptarea unui sir de programe nationale in domeniul sanatatii publice.

Finantari internationale in domeniul sanatatii publice.

Puncte slabe:

Durata medie de viata se micsoreaza continuu.

Cresterea mortalitatii populatiei.

Insuficienta cadrelor medicale.

Finantarea insuficienta a sistemului sanatatii.

Situatia precara in domeniul ocrotirii sanatatii mamei si a copilului.

Agravarea situatiei maladiilor sociale ca narcomania, alcoolismul, tuberculoza.

Scaderea numarului de spitale.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate