Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
Raspunderea politica si juridica a Presedintelui Romaniei


Raspunderea politica si juridica a Presedintelui Romaniei




Raspunderea politica si juridica a Presedintelui Romaniei

Protectia mandatului prezidential nu este incompatibila cu raspunderea titularului sau pentru modul cum il exercita. Protectia mandatului isi gaseste justificarea numai daca el este exercitat in scopul si in limitele care i s-au stabilit prin Constitutie. Lipsa de raspundere ar fi un mijloc de protectie pentru executarea iresponsabila a mandatului. Raspunderea Presedintelui poate fi de natura exclusiv politica sau de natura juridica



O prima forma a raspunderii politice este raspunderea de fapt. Presedintele se expune veto-ului electoral in ipoteza candidaturii pentru un nou mandat. Mai eficace sunt alte forme de raspundere prevazute de Constitutie: demiterea, punerea sub acuzare si condamnarea pentru inalta tradare. Prima este o forma de raspundere politica, cea de-a doua este o forma esentialmente juridica. Pentru a interveni demiterea Presedintelui - ca sanctiune a raspunderii lui politice - trebuie ca, mai intai, sa se procedeze la suspendarea din functie a Presedintelui. Exista, asadar, doua etape pentru sanctionarea politica a Presedintelui: suspendarea din functie si demiterea prin referendum.

Suspendarea din functie nu este ea insasi o forma a raspunderii politice, ci procedura premergatoare si obligatorie pentru eventuala sanctionare a presedintelui, intrucat Presedintele nu raspunde politic in fata Parlamentului, ci in fata corpului electoral. Suspendarea din functie poate fi infirmata prin referendum sau ea devine ineficienta daca referendumul nu a fost organizat in termenul prevazut de Constitutie.

Pentru a se ajunge la suspendarea din functie trebuie indeplinite cateva conditii de fond si de forma (art. 95 si art. 146, lit. g). Conditia de fond prevazuta de Constitutie este incalcarea prevederilor ei. Aprecierea concreta a faptului de incalcare ramane la latitudinea Parlamentului. Conditiile de forma sunt:

a)       propunerea de suspendare motivata poate fi facuta numai de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor;

b)       ea trebuie adusa neintarziat la cunostinta Presedintelui;

c)       asupra propunerii de suspendare se pronunta, printr-un aviz consultativ, Curtea Constitutionala;

d)       dezbaterea propunerii de suspendare se face in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului;



e)       Presedintelui trebuie sa i se respecte dreptul de a da explicatii parlamentarilor, daca el considera necesar, cu privire la faptele ce i se impun;

f)        propunerea de suspendare poate fi aprobata de Parlament cu cel putin votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, aceasta produce doua efecte:

a)     instaurarea interimatului functiei de Presedinte;

marcarea momentului de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile pentru organizarea unui referendum in vederea demiterii Presedintelui. In cazul in care referendumul nu s-a organizat in cel mult 30 de zile de la data aprobarii propunerii de suspendare din functie sau atunci cand, desi s-a organizat in acest termen, electoratul a refuzat demiterea, inceteaza interimatul functiei si Presedintele reia exercitiul mandatului sau.



Ion Deleanu Drept constitutional si institutii politice, vol. II, Editura Fundatiei Chemarea, Iasi, 1996.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate