Planul judetean de urgenta in caz de pandemie

1. Introducere

2. Strategia generala de pregatire si interventie

Obiective

Strategia judeteana de interventie sanitara

Organizare generala a sistemului de sanatate

Masuri de igiena si protectie individuala

Produse antivirale

Vaccinuri

Strategia privind continuitatea vietii sociale si economice

Informare, educare si comunicare

3. Gestionarea operationala a crizei

Atributii generale

Atributii specifice

Atributiile administratiei publice locale

Prefectul

Consiliul Judetean

Primarul

Consiliul Local

Atributiile sectorului sanitar

Masuri organizatorice

Masuri specifice

Supravegherea evolutiei

Managementul cazurilor

4. Finantare

INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI BRASOV

Planul judetean de urgenta in caz de pandemie

1. INTRODUCERE

Gripa este o infectie respiratorie acuta, contagioasa, de origine virala. O epidemie sezoniera de iarna poate afecta populatia in proportie de 5 pana la 15 %. Perioada de incubatie este cuprinsa intre 1-7 zile, iar simptomele clinice pot dura intre 5 si 10 zile: bolnavul devine contagios cu 24-48 de ore inainte de manifestarea simptomelor clinice si va ramane contagios pe toata perioada simptomatica a bolii.

O pandemie de gripa, cu raspandirea puternica a cazurilor de gripa si a gravitatii lor in spatiu si timp la nivel mondial, se caracterizeaza prin aparitia unui nou virus gripal fata de care imunitatea populatiei este foarte slaba sau inexistenta. Pandemia poate fi rezultatul -aflat in evolutie permanenta - combinarii intre virusurile de origine animala si cele de origine umana sau poate fi generata in urma mutatiilor progresive ale unui virus de origine animala.

Aparitia inca din 2003 a virusului de gripa aviara extrem de patogen H5N1, atat la pasarile migratoare, cat si la cele domestice din mai multe tari, precum si trecerea acestuia in anumite cazuri la om au determinat comunitatea stiintifica internationala sa ia in considerare cresterea posibilitatii de aparitie iminenta a unei pandemii. Cazul clasic de extindere a unei pandemii se desfasoara in valuri succesive, cu o perioada de instalare intre doua si 4 saptamani si cu o durata de 8 pana la 12 saptamani, la o diferenta de cateva luni sau chiar mai mult. Pe de alta parte, din cauza globalizarii schimburilor este posibila o extindere a pandemiei fara valuri succesive.

In afara de impactul major asupra sanatatii, o pandemie poate provoca pe termen

lung:

bulversarea sistemului sanitar din cauza suprasolicitarii rapide a serviciilor de sanatate;

afectarea vietii economice si sociale din cauza absenteismului si a impactului psihologic, cu eventuale implicatii asupra ordinii de drept;

paralizia partiala a serviciilor esentiale bunei functionari a societatii.

Obiectivul fundamental al Planului il constituie protejarea populatiei aflate pe teritoriul judetului impotriva efectelor generate de pandemia de gripa si vizeaza indeplinirea urmatoarelor atributii:

pregatirea autoritatilor si a populatiei pentru furnizarea unui raspuns rapid si credibil in cazul unei pandemii de gripa, avand la baza rezultatele cercetarilor stiintifice in domeniu;

• detectarea aparitiei unui nou virus gripal in perioada de alerta a pandemiei si oprirea raspandirii acestuia in vederea limitarii numarului de persoane infectate si asigurarii conditiilor optime de ingrijire a bolnavilor la domiciliu sau, dupa caz, in spital sau in alte spatii amenajate;
• oprirea pe cat posibil a fenomenului de raspandire a virusului in timpul pandemiei, asigurarea mijloacelor optime de prevenire si a conditiilor adecvate de ingrijire a populatiei, asigurarea bunei functionari a tuturor activitatilor, asigurarea securitatii si mentinerea ordinii publice .
• stabilirea atributiilor autoritatilor publice locale, precum si a celorlalte structuri aflate in subordinea acestora, pentru asigurarea coordonarii si conducerii actiunilor, continuitatii activitatii si a functiilor de sprijin;
• inventarierea fortelor, mijloacelor si a altor categorii de resurse ce vor fi puse la dispozitia autoritatilor implicate in managementul riscului, la nivelul judetului ;
• mentinerea increderii populatiei in autoritatile publice competente, printr-un proces de comunicare bine coordonat, transparent si continuu;
• masurile prevazute in acest plan se implementeaza la nivel judetului de catre institutiile publice din componenta Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, potrivit hotararilor acestui organism si se transpun in practica de catre toate entitatile implicate in managementul situatiilor de urgenta, determinate de acest tip de risc.

Faze de alerta pe plan international si corespondenta situatiilor la nivel national

Situatiile prezentate in Plan reiau numerotarea fazelor specificate in nomenclatura de specialitate pentru pandemia de gripa a OMS.

Prima faza a crizei poate fi constituita de oricare dintre fazele descrise mai sus, fara a fi obligatorie succedarea acestora in ordine cronologica. In sens invers, de la nivelul cazului maximal de pandemie, este posibila numai revenirea la faza de alerta imediat inferioara, respectiv la situatia corespunzatoare anterioara. Oricare dintre fazele de alerta poate fi agravata prin aparitia concomitenta a altor epidemii gen SRAS (sindrom respirator acut sever) sau gripa sezoniera.

2. STRATEGIA GENERALA DE PREGATIRE SI INTERVENTIE

2.1. Strategia generala de pregatire si interventie, la nivelul judetului Brasov, vizeaza urmatoarele obiective:

• prevenirea aparitiei si raspandirii focarelor de gripa in judet, prin depistarea precoce si limitarea lor in cel mai scurt timp posibil;
• impiedicarea aparitiei si raspandirii pe plan judetean a unui nou virus adaptat la om, prin masuri de sanatate publica preventive, dupa cum urmeaza:

depistarea si controlul precoce, de preferinta de catre reteaua specializata de epidemiologie, a primelor cazuri de infectare umana, importate sau autohtone, si a contactelor acestora, cu ajutorul retelei de supraveghere epidemiologica;

limitarea contactelor in locuri cu o mare densitate a populatiei, care favorizeaza infectarea (diminuarea sau oprirea temporara a transportului in comun, inchiderea institutiilor si unitatilor de invatamant, amanarea manifestarilor cultural-sportive sau de alta natura);

administrarea vaccinului pandemic, in functie de prioritati, corespunzator caracteristicilor epidemiologice, atat profesionistilor care isi desfasoara activitatea in medii cu grad ridicat de expunere, cat si persoanelor cu predispozitie speciala spre infectare, care sunt susceptibile de a dezvolta complicatii sau forme grave ale bolii ori de a favoriza raspandirea epidemiei;

• obligativitatea profesionistilor expusi mediului de risc, precum si a populatiei in general de a respecta masurile de protectie si de igiena in caz de boala virala transmisibila pe cale respiratorie;
• elaborarea programului judetean de organizare si adaptare a sistemului de sanatate in caz de pandemie, care sa cuprinda masuri privind:

organizarea adecvata a triajelor, in sensul izolarii la domiciliu sau la spital a pacientilor, in cazul cresterii numarului persoanelor imbolnavite, in functie de standardele de triaj elaborate;

mobilizarea unor unitati de ingrijire medicala si sociala pentru a asigura coordonarea serviciilor de ingrijire atat spitaliceasca, cat si la domiciliu sau in spatii special amenajate a persoanelor afectate;

mobilizarea la capacitate maxima a institutiilor si unitatilor de sanatate publica;

utilizarea optima a rezervelor de medicamente constituite in prealabil;

asigurarea aprovizionarii adecvate cu medicamente, materiale medicale, echipamente de protectie si altele asemenea;

cresterea capacitatii operationale a altor structuri cu atributii in asigurarea functiilor de sprijin;

atribuirea unui medic de medicina muncii care sa urmareasca si sa indrume activitatea preventiva in fiecare institutie publica (cu implicatii majore in managementul situatiilor de urgenta);

• asigurarea continuitatii activitatii si a vietii sociale si economice, precum si mentinerea ordinii publice si respectarea legii, intr-un context dificil, prin:

mentinerea unor conditii de viata adecvate pentru populatie, bazate pe solidaritate si sustinute de colectivitatile locale;

mentinerea in orice conditii a activitatilor esentiale pentru continuarea bunei functionari a judetului, pentru asigurarea securitatii si protectiei populatiei, cu sprijinul colectivitatilor locale, prin adoptarea unor masuri organizatorice speciale (munca de la distanta, planificarea inlocuirilor de personal, utilizarea tuturor resurselor de personal disponibile - personal ce se poate mobiliza, voluntari si altele asemenea);

mentinerea securitatii instalatiilor cu grad ridicat de periculozitate, in conditiile insuficientei personalului disponibil;

mentinerea ordinii publice si asigurarea respectarii legii;

• sustinerea strategiei printr-un efort continuu de comunicare, educare si informare, prin:

asigurarea nivelului de pregatire (populatie, profesionisti) necesar gestionarii acestui risc, prin diseminarea periodica a informatiilor autorizate privind riscurile pe care le implica o pandemie, in vederea crearii unei culturi de securitate preventiva si de incurajare a solidaritatii umane;

coordonarea procesului de comunicare in vederea garantarii coerentei si eficientei informatiilor privind situatia de urgenta si toate aspectele implicate de aceasta;

diseminarea unui afis electronic prin adresele de e-mail si prin internet (postarea pe site-urile institutiilor publice) care sa informeze asupra masurilor preventive de prima necesitate, la indemana intregii populatii;

• evaluarea in permanenta a gradului de pregatire si dotare a structurilor cu atributii in domeniu de la toate nivelurile, concretizata prin completarea si actualizarea periodica (la intervale de cel mult 6 luni) a anexelor nr. 3, 4 si 5;
• pregatirea serviciilor funerare pentru a face fata situatiei, daca se impune.

2.2 Strategia judeteana de interventie sanitara in caz de pandemie

Pe timp de pandemie si in cazul nivelurilor de gravitate asociate situatiilor 4B-6 se va aplica o strategie unitara de repartizare a responsabilitatilor, astfel:

• pacientii vor fi tratati la domiciliu in momentul declansarii bolii, in masura in care starea de sanatate a acestora o permite; in cazul agravarii bolii, va fi asigurata ingrijirea in spital sau in spatii special amenajate;
• sistemul medical va continua sa se ocupe si de celelalte patologii, prioritizand pacientii in functie de gravitatea bolii;
• personalul sistemului va fi instruit in prealabil asupra sarcinilor repartizate si a masurilor stabilite pentru fiecare situatie preconizata.

2.2.1. Organizarea generala a sistemului de sanatate

A. La nivelul asistentei medicale primare se asigura:

• supravegherea si ingrijirea bolnavilor la domiciliu sau locul de izolare desemnat;
• consultatii la solicitare si in caz de suspiciune, conform definitiei de caz, respectarea circuitului de ingrijire a bolnavului, asigurarea functionarii sistemului informational in conformitate cu reglementarile in vigoare si in functie de situatia epidemiologica - la indicatia MS - efectuarea vaccinarilor.

Personalul sanitar de la acest nivel va efectua o intensa activitate de educare si informare a populatiei privitoare la masurile de preventie.

B. La nivelul asistentei spitalicesti se vor asigura izolarea corespunzatoare a cazurilor aflate in ingrijire, precum si terapia adecvata, in functie de indicele de gravitate si aspectele clinice ale cazurilor.

• Managerii spitalelor vor supraveghea respectarea cu strictete a Protocolului de management al cazului. De asemenea, managerii spitalelor vor pune in aplicare planurile proprii de organizare a spitalului pentru situatia de pandemie, conform Ghidului pentru elaborarea unui plan de pregatire a spitalului pentru situatii de criza, particularizat pentru situatia aparitiei pandemiei de gripa, aflat pe pagina de internet a MS (https://www.ms.ro/Gripa_Aviara_2007-2008/CD-uri/CD-1/Ghid pentru elaborarea unui Plan.pdf).
• Spitalele si sectia de boli infectioase, indiferent de forma de proprietate, vor asigura conditiile de izolare si ingrijire de prima intentie a cazurilor preluate, precum si ingrijirile necesare in functie de starea clinica a pacientilor, inclusiv medicatia antivirala specifica si/sau de terapie intensiva, in conformitate cu Protocolul de management al cazului.
• La solicitarea autoritatilor sanitare, se amenajeaza spatii temporare de consultatie sau de ingrijire de scurta sau lunga durata, destinate pacientilor afectati de pandemie. Spatiile sunt identificate din timp, putand fi situate in scoli, internate, camine, corturi, posturi medicale avansate si altele similare.
• In cadrul managementului operational se vor asigura functionarea optima a sistemului informational, colaborarea interdisciplinara si interinstitutionala, precum si protectia specifica a personalului propriu.
• Serviciile de transport medical, ambulanta si SMURD vor asigura asistenta medicala necesara si repartizarea pacientilor la serviciile medicale corespunzatoare, in conformitate cu procedurile in vigoare.

2.2.2. Masuri de igiena si de protectie individuala

Deoarece virusul se poate gasi atat pe mainile bolnavilor, cat si pe obiectele murdare, se vor lua masuri de igiena (spalarea mainilor, ventilatie, izolare si altele asemenea). Suplimentar, in functie de situatia epidemiologica, se vor dispune masuri de 'distantare sociala', cum ar fi evitarea aglomeratiilor, promovarea muncii la distanta sau a teleconferintelor si chiar masuri radicale ca inchiderea temporara a scolilor si interzicerea manifestarilor sociale, culturale sau de alta natura.

Virusul gripal se transmite pe calea aerului, mai ales prin picaturile fine rezultate in urma tusei sau stranutului. Limitarea acestei cai de transmitere se poate face si prin folosirea unor dispozitive de protectie respiratorie individuala (masti). Recomandarea utilizarii acestora se va face in functie de contextul epidemiologic, de severitatea bolii, precum si de recomandarile OMS. Deciziile in acest sens vor fi luate de catre MS.

Pentru categoriile de personal care nu pot lipsi de la locul de munca, cele care au contact permanent cu publicul si/sau persoanele vulnerabile (in special unitati sociale si medico-sociale), va fi prevazut un stoc suplimentar de echipamente de protectie (masti si, dupa caz, manusi).

Purtarea mastilor simple sau tip FPP2 de catre personalul profesionist implicat in actiunile de interventie si de publicul larg, ca masura de prevedere, se va recomanda in functie de evidentele stiintifice existente privind eficienta lor.

2.2.3. Produse antivirale si alte medicamente

Medicamentele antivirale sunt destinate cu prioritate tratamentului persoanelor afectate si vor fi oferite gratuit pe baza de reteta. MS va asigura, in limita posibilitatilor, disponibilitatea stocurilor necesare tratamentului pentru toate persoanele afectate.

Folosirea preventiva (profilactica) a medicamentelor antivirale se realizeaza numai la indicatiile MS.

2.2.4 Vaccinuri

Vaccinul este unul dintre cele mai valoroase modalitati de a proteja populatia pe parcursul unei epidemii sau pandemii. Vor fi vaccinate cu prioritate grupurile de persoane cele mai expuse riscului din cauza profesiei lor (mai ales cele din domeniul sanatatii si cele cu atributii in interventie), personalul serviciilor strategice si esentiale pentru evitarea perturbarii vietii economico-sociale si persoanele care, prin natura muncii lor, vin in contact cu un numar mare de oameni. De asemenea, vor fi vaccinate in prima instanta si categoriile de populatie sau de grupe de varsta cu risc epidemiologic stabilit, persoanele care prezinta un risc ridicat de dezvoltare a unor complicatii pe baza unei patologii deja existente si cele susceptibile de favorizare a raspandirii epidemiei.

Strategia de protejare cu vaccin gripal urmareste cu prioritate protectia de personal care:

• asigura asistenta medicala si furnizeaza servicii in sprijinul comunitatii;
• exercita profesii specifice mentinerii si protejarii sectoarelor si elementelor de infrastructura critica;
• activeaza in structurile de interventie ale Sistemului de securitate nationala.

Abordare:

1. Lista serviciilor /sectoarelor prioritare in timp de pandemie

Fiecare dintre serviciile / sectoarele prioritare intocmeste, la toate nivelurile, planuri proprii de continuitate a activitatii in cazul unei pandemii, conform structurii-cadru prevazute in anexa nr.1

Elaborarea planurilor de asigurare a continuitatii activitatii revine in plan teritorial autoritatilor administratiei publice, regiilor autonome, companiilor judetene si operatorilor economici, care trebuie sa aiba in vedere planificarea mai multor modalitati de organizare, a caror aplicare va depinde de gravitatea pandemiei.

Planurile trebuie sa prevada si cazurile particulare constand in situatiile deosebite care necesita redistribuirea personalului, lucrul la domiciliu sau adoptarea altor masuri similare.

Lista grupelor populationale de risc pentru vaccinare in timp de pandemie (conform OMS si UE).

Grupuri populationale :

1. Femei gravide 
2. Sugari si copii de 6-35 luni 
3. Persoane > 65 de ani 
4. Copii de 3-18 ani care au anumite conditii de risc crescut
5. Contactele la domiciliul copiilor < de 6 luni 
6. Persoane de 19-64 ani cu anumite conditii de risc crescut
7. Copii de 3-18 ani fara risc 
8. Adulti sanatosi de 19-64 de ani 

Se recomanda vaccinarea:

• in etapa 1 - grupurile populationale 1 si 2;
• in etapa a 2-a - grupurile populationale 3 si 4;
• in etapa a 3-a - grupurile populationale 5 si 6;
• in etapa a 4-a - grupurile populationale 7 si 8.

2.3 Strategia privind continuitatea vietii sociale si economice

Principalul obiectiv vizat consta in mentinerea activitatilor la un nivel cat mai apropiat de cel normal, asigurand in acelasi timp protectia personalului.

Elaborarea planurilor de asigurare a continuitatii activitatii revine in plan judetean autoritatilor administratiei publice, regiilor autonome, companiilor nationale si operatorilor economici, care trebuie sa aiba in vedere planificarea mai multor modalitati de organizare, a caror aplicare va depinde de gravitatea pandemiei.

Planurile de asigurare a continuitatii activitatii vor fi redactate conform dispozitiilor cuprinse in HG 826/2009, pana cel tarziu in data de 15.12.2009.

Informare, educare si comunicare

Activitatile de educare si informare vor avea drept scop:

• satisfacerea cererii de informatii asupra riscului de pandemie;
• publicarea normelor de igiena si protectie atat pentru personalul vizat, cat si pentru populatie;
• favorizarea modificarilor comportamentale ale populatiei si promovarea adaptarii la logica actuala de gestionare a resurselor, de multe ori limitate;
• crearea conditiilor favorabile pentru gestionarea crizei in caz de pandemie, prin sensibilizarea in prealabil a populatiei si furnizarea de informatii recente, clare si coerente;
• incurajarea actelor caritabile intre vecini si responsabilizarea fiecarui cetatean in eventualitatea unui risc.

La nivel local, comunicarea este asigurata de catre prefect, sustinut de autoritatile locale, prin intermediul centrelor de comunicare si informare publica

3. GESTIONAREA OPERATIONALA A CRIZEI

Atributii generale ale tuturor institutiilor implicate in gestionarea situatiei de pandemie

• pun in aplicare la nivelul judetului dispozitiile prevazute in HG 826/2009 si ale Ordinului Prefectului 1040/2009;
• asigura, in domeniul de competenta, elaborarea si aplicarea prevederilor planurilor de asigurare a continuitatii activitatii in situatie de pandemie
• pun in aplicare, in domeniul specific de activitate, hotararile CJSU;
• sprijina prefectul, in rezolvarea oricarei probleme care pune in pericol ori afecteaza siguranta populatiei, a bunurilor, a valorilor si a mediului inconjurator;
• participa, in domeniul de competenta, cu forte si mijloace pentru limitarea si inlaturarea efectelor situatiilor de urgenta generate de pandemie;
• propun, in domeniul de competenta, instituirea unor restrictii;
• asigura managementul tipurilor de risc generatoare de situatii de urgenta, care le-au fost repartizate, si indeplinesc functiile de sprijin stabilite potrivit legii;
• pun la dispozitia structurilor competente date si informatii cu privire la situatia operativa din zonele de responsabilitate.
• sa stabileasca reglementari pentru continuarea activitatii in caz de pandemie;
• sa consolideze capacitatea de raspuns in caz de pandemie, prin planificarea exacta a actiunilor de interventie;
• sa prevada si sa planifice alocarea de resurse necesare protejarii salariatilor proprii;
• sa comunice cu angajatii si sa desfasoare activitati de educare in ceea ce priveste protectia acestora si masurile ce vor fi implementate;
• sa asigure indeplinirea functiilor de sprijin repartizate conform dispozitiilor legale si planurilor de cooperare intocmite in acest sens.

3.2 Atributii specifice

Toate structurile si institutiile implicate la nivelul judetului Brasov, in gestionarea situatiei de pandemie, elaboreaza planuri proprii de actiune, cu respectarea masurilor dispuse prin HG 826/2009 si a indrumarilor ministerelor de resort, in deplin respect fata de legislatia in vigoare aplicabila. Planurile vor fi redactate, in functie de fazele specificate in nomenclatura de specialitate pentru pandemia de gripa a OMS, prezentate in HG 826/2009, cu respectarea fiselor de facilitare a procesului decizional.

Planurile elaborate vor fi transmise catre ISUJ Brasov, pana cel tarziu in data de 15.12.2009.

3.3 Atributiile administratiei publice locale

3.3.1 Prefectul

Prefectii sunt cei care asigura implementarea masurilor prevazute in plan la nivel teritorial. Ei incurajeaza autoritatile locale sa se pregateasca, mai ales pentru a asigura ajutorul de proximitate acordat bolnavilor si persoanelor izolate.

Prefectul, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU), indeplineste urmatoarele atributii:

• asigura, la nivelul judetului aplicarea si respectarea hotararilor CJSU, precum si ale ordinelor ministrului administratiei si internelor emise premergator si pe timpul instituirii starii de urgenta;
• coordoneaza, in conditiile legii, actiunile si activitatile de asigurare si/sau restabilire a ordinii publice desfasurate la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti;
• duce la indeplinire, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, in conditiile stabilite prin lege, masurile de pregatire si interventie pentru situatii de urgenta;
• utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;
• verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare;
• aproba, la instituirea starii de urgenta, rechizitionarea bunurilor, cuantumul despagubirilor si chemarea persoanelor fizice pentru prestari de servicii in interes public.

In faza prepandemica, prefectul dispune inventarierea si monitorizarea periodica a persoanelor vulnerabile care risca sa fie izolate la domiciliu in caz de contactare a bolii. Dupa caz, monitorizarea si ingrijirea acestei categorii de populatie pot fi realizate in spatii special amenajate si dotate cu echipament corespunzator (scoli, unitati militare, internate, hoteluri, pensiuni si altele asemenea).

3.3.2 Consiliul Judetean

Consiliile judetene, in colaborare cu institutia prefectului si consiliile locale, contribuie la definirea politicilor locale, asigurarea mijloacelor materiale si financiare necesare implementarii masurilor; sustin politica de solidaritate locala si joaca un rol important in constientizarea situatiei de criza de catre populatie.

Consiliul judetean adopta hotarari si are, potrivit competentelor, urmatoarele atributii:

• aproba modul de utilizare a rezervei bugetare si a fondurilor speciale necesare interventiei si reconstructiei in situatii de criza.
• asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judetean in domeniul ordinii publice, al situatiilor de urgenta, precum si in domeniul protectiei si refacerii mediului;
• la instituirea starii de urgenta, tine evidenta bunurilor supuse rechizitiei, aflate in proprietatea persoanelor fizice, si comunica, la cererea beneficiarilor sau a prefectului, date privind existentul, starea si caracteristicile acestora;
• pune la dispozitia MAI date si informatii cu privire la evidenta persoanelor, in teritoriul de competenta.

3.3.3. Primarul

Primarul joaca un rol important in problemele de siguranta publica si sanitara, mai ales in aplicarea prevederilor luate de autoritatile locale. El se consulta in permanenta cu reprezentantii institutiei prefectului si directiilor sanitare judetene si pune in aplicare masurile de protectie locale. El se bazeaza in acest sens pe planul judetului si se orienteaza dupa urmatoarele principii fundamentale de actiune:

• reducerea riscurilor de infectie;
• mentinerea capacitatii serviciilor locale de a face fata situatiei de criza;
• protectia celor implicati in ameliorarea situatiei de criza;
• asigura logistica interventiei.

Organizarea actiunilor de solidaritate la nivel local constituie un aspect de baza al activitatii primarilor; primarii se bazeaza pe resursele locale, pe asociatii existente si pe voluntarii de orice fel care sunt dispusi sa organizeze astfel de activitati.

In cazul unei pandemii, pentru asigurarea eficientei actiunilor si unei interventii rapide in caz de urgenta se vor delega cat mai multe responsabilitati, pentru a permite superiorilor sa se concentreze asupra acelor situatii in care interventia lor este indispensabila.

3.3.4 Consiliul Local

Consiliul local adopta hotarari si are, potrivit competentelor, urmatoarele atributii:

• coordonarea institutiilor si serviciilor publice de interes local si a societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local;
• gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni de serviciile comunitare, in domeniul ordinii publice, al situatiilor de urgenta, precum si in domeniul protectiei si refacerii mediului;
• contribuie la asigurarea ordinii publice;
• coordoneaza actiunile serviciilor de urgenta publice comunitare si voluntare de tip salvamont, salvamar, prim ajutor stabilite prin acte normative;
• aproba si gestioneaza construirea locuintelor sociale si de necesitate ce se vor realiza pe timpul /dupa situatiei /situatia de criza;
• tine evidenta bunurilor supuse rechizitiei, aflate in proprietatea persoanelor fizice si comunica, la cererea beneficiarilor sau a prefectului, date privind existentul, starea si caracteristicile acestora;
• pune la dispozitia MAI date si informatii cu privire la evidenta persoanelor, in teritoriul de competenta.

3.4 Atributiile sectorului sanitar

3.4.1 Masuri generale (organizatorice)

• Constituirea Comitetului judetean de interventie la nivelul Directiei de Sanatate Publica Brasov
• Intocmirea Planului de continuare a activitatii in caz de pandemie de gripa, conform adresei MS nr.RA 1254/08.05.2009;
• Stabilirea sistemului informational;
• Stabilirea sistemului de alerta rapida.

3.4.2 Masuri specifice :

3.4.2.1 Supravegherea evolutiei gripei umane

Sistem de supraveghere si raportare zilnica a cazurilor de IACRS, pneumonie, gripa de la spitalele si medicii de familie din judet;

Informarea spitalelor, ambulantei, medicilor de familie, medicilor scolari privind definitia de caz si managementul cazurilor suspecte de gripa cu tulpina A/H1N1;

Asigurarea serviciului de permanenta a personalului din DSP la sediul din str.Al.I.Cuza, nr.20,incepand cu data de 07.05.2009, astfel: medicii asigura serviciul de garda intre orele 15.30-21.30 in timpul saptamanii si intre orele 08.00-20.00 sambata si duminica, iar personalul cu pregatire medie asigura serviciul in timpul noptii; nr. telefon :0268/410198, fax 0268/471822 .

Managementul cazurilor

Diagnosticul clinic (definitie de caz)

a.       in perioadele interpandemice se va utiliza de catre medicii practicieni definitia OMS: boala cu un debut brutal a unor simptome respiratorii (tuse, coriza, rinita) intr-un context infectios acut (febra, astenie, cefalee, mialgii etc.). Se va insista pe diagnosticul diferential al gripei cu racelile obisnuite. Folosirea testelor rapide de supraveghere pentru cazurile cu: debut brutal cu febra la care se asociaza cel putin unul din simptomele generale (frison, transpiratii, astenie, mialgii, somnolenta) si cel putin un simptom respirator (tuse, faringita, coriza, rinita).

b.      in perioada pandemica definitia de caz adaptata manifestarilor clinice ale variantei nou aparuta adoptata de OMS:

Criterii clinice: orice persoana care are cel putin unul din urmatoarele trei criterii:

febra>=38 gr.C si semne sau simptome de afectiune respiratorie acute

pneumonie

deces printr-o afectiune respiratorie acuta necunoscuta

Criterii de laborator: cel putin unul din urmatoarele trei teste

real-time RT-PCR

cultura virala

cresterea de 4 ori in dinamica a anticiorpilor specifici virusului gripal cu tulpina noua A/H1N1

Criterii epidemiologice:

o persoana care a fost in contact apropiat cu un caz confirmat de gripa umana cu tulpina noua in timpul cat acesta a fost bolnav;

o persoana care a calatorit intr-o zona unde transmiterea sustinuta de la om la om cu noua tulpina este documentata

o persoana care activeaza intr-un laborator unde se lucreaza probele pentru diagnosticul infectiei cu noua tulpina de virus gripal A/H1N1

2. Managementul cazului "suspect" de gripa cu noua tulpina de virus A(H1N1)

Conform OMS este considerat caz suspect persoana care intruneste criteriile clinice si epidemiologice ( caz "in curs de investigare" conform defintiei de caz UE).

Masurile fata de cazul suspect sunt urmatoarele:

• recoltarea unei probe de exsudat nazal si a unei probe de exsudat faringian, colectarea si trimiterea urgenta a acestora, de catre DSPJ, la Centrul National de Referinta pentru Gripa din INCDMI Cantacuzino, pentru testare;
• izolarea cazului suspect in spital/la domiciliu, pana la primirea rezultatului de laborator:

a)      daca rezultatul este pozitiv cazul ramane izolat in spital/la domiciliu pana la 7 zile de la ultima expunere si se instituie terapia antivirala specifica, ideal in primele 48 de ore de la debut; daca bolnavul este izolat la domiciliu, tratamentul se face conform recomandarii medicului infectionist, sub stricta supraveghere a medicului de familie;

b)      daca rezultatul este negativ, cazul se infirma;

• completarea fisei de supraveghere pentru fiecare caz suspect;

• clasificarea finala a cazului.

3. Managementul contactilor cu cazuri probabile/confirmate de gripa cu noua tulpina de virus A(H1N1)

• identificarea contactilor. Sunt considerati contacti ai cazurilor probabile/confirmate urmatoarele categorii de persoane:

a)      Persoane care locuiesc in aceeasi gospodarie cu pacientul, inclusiv cele care au ramas peste noapte;

b)      Persoane (altele decat personal medical) care se ingrijesc de pacient la o distanta < 1 m * (distanta"de conversatie");

c)      Personal medical sau de ingrijiri la domiciliu care furnizeaza asistenta medicala / ingrijiri unui pacient simptomatic, fara a purta echipament personal de protectie corespunzator (PPE) - masca faciala corect aplicata, ochelari de protectie, halat, manusi;

d)      Vizitatori la domiciliu care au stat mai mult de 1 ora in perioada cand cazul era simptomatic;

e)      Alte persoane care au venit in contact cu un caz probabil sau confirmat la o distanta < 1 m, cu expunere continua pe o perioada > 1 ora;

f)        Orice persoana care ingrijeste cazul, sta pe acelasi rand sau la 2 randuri in fata sau 2 randuri in spatele cazului, intr-un avion, timp de minimum 1 ora;

g)      Orice alt contact cu un caz probabil sau confirmat (contact de la locul de munca etc).

• screeningul virusologic al contactilor prin recoltarea unei probe de exsudat nazal si a unei probe de exsudat faringian;
• izolarea la domiciliu, sub supravegherea stricta a medicului de familie, pana la comunicarea rezultatului de laborator:

a.       daca rezultatul este pozitiv:

i.      pozitiv asimptomatic - continua izolarea la domiciliu si se instituie terapia antivirala specifica, conform recomandarii medicului infectionist, sub stricta supraveghere a medicului  de familie;

ii.            pozitiv simptomatic: devine caz si se interneaza in spitalul/sectia de boli infectioase, unde se instituie imediat terapia antivirala specifica sau la domiciliu, sub stricta supraveghere a medicului de familie;

iii.          in cazurile i. si ii. se reevalueaza lista noilor contacti;

b. daca rezultatul este negativ - se intrerupe izolarea, dar continua monitorizarea starii de sanatate a contactului pana la 7 zile; daca aceasta nu se inrautateste, supravegherea inceteaza.

4. Asistenta bolnavilor

a.       consultatii si vizite la domiciliu

sporirea numarului medicilor din asistenta primara prin rezidenti si studenti medicinisti din anii clinici, dar si a personalului mediu prin elevii din liceele sanitare sau scolile sanitare post liceeale. In prezent sunt 328 de medici de famile si cca. 343 asistente si surori medicale din cabinetele de medicina de familie.

organizarea de permanente acolo unde este posibil in cabinetele medicilor de familie in special in unitatile din mediul rural .In prezent exista Centre de permanenta la: Rasnov,Voila, Sercaia, Victoria.

raportul dintre consultatii si vizite la domiciliu se va inversa ( marea majoritate a bolnavilor vor fi izolati la domiciliu din motive de limitare a contaminarii, de insuficienta locurilor din spitale si de conduita de tratament ).

b.      asistenta de urgenta

serviciile de ambulanta de stat si private vor suplimenta numarul de masini si personal medico - sanitar avand in vedere cresterea solicitarilor. Exista 18 medici activi si 97 asistenti . Se vor folosi rezidenti (198 rezidenti), studenti in medicina (459 studenti), elevi din scolile sanitare (626 elevi) Se va mari si proportia de ambulante dotate pentru interventii in urgentele cardiovasculare si respiratorii :exista 2 ambulante tip C si 30 ambulante tip B1/B2 (14 in Brasov si 16 in restul judetului);

camerele de garda ale spitalelor indiferent de profil vor avea amenajat un compartiment special care sa acorde asistenta bolnavilor cu gripa severa si/sau complicata retinand bolnavii in sectii special organizate sau sa-i directioneze spre alte unitati.

Numar paturi ATI=70; numar aparate ventilatie asistata=12

numar medici specialisti TI =24; personal mediu TI=133

c. internarile in spital a cazurilor cu evolutie severa si/sau gripa complicata

se vor amenaja in functie de spatii si circuite, saloane sau sectii pentru bolnavii gravi in spitale de orice profil fara a perturba major activitatea acestora mai ales daca ele acorda asistenta de urgenta.

In Spitalul de Boli Infectioase Brasov se amenajeaza un circuit separat pentru izolarea cazurilor suspecte de gripa cu noua tulpina, cu o capacitate initiala de 5 paturi; in cazul in care se vor inregistra mai multe cazuri, internarile cu alte boli infectioase vor fi dirijate spre sectia Marzescu a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Brasov;

aprovizionarea in cantitati suficiente cu medicamente specifice tratamentului complicatiilor gripei (antibiotice, antitermice, antitusive etc.) dar se va avea in vedere si cele care se adreseaza terapiei intensive (cardiovasculare, respiratorii, soc septic sau vascular)

in functie de rata de atac numarul de internari va creste, dar va exista o limita impusa de capacitatile efective ale unitatilor spitalicesti si de mentinerea unei asistente optime ale altor boli care necesita obligatoriu internare.

d. Capacitati de spitalizare:

Total paturi judetul Brasov: 3.322 paturi

Nr. paturi pe unele specialitati:

- boli interne: 450 paturi

- pediatrie: 265 paturi

- boli infectioase: 145 paturi

- pneumoftiziologie: 125 paturi

e. Ierarhizarea unitatilor spitalicesti in functie de ponderea internarilor in caz de epidemii majore sau pandemii:

spitale si sectii de boli infectioase

spitale si sectii de pneumologie 

spitale/clinici/sectii medicale (adulti, copii).

Unitatile mentionate vor avea asigurate circuite si spatii separate si vor dispune de saloane cu terapie intensiva.

In functie de rata de atac a gripei se vor improviza izolatoare cu paturi si cu supravegherea bolnavilor de catre cel putin un medic si un cadru mediu sanitar in:

camine (8 camine studentesti din Complex Memorandului si 5 camine din Complex Colina Universitatii),

internate(6 internate in Brasov si cate unul in Codlea, Fagaras, Predeal, Rupea, Victoria si Prejmer)

crese (3 crese in Brasov-Nr.3,7,4 si 1 cresa in Fagaras).

f. asigurarea rezervelor de produse farmaceutice si de materiale sanitare

alegerea antibioticelor se va face de catre o comisie de specialisti (infectionisti, pediatri, internisti, pneumologi si bacteriologi) care va tine cont de frecventa si tipul complicatiilor, dar si de germenii mai des implicati (pneumococ, hemophilus influenzae, stafilococ), comisie care va stabili si proportia orale/parenterale (administrabile de preferat la internati),

rezervele se fac la nivel judetan, iar intervalul de refacere se stabileste numai de catre autoritatile sanitare locale.

FINANTARE

Conform prevederilor HG 826/2009:

Pct. 3.1.2 : Guvernul Romaniei asigura, din Fondul de rezerva bugetara, cheltuielile prilejuite de punerea in aplicare a prevederilor planurilor de ridicare in trepte superioare a capacitatii operationale a structurilor cu atributii in domeniu;

Pct. 3.1.2 : Ministerul Finantelor Publice:

stabileste, prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, valoarea pagubelor inregistrate pe timpul perioadei pandemice si face propuneri pentru alocarea de fonduri financiare pentru reconstructie in vederea aducerii situatiei la starea de normalitate;

propune primului-ministru alocarea de fonduri financiare suplimentare necesare interventiei si reconstructiei, pe baza cererilor transmise de institutiile publice cuprinse in plan;

- monitorizeaza, coordoneaza si controleaza cheltuielile financiare realizate de institutiile publice pe timpul starii pandemice pana la restabilirea starii de normalitate;

Pct. 3.3.2 Consiliul Judetean adopta hotarari pentru aprobarea modului de utilizare a rezervei bugetare si a fondurilor speciale necesare interventiei si reconstructiei in situatii de criza.

Planul judetean va fi modificat in functie de caracteristicile epidemiologice ale virusului, de resursele si dotarea tehnica disponibila, precum si de punctele de vedere ale factorilor de decizie implicati.

Prevederile Planului judetean de urgenta in caz de pandemie vor fi completate corespunzator cu dispozitiile cuprinse in HG 826/2009.

INSPECTOR SEF

al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta

"TARA BARSEI' al judetului Brasov