Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» Lucrare de diploma Agent vamal


Lucrare de diploma Agent vamal




FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALA

SPECIALIZAREA : Agent vamal




Lucrare de diploma

Fundatia Ecologica Green

Scoala Postliceala

Specializarea: Agent vamal

Capitolul I. Antrepozitul vamal

Introducere

Prin antrepozit vamal se intelege locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub controlul acesteia in care marfurile pot fi depozitate. In aprobarea data de autoritatea vamala se stabileste si termenul in cadrul caruia titularul de antrepozit este obligat sa solicite acordarea unui nou regim vamal.

Antrepozitele vamale pot fi infiintate numai de persoane juridice romane, pe baza aprobarii date de autoritatea vamala. In antrepozitul vamalse permite intrarea marfurilor straine, inainte ca ele sa fie supuse obligatiei de plata a datoriei vamale sau a unor masuri de politica comerciala, precum si a marfurilor romanesti vamuite, care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate.

In scopul aplicarii corecte a regimului vamal de antrepozit se definesc urmatorii termeni:

a) titularul antrepozitului este administratorul sau gestinarul marfurilor depozitate in antrepozitul vamal

b) antrepozitarul este titularul declaratiei vamale prin care marfurile sun plasate in regim vamal de antrepozit si cel care se afla in raporturi juridice cu autoritatea vamala.

c) detinatorul depozitului este persoana juridica care are drept de proprietate asupra acestuia.

Autoritatea vamala stabileste , prin aprobare, si conditiile de organizare si de functionare a antrepozitului vamal autorizat.

Detinatorul antrepozitului vamal este administratorul si gestionarul marfurilor depozitate in acesta si are, fata de autoritatea vamala,urmatoarele obligatii:

- sa indeplineasca conditiile de organizare si de functionare a antrepozitului vamal, stabilite in aprobare.

- sa asigure supravegherea marfurilor , astfel incat sa nu fie posibila sustragerea acestora de sub controlul vamal.

- sa respecte normele privind conservarea marfurilor depozitate.

In antrepozitele vamale pot fi depozitate si marfuri care sunt supuse operatiunilor specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal. Aceste marfuri fac obiectul regimurilor vamale corespunzatoare si nu al regimului de antrepozit vamal.

Autoritatea vamala poate cere detinatorului de antrepozit sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import pentru marfurile nevamuite aflate in antrepozit.

Detinatorii de antrepozite si antrepozitarii sunt obligati sa tina o evidenta operativa in forma stabilita de autoritatea vamala, a marfurilor aflate in antrepozit.

Tipuri de antrepozite

Antrepozitele vamale se impart in doua categorii:

- publice

- private

Antrepozitul public: este destinat acelor operatori economici (detinatori de antrepozit) a caror activitate prncipala este depozitarea marfurilor de catre alti operatori economici (antrepozitare).

Tipuri de antrepozite publice: A, B si F

*Antrepozitul de tip A este un antrepozit vamal opublic destinat plasarii in regim vamal de antrepozit atat a marfurilor proprii destinate titularului antrepozitului, cat si a celor destinate unei terte persoane juridice.

Responsabilitatea fata de organele vamale privind marfurile din antrepozit precum si obligatia organizarii evidentei materiale a acestora revin titularului antrepozitului care are calitatea de administrator sau de gestionar al depozitului.

Acest tip de antrepozit poate fi infiintat oriunde pe teritoriul tarii , dar numai in cladiri sau in amplasamente delimitate,agreeate de vama.

Un agent economic care doreste sa plaseze marfuri in acest tip de antrepozit trebuie sa obtina in prealabil acceptul titularului antrepozitului.

*Antrepozitul de tip B este un antrepozit vamal public in care marfurile pot fi plasate in regim vamal de antrepozit de catre orice persoana juridica inclusiv de catre administratorul sau de gestionarul depozitului.

Gestionarul sau administratorul care detine depozitul este responsabil fata de autoritatea vamala pt indeplinirea obligatiilor mentionate in autorizatia de antrepozit.

Acest tip de antrepozit poate functiona doar in cladiri sau in amplasamente delimitate, agreeate de biroul vamal in a carui raza teritoriala se afla acel antrepozit.

Un agent economic care doreste sa plaseze marfuri in acest tip de antrepozit in calitate de antrepozitar , trebuie sa obtina in prealabil acceptul administratorului sau a gestionarului depozitului.

*Antrepozitul de tip F este un antrepozit vamal public, infiintat si gestionat de autoritatea vamala.

Obligatiile ce decurg din plasarea marfurilor in antrepozit revin in intregime titularului operatiunii. Intr-un antrepozit public de tip F autoritatea vamala pune la dispozitie, contra cost, celor care doresc efectuarea unor astfel de operatiuni cladirile,amplasamentele si celelalte spatii de depozitare.

Antrepozitul privat:este destinat depozitarii de marfuri de catre un singur operator economic ca si detinator de antrepozit. Tipuri de antrepozite private:C,D si E.

*Antrepozitul privat de tip C: este un antrepozit vamal privat in care pot fi plasate numai marfurile destinate administratorului sau gestionarului depozitului.Administratorul sau gestionarul depozitului are si calitatea de antrepozitar, adica de titular al regimului vamal de antrepozit.

Acest tip de antrepozit poate fi infiintat si poate functiona oriunde pe teritoriul vamal al Romaniei, in cladiri sau in amplasamente delimitate, agreate de biroul vamal in a carui raza teritoriala se afla acesta.

Obligatia de a organiza evidenta materiala a marfurilor antrepozitate revine in toate situatiile administratorului sau gestionarului care au si calitatea de detinator al depozitului.

*Antrepozitul privat de tip D:detinatorul depozitului este aceiasi persoana cu antrepozitarul marfurilor (titularul declaratiei vamale).Acest tip de antrepozit este destinat depozitarii de marfuri straine pentru care importul se efectueaza in proceduri de vamuire la destinatia si poate fi acordat pe baza felului, valorii in vama si a cantitatii marfurilor luate in considerare la momentul plasarii sub regim de antrepozitare.

Diferentele dintre antrepozitul vamal de tip C si cel de tip D apar la incheierea regimului de antrepozitare si constau in urmatoarele:

-la antrepozitul vamal de tip D incheierea regimului se realizeaza in mod obligatoriu in procedura de vamuire la destinatie, in consecinta declararea marfurilor la import va avea loc pe baza felului, valorii in vama si a cantitatii lor luate in considerare la momentul plasarii sub regim de antrepozitare;

-la antrepozitul vamal de tip C incheierea regimului se realizeaza in procedura normala de vamuire, iar declararea marfurilor va avea loc pe baza felului, valorii in vama si a cantitaii lor in vigoare la momentul incheierii regimului de antrepozitare.

*Antrepozitul privat de tip E: este un antrepozit special in care marfurile pot fi supuse regimuli de antrepozitare fara sa fie depozitate intr-un amplasament aprobat in prealabil.Antrepozitul de tip E poate functiona ca si un antrepozit de tip D in sensul in care importul marfurilor antrepozitate se realizeaza in procedura de vamuire la destinatie, pe baza felului, valorii in vama si a cantitatii marfurilor luate in considerare la momentul plasarii sub regimul de antrepozitare.

Antrepozitul de tip E poate fi utilizat in cazul marfurilor care necesita conditii speciale de depozitare,de exemplu marfuri refrigerate, cereale (siloz) precum si marfuri usor identificabile. Practic toate antrepozitele vamale se autorizeaza de biroul vamal cu exceptia celui de tip E, in cazul acestuia biroul vamal autorizeaza doar utilizarea regimului vamal de antrepozitare, fara ca depozitarea marfurilor sa aiba loc intr-un amplasament prestabilit.

Antrepozitele vamale de regula, sunt destinate in special operatorilor economici care doresc:

- amanarea platii datoriei vamale pentru marfurile straine

- amanarea aplicarii unui tratament vamal mai putin favorabil pentru marfurile straine.

- reexportul marfurilor straine caz in care datoria vamala nu va fi platita.

- incheierea unui alt regim vamal suspensiv de exemplu regimul de perfectionare activa fara scoaterea fizica din tara a marfurilor.

In cazul antrepozitului vamal de tip E marfurile pot fi depozitate in orice spatiu de depozitare iar adresa acestuia trebuie notificata autoritatii vamale emitente. Spatiul de depozitare poate fi inclusiv in locatia unui antrepozit vamal de tip A,B,C sau D, insa operatorul economic autorizat trebuie sa aiba control asupra marfurilor si acces permanent la acesta in toata perioada in care marfurile sunt depozitate in acele spatii.

In cazul antrepozitului vamal de tip D operatorii econimici deruleaza in primul rand operatiuni de import iar importul se efectueaza in proceduri de vamuire la destinatie si poate fi acordat pe baza felului, valori in vama si a cantitatii marfurilor luate in considerare la momentul plasarii sub regim de antrepozitare.

In cazul antrepozitului vamal de tip E , acesta reprezinta o alta forma de antrepozit privat , in care se autorizeaza de fapt operatorul economic si modalitatea de tinere a evidentelor operative privind marfurile depozitate fara o locatie prestabilita. Important de mentionat aici este faptul ca operatorul economic este obligat sa notifice in scris adresa de depozitare a marfurilor.

Capitolul II

Responsabilitatile utilizatorului de antrepozit. Procedura de autorizare a unui antrepozit vamal.

Responsabilitatile utilizatorului:

*respectarea dispozitiilor particulare mentionate in autorizatie;

*executarea solidar cu titularul operatiunii a obligatiilor care rezulta din plasarea marfurilor in regim vamal de antrepozit, inclusiv organizarea evidentei materiale a marfurilor antrepozitate, in forma prescrisa de biroul vamal.

Autoritatii vamale nu ii revine nici o responsabilitate in ceea ce priveste derularea de catre titularul regimuli vamal de antrepozit si conservarea marfurilor antrepoziatate.

Responsabilitatea autoritatii vamale survine numai atunci cand marfurile au fost pierdute sau cand au suferit stricaciuni din cauza unor neglijente grave sau a unor acte ale functionarilor vamali.Normele legale referitoare la stricaciunile aduse marfurilor sau la pierderea acestora se aplica in mod necorespunzator.

In antrepozitul de tip D principalul responsabil este titularul antrepozitului. Titularul autorizatiei de antrepozit este obligat sa efectueze, cel putin o data pe an un inventar al stocului.

Procedura de autorizare :

-Modul de organizare, precum si documentele privind evidenta materiala a antrepozitului de tip A, B si C sunt supuse autorizarii de catre autoritatea vamala.

-Antrepozitul vamal este destinat, in principal, plasarii marfurilor in regim vamal de antrepozit.

-Sunt interzise infiintarea si functionarea unui antrepozit vamal in cladiri, amplasamente sau in spatii de depozitare in care se desfasoara vanzarea de marfuri cu amanuntul.

-Cererea de autorizare pentru functionarea unui antrepozit vamal sau pentru utilizarea regimului de antrepozit, completata conform modelului prezentat in anexa nr.7 la Regulamentul vamal, se adreseaza sefului biroului vamal in a carui raza teritoriala de competenta se afla cladirea, amplasamentul sau spatiul de depozitare in speta si se intocmeste de catre:

*Gestionarul antrepozitului, in cazul antrepozitului public de tip A si a antrepozitului privat de tip C;

*Titularul operatiunii in cazul antrepozitului public de tip B.

-Cererea se inregistreaza in registrul de intrare- iesire a corespondentei deschis la biroul vamal.

-Seful biroului vamal poate conditiona emiterea autorizatiei de probarea existentei unor conditii normale de desfasurare a activitatii agentilor vamali (de exemplu:cladirea sa fie corespunzator luminata si incalzita, sa dispuna de instalatii sanitare; instalatiile si accesoriile sa corespunda tuturor prescriptiilor privind protectia muncii).

-Infiintarea unui antrepozit public de tip D se ia prin decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor.

-Atunci cand sunt intrunite toate conditiile cerute de reglementarile legale,biroul vamal care a primit cererea de autorizare decide eliberarea autorizatiei de antrepozit vamal. Modelul acesteia, precum si instructiunile de completare sunt cuprinse in anexa nr. 9 la Regulamentul vamal. Rubricile nr. 1-14 din autorizatia de antrepozit vamal se completeaza de catre detinatorul de antrepozit, iar rubricile nr.15-18 de catre biroul vamal.

-In fiecare autorizatie, la rubrica nr.1 se inscrie numarul de identificare individual compus sin litere urmate de un numar de ordine in serie intrerupta (de exemplu:''XXX``/``Y``/``0001``), in care componentele au urmatoarea semnificatie:

*''XXX``: initialele agentului economic titular de autorizatie;

*''Y``: tipul de antrepozit autorizat;

* numarul de jurnal.

-Autoritatea vamala de control mentionata la rubrica nr.3 din autorizatia de antrepozit vamal, este, in toate cazurile, biroul vamal in a carui raza teritoriala de competenta functioneaza antrepozitul.

-In rubrica nr.10 din autorizatia emisa pentru antrepozitele vamale de tip privat, se face o descriere sumara a marfurilor ce pot fi admise 9 se pot enumera coduri din Tariful vamal de import al Romaniei).

-In rubrica nr.16 din autorizatia de antrepozit vamal se mentioneaza eventualele dispozitii particulare (cum ar fi modalitatile specifice de siguranta si incuiere/descuiere a depozitului) sau numarul de identificare a anexei in care sunt inscrise aceste dispozitii particulare.

-In cazul unui antrepozit public de tip B, in rubrica nr.16 din autorizatie se mentioneaza si obligatia ce revine titularului operatiunii:

*de a verifica daca toate operatiunile de scoatere a marfurilor din antrepozit sunt acoperite de o declaratie vamala;

*de a verifica prezentarea declaratiilor vamale o data cu scoaterea marfurilor din antrepozit;

*de a respecta indatoririle ce decurg din plasarea marfurilor in regim vamal de antrepozit, in special a acelora referitoare la taxele vamale si alte drepturi datorate precum si masurile de alta natura privind importurile.

-Incuierea/descuierea antrepozitului se face in prezenta in mod obligatoriu a agentului desemnat de seful biroului vamal, cu exceptia cazurilor temeinic justificate, situatiilor de forta majora ce decurg din respectarea normelor privind stingerea incendiilor sau a oricaror situatii care impun accesul urgent la marfuri in afara programului de lucru al biroului vamal.

Subcapitolul II.2 Revocarea autorizatiei de antrepozit vamal

Revocarea autorizatiei de antrepozit vamal se face prin decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor, pe baza raportului inaintat de biroul vamal care a acordat autorizatia sau de cel in a carui jurizdictie se gaseste antrepozitul, in cazul unui transfer, si a propunerii intocmite in acest sens de catre directia regionala vamala in subordinea careia se gaseste acesta.

Raportul trebuie sa ia in considerare, in mod obligatoriu, posibilitatile practice si legale de dipunere intr-un alt regim vamal al marfurilor antrepozitate.

Autorizatia de antrepozit vamal poate fi revocata in urmatoarele situatii:

*daca se constata ca prin incalcarea legislatiei in vigoare marfurilor le-a fost data o destinatie neautorizata;





*daca evidenta materiala a marfurilor antrepozitate nu este tinuta corect;

*daca situatiile privind marfurile antrepozitate sau declaratiile aferente acestora ori cele privind intrarile si iesirile de marfuri antrepozitate nu sunt prezentate in termenul prescris de autoritatile vamale;

*daca antrepozitul trebuie desfiintat ca urmare a unor noi dispozitii legale sau a dispozitiilor legale modificate;

*daca pe o perioada de un an nu se intreoduce nici o marfa in antrepozit;

*la cererea titularului autorizatiei.

Subcapitolul II.3 Introducerea marfurilor in antrepozit vamal; operatiunile uzuale la care sunt supuse ele.

Introducerea marfurilor romanesti:

Marfurile romanesti provenite din teritoriul Romaniei pot fi introduse intr-un antrepozit vamal pentru perioada necesara pana la momentul parasirii teritoriului tarii.La introducerea acestora in antrepozitul vamal se intocmeste si se prezinta, o data cu acestea, o declaratie vamalain detaliu, completata corespunzator codului IM 7;in rubrica nr.37 din aceasta declaratie se inscrie codul 71/11; exemplarul nr.7 (sau 2/7, in cazul folosirii unui program informatic) al declaratiei nu se utilizeaza.

Destinatia acordata marfurilor este supusa verificarilor periodice de catre autoritatea vamala competenta.

Introducerea marfurilor straine:

In antrepozitele vamale pot fi plasate numai marfurile mentionate in autorizatie.Introducerea marfurilor in antrepozit poate fi interzisa de autoritatea vamala atunci cand exista prohibitii sau restrictii justificate,conform dispozitiilor al articolului 86 din Codul vamal al Romaniei.

Cantitatea de marfuri admisa in antrepozitul vamal trebuie sa fie in concordanta cu capacitatea de stocare a cladirii, a amplasamentului sau a spatiilor de depozitare si sa asigure aplicarea dispozitiilor privind exercitarea supravegherii vamale.

Tinand seama de aceste conditii stabilirea cantitatii de marfuri care poate intra zilnic in antrepozitul vamal revine gestinonarului acestuia.

Introducerea marfurilor in antrepozitul vamal se supune dispozitiilor Normelor tehnice de completare ,utilizare si tiparire a declaratiei vamale in detaliu aprobate prin Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 946/1997, cu modificarile ulterioare. In momentul intrarii marfurilor in antrepozitul vamal,titularul operatiunii este obligat sa verifice concordanta datelor de identificare al acestora cu mentiunile cuprinse in declaratia vamala.

Lipsurile, surplusurile sau alte discordante constatate cu privire la marfurile ce urmeaza a fi plasate in regim de antrepozit vamal se mentioneaza de catre titularul operatiunii pe o lista care se anexeaza la exemplarul nr. 8 al declaratiei vamale. In acest caz, exemplarul nr. 8 al declaratiei vamale de plasare a marfurilor in antrepozitul vamal, precum si lista in cauza fac obiectul verificarii exprese din partea biroului vamal: daca se constata diferente, se intocmeste o alta declaratie care sa corespunda datelor reale.

Titularul operatiunii informeaza biroul vamal, imediat ce are cunostiinta despre lipsurile, surplusurile sau discordantele cu privire la marfurile plasate in regim vamal de antrepozit.

Stocarea in comun a marfurilor in antrepozitul vamal

Intr-un antrepozit vamal se permite stocarea in comun in acelasi spatiu, dar in partide separate, a:

a) marfurilor plasate in regim vamal de antrepozit

b) marfurilor straine plasate in regim de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal

c) marfurilor romanesti.

In cazul in care stocarea are ca efect imposibilitatea identificarii de catre biroul vamal al regimului vamal, operatiunea este permisa numai in cazul marfurilor echivalente (marfuri incadrate la aceeiasi subpozitie din nomenclatura Tarifului vamal de import al Romaniei, cu aceiasi calitate comerciala si avand aceleasi caracteristici tehnice).

Este interzisa compensarea prin echivalent intre marfurile ce pot fi distinse unele de altele.

Stocarea in comun se mentioneaza in rubrica nr. 12 din autorizatia de antrepozit vamal. Aceasta rubrica se utilizeaza si pentru indicarea prescriptiilor speciale care trebuie luate in considerare in vederea identificarii marfurilor.

Marfurile trebuie dispuse in antrepozitul vamal astfel incat accesul in orice moment al agentilor vamali in vederea inventarierii si a controlului stocului sa fie nestingherit.

Agentul vamal desemnat de Biroul vamal cu efectuarea controlului poate, atunci cand considera ca este necesar sa isi impuna exigentele privind modalitatea de dispunere a marfurilor.

Durata antrepozitarii:

Termenul in care marfurile se afla in regim vamal de antrepozit sau in care sunt depozitate intr-un antrepozit vamal nu este limitat prin lege, dar seful biroului vamal stabileste un termen maxim pe parcursul caruia marfurile pot sta la antrepozit.

Termene speciale de antrepozit pot fi, de asemenea, prevazute pentru marfurile perisabile.

Daca in autorizatia de antrepozit vamal a fost mentionat un termen maxim acordat si se solicita motivat prelungirea acestuia, utilizatorul antrepozitului vamal este obligat sa prezinte un nou formular de autorizatie. Acesta se completeaza in mod similar cu cea depusa initial, mai putin rubrica nr. 8. La aceasta rubrica antrepozitarul mentioneaza noul termen solicitat.

Odata cu noua autorizatie de antrepozit vamal se depune si cea emisa anterior.

Cele doua exemplare ale autorizatiei de antrepozit vamal, aprobate anterior, se bareaza de catre biroul vamal cu o linie si se face mentiunea 'anulat'.

Operatiuni uzuale la care pot fi supuse marfurile aflate in regim vamal de antrepozit

* Pe durata regimului vamal de antrepozit marfurile pot fi supuse operatiunilor uzuale preavazute la art. 108 din Codul vamal al Romaniei si la art. 182 din Regulamentul vamal, in conditiile prevazute mai jos si cu aprobarea autoritatii vamale.

Operatiunile uzuale la care pot fi supuse marfurile pe durata regimului vamal de antrepozit includ in mod distinct urmatoarele:

A. Manipulari uzuale necesare pentru asigurarea conservarii marfurilor pe perioada depozitarii,dar care nu determina schimbarea codului tarifar de 8 cifre din tariful vamal de import al Romaniei, cum sunt:

a) ventilarea,uscarea, vanturarea, desprafuirea,operatiunile simple de curatare,reparare a ambalajului, reparatii simple ale stricaciunilor intervenite pe durata transportului sau a regimului vamal de antrepozit, aplicarea sau inlaturarea invelisurilor de protectie aplicate in vederea transportului.

b) Inventarierea marfurilor

c) eliminarea elementelor daunatoare sau contaminate.

d) conservarea prin iradiere sau adaugarea agentilor de conservare

e) tratarea impotriva parazitilor si daunatorilor

f) orice tratament de regularizare a temperaturii, chiar si in cazurile in care acesta determina schimbarea codului tarifar de 8 cifre din Tariful vamal de import al Romaniei.

B.Operatiuni destinate ameliorarii prezentarii sau calitatii marfurilor straine introduse in tara si plasate in regim vamal de antrepozit, cum sunt:

a) inlaturarea cozilor sau scoaterea samburilor fructelor;

b) asamblarea si montarea produselor complete, a pieselor si accesorilor, care nu joaca un rol esential in fabricarea produsului, chiar si cu cele care se incadreaza in codul tarifar de 8 cifre din Tariful vamal de import al Romaniei,diferite de cele ale produselor complete, asamblate sau montate (de exemplul: montarea unui aparat radio pe un autovehicul)

c) completarea unor produse cu altele, de unul sau mai multe feluri,chiar si cu unelel care se incadreaza in codul tarifar de 8 cifre din Tariful vamal de import al Romaniei, diferite de cele ale marfurilor supuse completarii, in masura in care aceasta nu se schimba natura marfurilor originare (de exemplul: completarea cu aditivi, gaz, benzina sau motorina, esente si cu arome de fructe etc.)

d) diluarea lichidelor, chiar si cu substante de diluare care se incadreaza in codul tarifar de 8 cifre din Tariful vamal de import al Romaniei, diferite de cele ale lichidelor de diluat;

e) amestecul marfurilor de acelasi fel, avand calitati diferite, premergatoare obtinerii unei calitati constante sau cerute expres de client, daca aceasta nu schimba natura marfurilor;

f) operatiuni simple de separare a marfurilor.

C.Operatiuni de pregatire a marfurilor straine introduse in tara si plasate in regim vamal de antrepozit, cum sunt:

a) ajustarea si reglarea;

b) trierea, filtrarea mecanica, cernerea si strecurarea;

c) ambalarea, dezambalarea, inlocuirea ambalajului, decantarea si tranzvazarea simpla, chiar si in cazul in care se obtin produse incadrate in codul tarifar de 8 cifre din Tariful vamal de import al Romaniei, diferite de cele ale marfurilor originare;

d) aplicarea si modificarea marcajelor, sigiliilor, etichetelor sau a altor semne distinctive similare, daca acestea nu determina atribuirea unei origini diferite de cea reala;

e) probarea si ajustarea sau punerea in functiune a utilajelor, masinilor si a altor dispozitve, aparate sau vehicule;

f) efectuarea de probe necesare pentru verificarea concordantei cu normele de protectie a mediului, sanatatii umane si cu alte standarde sau norme;

g) decuparea si debitarea fructelor sau legumelor uscate;

h) tratamente antirugina;

i) reconstituirea marfurilor dupa transport;

j) conditionarea temperaturii marfurilor in vederea transportului;

k) calcatul textilelor;

l) tratarea electrostatica a textilelor.

Toate manipularile determina, in functie de tipul de antrepozit vamal, inscrierea lor in evidenta materiala a antrepozitului sau/si dupa caz, in declaratiile vamale cu codul IM 7 aferente.

Antrepozitarii nu sunt obligati sa reproduca pe noile ambalaje marcile aplicate pe ambalajele initiale.Prin aplicarea unor noi marci indicatiile originare pot fi inlocuite, dar nu falsificate. Aplicarea de marci sau de alte indicatii susceptibile de a schimba originea marfurilor este interzisa.Pentru calculul drepturilor de import aferente marfurilor aflate in antrepozit vamal, la introducerea acestora in circuitul economic se aplica dispozitiile stabilite pentru importul de marfuri.

Subcapitolul II.4 Evidenta materiala a marfurilor aflate in antrepozitul vamal

Gestionarii antrepozitelor de tip A si C raspund de organizarea evidentei materiale privind marfurile, intr-o forma agreata de catre biroul vamal. Forma in care este organizata evidenta materiala poate fi adaptata la organizarea interna a gestionarului (spre exemplul, la programul informatic folosit).Evidenta materiala tinuta de titularul autorizatiei de antrepozit in scopuri comerciale sau logistice poate fi agreata de catre biroul vamal,daca aceasta contine toate datele cerute si daca aceste date sunt ordonate in asa fel incat sa poata fi exploatate de catre serviciile vamale.

Evidenta materiala in antrepozitul de tip B in antrepozitele de tip B nu este obligatorie organizarea evidentei materiale.

Urmarirea miscarii marfurilor din antrepozit se face in mod direct, prin analizarea cumulativa a declaratiilor vamale de antrepozitare (codul IM 7) exemplarul nr.8 al declaratiei vamale.Antrepozitarul inscrie pe acesta sau pe o fisa aferenta iesirile de marfuri din antrepozit de asa maniera incat stocul nelichidat sa poata fi determinat usor in oricemoment.

In momentul in care marfurile ce fac obiectul unei declaratii vamale de plasare sub regim vamal de antrepozit primesc o alta destinatie vamala,iar regimul se inchide prin acea declaratie, utilizatorul antrepozitului o prezinta biroului vamal cu prilejul verificarii lichidarii. Rezultatul acestei verificari este certificat de biroul vamal pe exemplarele nr 6 si 8 ale declaratiei vamale. Daca declaratia poate fi considerata inchisa, biroul de control restituie exemplarul nr.8 utilizatorului antrepozitului.

Evidenta materiala in antrepozitul de tip D intr-un antrepozit de tip D evidenta materiala este tinuta de catre biroul vamal printr-un registru de evidenta a marfurilor la import, deschis de biroul vamal special in acest scop.

Cantitatile inscrise pe declaratiile vamale de plasare sub regim vamal de antrepozit si verificate de catre agentii vamali sunt incarcate in evidenta materiala a antrepozitului si sunt descarcate cu cantitatile constatate de agenti la iesirea din antrepozit.

Seful biroului vamal poate autoriza tinerea evidentei pe fise de magazie sau prin intermediul unui program informatic.Inscrierile din evidente nu sunt inchise dupa o operatiune de inventariere a marfurilor, chiar si daca aceasta a dus la constatarea unei lipse sau a unui excedent de marfuri. In aceste ultime doua tipuri de cazuri cantitatea de marfuri constatata cu ocazia inventarierei este reportata intr-o noua evidenta, iar agentul vamal insarcinat cu inventarierea completeaza o nota de receptie; datele inscrise trebuie sa coincida cu nota de constatare a lipsurilor sau a surplusurilor de marfuri.

Evidenta materiala de inchide pe data de 31 decembrie a fiecarui an calendraistic.

Cantitatile de marfuri inscrise in evidenta si aflate in stocul antrepozitului vamal se reporteaza in evidenta corespunzatoare noului an calendaristic care urmeaza.Nota de receptie mentionata mai sus nu este modificata si este pastrata ca tara in evidenta.Seful biroului vamal poate stabili alta data de inchidere a evidentei si deschidere a alteia noi, daca aceste operatiuni necesita un volum prea mare de munca fata de personalul si conditiile disponibile.

Seful biroului vamal poate dispune pastrarea evidentei antrepozituluipe baza unor inscrisuri curente,a unor elemente de identificare a marfurilor (de exemplul greutate, litraj, numar de piese etc.).In acest caz nu se intocmeste nota de receptie.

Fisele de stoc: Fisele de stoc sunt utilizate pentru inregistrarea intrarilor si iesirilor de marfuri in si din antrepozitul vamal, din ele putandu-se deduce stocul scriptic existent la un moment dat.

Titularul autorizatiei de antrepozit vamal trebuie sa inscrie datele in fisele de stoc, diferentiate conform urmatoarelor criterii:

a) pe titular de antrepozit vamal (doar pentru antrepozitul de tip A);

b) pe perioada de inchidere (an calaendaristic sau an contabil);

c) pe fel, tip si caliatate ale marfurilor;

d) pe originea marfurilor;

e) pe tara de provenienta, daca este cazul;

f) distinct, pentru marfurile obtinute in regim de perfectionare activa in antrepozitul vamal;

g) distinct, pentru marfurileobtinute in regim de perfectionare pasiva in antrepozitul vamal;

h) distinct, pentru marfurile de aceeasi origine si sosite din aceiasi tara, dar care sunt fracturate in devize diferite.

Modelul fisei de stoc este prezentat in anexa nr.6.

Bilantul periodic al evidentei materiale: Evidenta materiala a antrepozitului vamal este inchisa o data pe an.

Aceasta nu impiedica dreptul titularului de antrepozit sa solicite biroului vamal inchiderea evidentei materiale la intervale de timp mai mici sau dreptul biroului vamal de a impune acest fapt (prestabilit la acordarea autorizatiei de antrepozit sau decizia ulterioara a sefului biroului vamal).

Inchiderea evidentei materiale nu trebuie sa coincida cu sfarsitul unui an calendaristic, ci cu inventarul stocului agentului economic.

In momentul prezentarii decontului de inchidere biroul vamal poate dispune efectuarea unui control general asupra miscarilor de stoc.

La completarea rubricilor specifice din declaratia vamala globala se tine seama si de indeplinirea conditiei de concordanta cu iesirile de marfuri ale antrepozitului si de inventarele efectuate in perioada supusa declararii.

La inchiderea evidentei materiale se vor face referiri in fisa de stoc. Modelul acestei evidente este prezentat in anexa nr.6.

Evidenta materiala este organizata in mod distinct pentru marfurile straine si, dupa caz, pentru marfurile romanesti din antrepozit.

Daca drepturile de import aferente marfurilor obtinute in regim de perfectionare activa in antrepozitul vamal figureaza pe fisele de stoc, o coloana suplimentara corespunzatoare acestora este deschisa in evidenta materiala a stocului.

Decontul de inchidere, precum si un exemplar al evidentei stocurilor se remit biroului vamal cel tarziu la sfarsitul celei de-a doua saptamani care urmeaza perioadei si sunt insotite de urmatoarele documente:

a) fisele der stoc;

b) declaratiile vamale corespunzatoare modificarilor stocului;

c) declaratiile vamale aferente marfurilor introduse in circuitul economic, validate pe parcursul anului;

d) atunci cand este cazul, declaratiile vamale care stau labaza platii taxelor si a drepturilor de import aferente lipsurilor, pierderilor si erorilor (intocmite in vederea regularizarii acestora).

Utilizarea decontului de inchidere: Titularul autorizatiei de antrepozit vamal are obligatia de a indeplini instructiunile biroului vamal privind regularizarea diferentelor constatate cu ocazia controlului deconturilor.

Dupa regularizarea diferentelor constatate agentul vamal desemnat de biroul vamal face urmatoarea mentiune pe decont:

''Constat conformitatea

Continuare la decont de antrepozit vamal nr

Autorizatie de antrepozit vamal tipnr.

Dat lape data de.

(numele, semnatura si stampila personala)``.

Daca un dosar trebuie transmis pe cale ierarhica pentru decizie in legatura cu neregularitatile constatate si cu aplicarea de contraventii, aprobarea decontului nu poate avea loc decat dupa luarea la cunostinta a deciziei.

Dupa terminarea controlului biroul vamal anunta titularul autorizatiei de antrepozit ca decontul este acceptat si ii remite acestuia evidentele fiselor de stoc.

Celelalte documente referitoare la decont sunt pastrate de catre biroul vamal.

Pastrarea evidentelor si a fiselor de stoc: Titularul autorizatiei de antrepozit vamal este obligat sa pastreze evidentele si fisele de stoc timp de 5 ani de la data inchiderii decontului in care figureaza si sa le prezinte autoritatilor vamale la simpla cerere a acestora.



Decontul final: Decontul final se intocmeste numai in cazul revocarii autorizatiei de antrepozit vamal.

Marfurile aflate in stocul rezultata dupa decontul final trebuie sa primeasca o destinatie autorizata:

*in 30 de zile de la data revocarii autorizatiei, pentru antrepozitele de tip A, C sau D;

*in termenul prevazut in decizia de revocare a autorizatiei, pentru antrepozitul de tip B.

Inventarierea marfurilor din antrepozitul vamal: Biroul vamal este obligat sa inventarieze stocul de marfuri din antrepozitul vamal cel putin o data intr-un an calendaristic.

Pe parcursul inventarului trebuie sa se tina seama de pierderile de marfuri rezultate din cauze naturale, cum este uscarea sau evaporarea (daca acestea sunt admise prin reglementarile legale in vigoare).Aceste posibile pierderi nu pot in nici un caz acoperi scoaterile frauduloase de marfuri din antrepozitul vamal.

In situatia in care se constata, cu ocazia inventarierii, marfuri care lipsesc, pentru acestea se datoreaza taxele vamale si celelalte drepturi de import.

In situatia in care se constata,cu ocazia inventarului, cantitati de marfuri in plus, acestea sunt preluate pe noi declaratii de plasare a marfurilor intr-un antrepozit de tip B in numele aceluiasi titular al operatiunii.

Aceeasi procedura este aplicata atunci cand diferentele sunt constatate de catre titularul opertinuii.

Agentul desemnat de biroul vamal pentru realizarea acestei operatiuni ia decizia privind efectuarea unei inventarieri complete sau partiale.

Inventarierea presupune desfacerea coletelor si controlul sumar al cantitatii de marfuri,in functie de datele inscrise cu ocazia plasarii marfurilor in antrepozitul vamal,in prezenta titularului operatiuni.

Atunci cand, cu ocazia inventarierii, agentii vamali constata diferente semnificative intre marfurile aflate in stoc si cele declarate laplasarea in regim vamal de antrepozit sau in cazul unei contestatii, inventarul este efectuat intr-o maniera aprofundata si precisa. In aceste situatii este obligatorie invitarea antrepozitului sau a reprezentantului desemnat de acesta.

Antrepozitarul poate solicita sefului biroului vamal efectuarea unui inventar suplimentar al marfurilor, fara ca actiunea sa fiemotivata de prezumarea unorlipsuri sau neconcordante existente in evidenta.

Agentii vamali insarcinati cu inventarul intocmesc,in doua exemplare,unproces verbal de inventar,pe formularul al carui model este prevazut in anexa nr.4. Un exemplar este remis persoanei interesate, iar celalalt exemplar este destinat biroului vamal pentru evidenta.

Daca stocul real de marfuri gasit cu ocazia inventarului difera de stocul inscris in evidente pe baza documentelor de intrare si de iesire din antrepozit, se procedeaza dupa cum urmeaza:

a) cand stocul real este mai mare decat cel scriptic, diferenta este contabilizata ca intrare;

b) cand stocul real este mai mic decat cel scriptic iar diferenta se datoreaza unei cauze naturale, cantitatea de marfuri care lipseste se inregistreaza intr-o coloana distincta din evidenta materiala a antrepozitului, rezervata inscrisurilor de descarcare; agentul vamal insarcinat cu controlul trebuie sa decida daca aceasta cantitate poate fi acceptata ca pierdere determinata de cauze naturale; pentru marfurile la care prin lege se prevede o pierdere maxima, pierderea poate fi luata in considerare in functie de procentajul maxim admis;

c) cand stocul real este mai mic decat cel scriptic,iar agentul vamal considera ca acest fapt nu poate fi circumscris unei cauze naturale, cantitatea de marfuri care lipseste se inregistreaza ca iesire pentru import. Drepturile de import se platesc de catre titularul regimului vamal, de gestionarul depozitului sau de persoana juridica romana care are drept de dispozitie asupra marfii.

SUBCAPITOLUL III.INCHEIEREA REGIMULUI  VAMAL DE ANTREPOZIT

La iesirea dintr-un antrepozit vamal public declaratiile vamale corespunzatoare regimului vamal de antrepozit, validate in prealabil de biroul vamal, se prezinta o data cu marfurile in momentul scoaterii acestora. 

Marfurile care ies dintr-un antrepozit vamal trebuie sa fie evidentiate imediat in evidenta materiala de catre gestoinarul antrepozitului.Aceasta operatiune trebuie sa aibe loc cel mai tarziu in prima zi lucratoare care urmeaza zilei in care marfurile au fost scoase din antrepozit.

In scopul evidentierii candidatilor de marfuri scoase din antrepozitul vamal este obligatory luarea in considerare a eventualelor diferente constante cu ocazia verificarilor.

Marfurile din antrepozit, plasate initial in regim vamal de antrepozit, pentru care se doreste scoaterea din antrepozit si plasarea in regim vamal de perfectioanare active sau transformare sub control vamal, sunt supuse dispozitiilor corespunzatoare acestor regimuri.

Reexportul marfurilor aflate in antrepozitul vamal

In cazul reexportului aflate in antrepozit vamal, la declaratia de reexport sa anexeaza urmatoarele documente:

*un exemplar al autorizatiei de antrepozit vamal;

*certificatele, licentele sau alte documente necesare incheierii operatiunii

Rubricele nr.31-36 din declaratia vamala de incheiere a regimului se completeaza un mod corespunzator operatiunii, tinand seama de marfurile care fac obiectul operatiunii.

Urmatoarele elemente trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu in declaratia vamala:

*in rubrica nr. 1 codul EX 3

*in rubrica nr. 31: o descriere detaliata a marfurilor, care sa permita o identificare rapida a acestora.Seful biroului vamal poate aproba ca in situatia declararii marfuri de o mare diversitate, in rubrica nr 31 sa se faca trimitere la numarul de identitate a unei anexe, in care este realizata descriereal globala a marfurilor; anexa poate fi inlocuita cu factura, dispozitia de livrare, lista specificativa sau cu orice alt document care contine informatiile detaliate necesare;

*in rubrica nr. 37:codul 31/71 sau 31/72, dupa caz;

*in rubrica nr 40: in cazul reexportului de marfuri introduce intr-un antrepozit de tip B, se mentioneaza numarul de identificare a declaratiei vamale de antrepozit cu codul IM 7

*in rubrica nr. 44:identificarea antrepozitului, a biroului vamal pe langa care aceasta functioneaza si eventual mentiuni privind certificatul de origine a marfurilor sau alte certificate sau documente cerute.Momentul incheierii regimului vamal de atrepozit coincide cu cel al validarii declaratiei vamale

INCHEIEREA REGIMULUI DE ANTREPOZIT PRIN IMPORT

Marfurile ce urmeaza a fi scoase din antrepozit vamal si introduce in circuitul economic fac obiectul declaratiei vamale cu codul IM 4.Declaratia vamala aferenta marfurilor ce sunt duse in circuitul economic, cuprinzand toate datele necesare pentru regularizarea cantitatii de marfuri din antrepozit sau/si pentru incheierea regimului vamal de antrepozit, are drept de dispozitite asupra marfurilor.

PLASAREA MARFURILOR ANTREPOZITATE INTR-UN ALT REGIM VAMAL SUSPENSIV

La incheierea regimului de antrepozit marfurile pot fi declarate pentru plasarea in unul dintre urmatoarele regimuri vamale suspensive:

a)      regimul de perfectionarea active a marfurilor-sistem cu suspendare;

b)      regimul de perfectionarea active a marfurilor-sistem cu restituire;

c)      regimul de tranformare sub control vamal a marfurilor;

d)     regimul de admitere temporara a marfurilor.

La incheierea regimului vamal de antrepozit se depune la birou o declaratie vamala aferenta regimului solicitat de titularul operatiunii.Este obligatoriu verificarea fizica a marfurilor care ies dintr-un antrepozit vamal.In cazul antrepozitului privat, in vederea plasarii marfurilor in regim de perfectionare active-sistem cu suspendare, cantitatea acestora este operatia in evidenta materiala in momentul scoaterii marfurilor. Regularizarea cantitatii de marfuri ramase se efectueaza periodic, in concordanta datelor privind marfurile si cantitatile de marfuri aferente celor doua declaratii vamale.

SCOATERI TEMPORARE DE MARFURI DIN ANTREPOZITUL VAMAL

Marfurile aflate intr-un antrepozit vamal pot fi scoase temporar din acesta in circumstante justificative: expozitii, demonstratii, manipulari uzuale etc.

Aprobarea privind scoaterea temporara a marfurilor din antrepozitul vamal poate fi obtinuta cu ocazia acordarii autorizatiei sau ulterior, in scris, din partea biroului vamal. In ambele situatii se depunde o cerere la biroul vamal care trebuie sa contina urmatoarele elemente:

a)      descrierea cat mai precisa a marfurilor care urmeaza sa fie scoase temporar din antrepozit;

b)      cantitatea marfurilor

c)      data la care este prevazuta scoaterea temporara a marfurilor;

d)     data la care este prevazuta reintrarea marfurilor in antrepozit

Scoaterea temporara si reintrarea marfurilor in antrepozit vamal nu implica depunerea unei declaratii vamale.In toata perioada in care marfurile sunt scoase temporar din antrepozitul vamal, ele se considera a fi plasate in regim de antrepozit vamal.Biroul vamal poate solicita in orice moment situatia privind stocul faptic si scriptic al marfurilor scoase temporar, pe baza de inscrisuri sau de documente interne.Aprobarea emisa de biroul vamal, conform careia marfurile pot fi scoase temporar din antrepoztiul vamal poate contine conditii particulare.

Taxe percepute de autoritatea vamala

Taxele percepute de autoritatea vamala se pot clasifica in:

              - taxe vamale de baza;
              - taxe vamale preferentiale.

        Taxele vamale de baza sunt stabilite potrivit politicii comerciale ale Romaniei si/sau acordurilor internationale la care Romania este parte semnatara (Acordul privind aplicarea art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT), parte integranta a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care Romania il aplica fara rezerve, ratificat prin Legea nr.133/1994).

        

Taxele vamale preferentiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb incheiate de Romania cu tari(Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea Europeana - UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.) pentru unele marfuri sau categorii de marfuri.

        Pentru a se putea aplica o taxa preferentiala este necesara prezentarea si depunerea unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de exemplu de tip EUR 1) impreuna cu declaratia vamala de import si a celorlalte documente prevazute de art. 45 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001 (textul integral al acestui act normativ se regaseste la Sectiunea LEGISLATIE).

        Atat taxele vamale de baza cat si taxele vamale preferentiale sunt stabilite pe fel de marfa a carei clasificare se face in functie de regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei, specifice Conventiei Internationale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14-06-1983, la care Romania este parte.

        Potrivit art. 68 din Codul Vamal al Romaniei, adoptat prin Legea nr. 141/1997 (textul integral al acestui act normativ se regaseste la Sectiunea LEGISLATIE), unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar. (Exemplu un autovehicul fabricat in Uniunea Europeana, pentru care a fost eliberat un certificat de circulatie a marfurilor EUR1 valid, beneficiaza de tratament tarifar favorabil la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import in Romania).

        De asemenea art. 69 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri (Exemplu: un autovehicul special echipat pentru interventii medicale - ambulanta, care este donat unei institutii medicale de profil este scutit de drepturi de import conform prevederilor O.G. nr. 26/31.08.1993 privind Tariful Vamal de Import al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993, aprobata prin Legea nr. 102/1994).

        In momentul depunerii unei declaratii vamale de import autoritatea vamala calculeaza si incaseaza, atunci cand este cazul, si alte drepturi cuvenite bugetului de stat. Acestea sunt formate din:


- Comision vamal - reprezinta, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001 privind  reglementarea unor probleme financiare, comisionul perceput   pentru prestarea serviciilor vamale si care constituie venit cu destinatie speciala al bugetului de stat, potrivit prevederilor
     Legii nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special   pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale, cu  modificarile si completarile ulterioare.  In conformitate cu prevederile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 8/1994 privind  constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei,  precum si a celorlalte unitati vamale se excepteaza de la plata  comisionului bunurile care fac obiectul importului in baza  acordurilor de credit extern, a acordurilor privind programe de  asistenta economica nerambursabila acordata Romaniei de catre  tarile membre ale Grupului 'Celor 24' si organismele economice  internationale, inclusiv ajutoare umanitare, incheiate intre Guvernul Romaniei si guvernele altor tari.

  -        Accize       -  sau taxe speciale de consum astfel cum sunt ele definite de O.U.G. nr. 158/2001 aprobata cu modificarile ulterioare prin  Legea nr. 523/2002. Accizele sunt stabilite pe produse sau grupe  de produse in cote fixe (de exemplu cafea verde 850 EURO/tona)  sau cote procentuale (de exemplu autovehicule 0-18% in functie de tipul motorizarii - benzina sau diesel - si gradul de poluare).

- Taxa pe valoarea adaugata (TVA) - reprezinta, potrivit Legii nr. 345/2002 privind  taxa pe valoarea adaugata, acel impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat inclusiv la importul de marfuri. Categoriile de bunuri si servicii scutite de la plata acestui impozit  indirect sunt reglementate prin Legea nr. 345/2002 privind taxa  pe valoarea adaugata si prin HG. nr. 598/2002 pentru aprobarea  Normelor de aplicare ale Legii nr. 345/2002 privind taxa pe  valoarea adaugata.

Exemplu de calcul al drepturile vamale de import ce trebuie platite pentru un autovehicul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare, care se importa in Romania

       CAZUL I (aplicarea Regimului Tarifar de Baza)

* Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama)

       Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO

Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:

5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama transformata in lei)

*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei coloana de baza este 30%.

150.000.000 LEI x 30% = 45.000.000 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si datorata)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului transformata in lei la cursul BNR.

150.000.000 LEI x 0,5% = 750.000 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)

*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este 6%

baza de calcul pentru calcularea accizei este constituita din:

        Vv lei           +          Txv           +         Cv

(150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) = 195.750.000 LEI

deci calculul efectiv al accizei este

  195.750.000 LEI x 6% = 11.745.000 LEI (Acc = Acciza calculata si datorata)

*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 19%

baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din:

        Vv lei           +          Txv           +        Cv         +          Acc

(150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) = 207.495.000 LEI

deci calculul efectiv al TVA este

207.495.000 LEI x 19% = 39.424.050 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)



TOTAL DREPTURILOR VAMALE DE PLATIT PENTRU AUTOVEHICULUL IMPORTAT

        Txv           +        Cv          +         Acc     +      Tvac

(45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) + (39.424.050 LEI) = 96.919.050 LEI (Drd= Total drepturi de calculate si datorate)

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este de 96.919.050 LEI

       CAZUL II (aplicarea Regimului Tarifar Preferential pe baza depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid)

* Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama)

       Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO

Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:

5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama transformata in lei)

*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei coloana taxe vamale preferentiale UE (Uniunea Europeana) este ex. (exceptat).

150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si datorata)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului transformata in lei la cursul BNR. In acest caz, potrivit celor mentionate mai sus la calcularea si incasarea altor drepturi cuvenite bugetului de stat, comisionul vamal nu se datoreaza.

150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)

*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este 6% baza de calcul pentru calcularea accizei este constituita din:

        Vv lei           +   Txv   +    Cv

(150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) = 150.000.000 LEI
deci calculul efectiv al accizei este

  150.000.000 LEI x 6% = 9.000.000 LEI (Acc = Acciza calculata si datorata)

*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 19% baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din:

        Vv lei           +   Txv    +   Cv    +          Acc

(150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) + (9.000.000 LEI) = 159.000.000 LEI
deci calculul efectiv al TVA este

159.000.000 LEI x 19% = 30.210.000 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)

TOTAL DREPTURILOR VAMALE DE PLATIT PENTRU AUTOVEHICULUL IMPORTAT

  Txv    +   Cv    +         Acc     +      Tvac

(0 LEI) + (0 LEI) + (9.000.000 LEI) + (30.210.000 LEI) = 39.210.000 LEI (Drd= Total drepturi de calculate si datorate)

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare si care beneficiaza de Regimul Tarifar Preferential pe baza depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de tip EUR1) este de 39.210.050 LEI.

1. Prezentare
Dezvoltarile cele mai recente in domeniul tehnologiei informatiei in domeniul vamal au avut ca obiectiv  consolidarea si dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal si au fost orientate spre:

- eficientizarea procesarii automate a declaratiilor vamale;

- intarirea capacitatii de control si protectie a frontierelor;

- facilitarea comertului;

- imbunatatirea sistemului de raportare statistica si comert exterior;
- fundamentarea deciziilor;
- adaptarea infrastructurii informatice la modificarile structurilor administrative si organizatorice;
- crearea cadrului pentru implementarea-asimilarea sistemelor informatice din UE.
Strategia de dezvoltare a sistemului informatic si  planul de actiuni adoptate in luna ianuarie 2002 au rolul de a directiona evolutia informaticii vamale spre realizarea   interconectarii cu sistemele informatice vamale existente la nivelul UE inainte de data aderarii, si functionarii acestor sisteme dupa aderare, in concordanta cu noua strategie pentru Uniunea Vamala.
In actuala structura, prin componentele sale, Sistemul Informatic Integrat Vamal acopera toate domeniile legate de sistemul vamal, respectiv procesarea declaratiilor vamale, gestionarea tranzitului, procedurile simplificate, financiar-contabilitatea, statistica, supravegherea vamala si  controlul vamal, fundamentarea deciziilor.
2. Performante
Sistemul de procesare a declaratiei vamale a migrat de la versiunea  Asycuda 1.09c la versiunea 1.16f pentru asigurarea capacitatii de interfatare cu sistemele DGTAXUD (TARIC si NCTS) si, in acelasi timp pentru introducerea unor functionalitati noi precum:
- Atribuirea automata si dinamica a sarcinilor de control pe lucratori vamali;
- Modificarea declaratiei vamale in spiritul Regulamentului vamal si a unei noi metodologii de procesare a declaratiei vamale;
- Adaptarea cerintelor de prelucrare a declaratiei vamale in conformitate cu standardele UE;
- Adoptarea noilor sisteme de codificare la nivel teritorial;
- Implementarea unor noi instrumente de crestere a calitatii datelor statistice (control, audit, rapoarte);
- Inceperea, prin faza pilot de la nivelul ANV  si DRVI Bucuresti, a punerii in aplicare a politicii de asigurare a securitatii datelor.
Procentul declaratiilor vamale procesate automatizat prin sistemul informatic este de 100%, din care   99,19%  in cadrul procesului de vamuire  si 0,81% depuse in procedura manuala, procesate informatic ulterior procesului de vamuire.
Un numar de 233 comisionari vamali au procesat aproape un milion de declaratii vamale in primele 10 luni ale anului 2002, fiind autorizati sa se conecteze direct la sistemul informatic instalat la nivelul birourilor vamale si asigurand acoperirea tuturor regimurilor vamale.
In vederea utilizarii eficiente a sistemului informatic si a tuturor componentelor sale, au fost instruiti ca utilizatori ai acestuia un numar de 315 persoane intr-un cadru organizat de pregatire, iar la nivel de teritoriu peste 1500 persoane la locul de munca.

3. Perspective
Programul Phare aflat in derulare la nivelul Autoritatii Nationale a Vamilor, cat si urmatoarele programe Phare prevazute sa se deruleze pana in 2005, au ca obiective: realizarea unor componente informatice si structuri de date armonizate cu sistemele Comisiei Europene; realizarea interfetelor de comunicare cu partenerii externi sistemului; imbunatatirea componentelor de sustinere a activitatilor de supraveghere si control; si integrarea in Sistemul Informatic Integrat Vamal a  NCTS (tranzitul comun) si a TARIR (compatibil TARIC). In paralel, in vederea pregatirii aderarii, se vor dezvolta interfete de conectare cu bazele de date ale CE-DG TAXUD (cum ar fi ETM, EBTI, ECICS, IPR, AFIS), prin CCN/CSI.

Directia de Tehnologie a Informatiei, Statistica Vamala si Gestiunea Datelor functioneaza sub directa coordonare a directorului general si are urmatoarele atributii:

- coordoneaza activitatea de informatizare, statistica vamala, statistica de comert exterior si cea de gestiune a datelor, la nivelul intregului sistem vamal;
- elaboreaza cadrul metodologic pentru desfasurarea activitatii de informatizare,  statistica vamala si statistica de comert exterior;
- defineste aria de cuprindere a sistemului informatic vamal functie de cerintele prezente si de perspectiva;
- asigura cadrul desfasurarii normale pentru sustinerea informatica a legaturilor cu comunitatea comerciala, administratia si agentiile guvernamentale, organisme regionale si internationale;
- elaboreaza strategia de informatizare a activitatii vamale;
- realizeaza Sistemul Informatic Integrat Vamal si incadrarea lui in Proiectul cadru de informatizare a societatii romanesti si in cerintele impuse de integrarea Europeana a Romaniei;
- asigura baza informationala, la nivel central, necesara fundamentarii deciziilor cu caracter legislativ, procedural vamal, metodologic, economic si prognozarii fenomenelor specifice mediului comercial general ;
- elaboreaza documentatia necesara asigurarii unor surse de finantare interna sau externa, pentru dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal;
- fundamenteaza necesarul de resurse (materiale si umane) pentru  buna desfasurare a activitatii de informatizare, statistica vamala si statistica de comert exterior si il prezinta conducerii Autoritatii Nationale a Vamilor spre aprobare;
- elaboreaza planul de instruire si perfectionare a personalului informatic vamal;
- asigura acoperirea cu instructori de specialitate a activitatii de instruire si perfectionare a personalului vamal in domeniul informatic;
- propune acte normative care sa reglementeze functionarea Sistemului Informatic Integrat Vamal conform cerintelor procesului de reforma, modernizare si integrare vamala ;
- reprezinta Autoritatea Nationala a Vamilor in relatiile din domeniul informatic si statistic cu Guvernul Romaniei, celelalte ministere si organizatii nationale specializate, iar pe plan international cu directiile specializate din alte administratii vamale si organizatii internationale din domeniul vamal sau a caror activitate are tangenta cu domeniul vamal (WCO, UNCTAD, EUROSTAT, IRU, si in cadrul Comisiei Europene SCR,  DGTAXUD, programe Phare regionale si nationale) ;
- coopereaza in domeniul schimbului de informatii cu institutiile guvernamentale si organismele internationale ;
- colaboreaza cu celelalte Directii de specialitate din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor in vederea stabilizarii, dezvoltarii si mentinerii in functiune a Sistemului Informatic Integrat;
- urmareste indeplinirea Normelor de protectie si igiena a muncii precum si a Normelor PSI, securitate.

Directia Regimuri si Operatiuni Vamale

Principalele atributii, competente si responsabilitati ce revin Directiei Regimuri si Operatiuni Vamale sunt urmatoarele:
-    elaboreaza norme si metodologii, examineaza aspectele vamale care se refera la vamuirea marfurilor agentiilor economici, precum si la introducerea si scoaterea bunurilor din tara de persoanele fizice si juridice;
-    elaboreaza sau propune proceduri si norme de vamuire pentru aplicarea unitara a acestora in unitatiile din subordine;
-    coordoneaza aplicarea prevederilor referitoare la Tariful Vamal de Import al Romaniei si a altor drepturi sau taxe cuvenite bugetului de stat;
-    rezolva probleme referitoare la regulile de interpretare a Nomenclaturii Sistemului Armonizat, regulile generale de stabilire a originii bunurilor, evaluarea in vama a marfurilor;
-    emite avize referitoare la incadrarea tarifara, valoarea in vama si originea marfurilor, potrivit reglementarilor legale;
-    asigura punerea in aplicare a Acordului de Asociere a Romaniei la Comunitatiile Europene, a Acordului cu tarile AELS si a altor acorduri de liber schimb incheiate de Romania cu alte tari;
-    elaboreaza norme tehnice de lucru cu privire la regimul vamal aplicabil persoanelor fizice si stabileste formalitati vamale specifice pentru acestea;
-    urmareste si asigura rezolvarea problemelor legate de aplicarea conventiilor vamale internationale la care Romania este parte si elaboreaza propuneri privind aderarea la noi conventii;
-    elaboreaza proiecte de acte normative privind aplicarea masurilor de politica comerciala stabilite in legatura cu operatiunile vamale;
-    elaboreaza proiecte de norme privind activitatea si functionarea comisionarilor in vama;
-    urmareste ca regulile de origine a marfurilor acceptate in acordurile de liber schimb incheiate de Romania cu alte tari sa se incadreze in liniile generale recomandate de organismele internationale care au atributii in acest domeniu;
-    elaboreaza si actualizeaza, in cadrul procesului de armonizare a legislatiei vamale cu legislatia U.E., Tariful Integrat Roman (TARIR), bazat pe principiile Tarifului Integrat Comunitar (TARIC).
-    intocmeste si propune pentru eliberare urmatoarele tipuri de  autorizatii:
      ·    Autorizatie de Principal Obligat
      ·    Autorizatie de utilizare a listei speciale de incarcatura
      ·    Autorizatie de utilizare a sigiliilor
      ·    Autorizatie de expeditor agreat
      ·    Autorizatie de destinatar agreat
      ·    Autorizatia pentru folosire a carnetelor TIR
      ·    Autorizatia de Comisionar in vama
      ·    Autorizatia de Comisionar in vama care desfasoara activitati de curierat rapid
      ·    Autorizatia pentru utilizarea procedurilor simplificate
      ·    Autorizatie de Exportator Autorizat



Presa si Informare Publica

In acceptiunea Codului de procedura fiscala, coroborat cu dispozitiile adresei circulare nr. 950028/19.08.2005 a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala,actele administrative fiscale emise de autoritatea vamala ce urmeaza a publicate in conditiile art. 43 alin. 3 din actul normativ mentionat sunt:  actul constatator;

   - procesul verbal de control;
        - decizia de stabilire a raspunderii in sarcina altei persoane decat debitorul, reglementata de prevederile art. 28 din Codul de procedura fiscala;
        - procesul verbal de calcul al obligatiilor de plata accesorii (dabanzi, penalitati de intarziere) reglementat de art. 137 alin. 6 Cod procedura fiscala;
        - procesul verbal de stabilire a cheltuielilor ocazionate de executarea silita, reglementat de art. 164 alin. 2 Cod procedura fiscala;
        - procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

Descriere serviciu UIP:


        Serviciul Unitatea de Implementare a Programelor Phare  functioneaza sub directa coordonare a conducatorului A.N.V. - vicepresedintele A.N.A.F. si are rol de coordonare a activitatilor prin care se realizeaza implementarea tehnica a proiectelor si managementul tehnic al acestora si al contractelor aferente.
        Intre atributiile sale se regasesc, in principal, urmatoarele:
        • Coordoneaza derularea programelor cu finantare externa din partea Comisiei Europene, conform procedurilor standard Phare;
        • Asigura integrarea si corelarea prevederilor programelor de dezvoltare cu finantare externa si nationala, in vederea implementarii lor intr-un mod unitar;
        • Asigura corelarea activitatii de derulare a programelor Phare cu Delegatia CE la Bucuresti si Ministerul Finantelor Publice si anume Autoritatea de management pentru cadrul de sprijin comunitar (NAC), Oficiul de contractare si plati din cadrul Ministerului Finantelor Publice (Autoritatea contractanta, NAO) si Fondul National;
        • Intreprinde toate demersurile pe care le presupune exercitiul de programare, in vederea asigurarii eligibilitatii proiectelor propuse (completarea sau modificarea fisei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat); in acest scop conlucreaza cu directiile de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice;
        • Indeplineste sarcinile ce ii revin pentru organizarea licitatiilor, evaluarea ofertelor, selectarea contractorului, negocierea si incheierea contractului, in colaborare cu agentia de implementare;
        • Coordoneaza si monitorizeaza implementarea programelor;
        • Intocmeste documentele de raportare periodica privind stadiul implementarii programelor, rapoartele de monitorizare si evaluare a proiectelor, conform procedurilor Phare; in acest scop beneficiaza de sprijinul beneficiarilor directi, daca este cazul.

Presa si Informare Publica

Directia Supraveghere Vamala si Lupta Impotriva Fraudelor Vamale

Aria de competente:
-previne, constata si combate traficul vamal ilicit cu droguri, substante chimice esentiale si precursori ai acestora, arme, munitii, materiale explozive, radioactive sau toxice, produse strategice, substante si produse cu dubla utilizare civila si militara si alte produse cu regim special;
-analizeaza fizico-chimic substantele suspecte a fi stupefiante sau substante psihotrope descoperite de organele vamale, folosind echipamente specifice;
-efectueaza controale ulterioare la sediul agentilor economici, pe baza de ordin de control, privind ilegalitatea operatiunilor vamale;
-analizeaza obiectiunile formulate de persoanele fizice sau juridice privind actele de control intocmite;
-sesizeaza organele de urmarire penala in cazurile in care exista indicii ale savarsirii unor infractiuni;
-efectueaza analize de risc;
-initiaza actiuni operative de investigatii si control pe intreg teritoriul national, constatand si sanctionand incalcarile reglementarilor vamale;
-executa supravegherea in afara birourilor vamale;
-asigura combaterea traficului de marfuri contrafacute si pirat;
-previne si combate traficul ilicit cu obiecte din patrimoniul cultural.

CODUL DE CONDUITA AL FUNCTIONARULUI  PUBLIC DIN CADRUL AUTORITATII VAMALE


                 CAPITOLUL I
        Sfera de aplicare,  scopul si directiile  generale

                Sfera de aplicare si scopul


        Art.1. (1) Codul de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale, denumit in continuare Cod de conduita stabileste normele de conduita profesionala ale personalului vamal;
         (2) Normele de conduita profesionala stipulate in prezentul Cod de conduita sunt obligatorii pentru toti functionarii publici din cadrul autoritatii vamale.
         Art.2.  Scopul prezentului Cod de conduita urmareste cresterea calitatii serviciului public vamal si eliminarea birocratiei si a faptelor de coruptie din cadrul autoritatii vamale.

                      Directiile generale


        Art.3. Principalele directii care stau la baza conduitei profesionale a functionarului public din cadrul autoritatii vamale sunt urmatoarele:  suprematia Constitutiei si a legii; integritatea morala; cinstea si corectitudinea si deschiderea si transparenta; prioritatea interesului public; asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatii vamale; profesionalismul; impartialitatea si independenta;  libertatea gandirii si a exprimarii.

               Definirea expresiilor utilizate


       Art.4. In intelesul prezentului cod de conduita, urmatorele expresii se definesc astfel:
    a) functie publica - ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea vamala, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale;
    b) interes public - acel interes care implica garantarea si respectarea de catre autoritatea vamala a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte;
    c) functionar public vamal - persoana numita intr-o functie publica in cadrul autoritatii vamale, in conditiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata si ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.10/2004 privind Statutul personalului vamal, aprobata prin Legea nr. 243/2004;
   d) interes personal-orice avantaj material sau de alta natura, urmarit ori obtinut, in mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altii, de catre functionarii publici vamali prin folosirea reputatiei, influentei, facilitatilor, relatiilor, informatiilor la care au acces, ca urmare a exercitarii functiei publice in cadrul autoritatii vamale;
    e) conflict de interese-acea situatie sau imprejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al functionarului public vamal contravine interesului public, astfel incat afecteaza sau ar putea afecta independenta si impartialitatea sa in luarea deciziilor ori indeplinirea la timp si cu obiectivitate a indatoririlor care ii revin, asa cum este definit in Legea nr.161/2003 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.10/2004 privind Statutul personalului vamal, aprobata prin Legea nr.243/2004;
    f) informatie de interes public-orice informatie referitoare la activitatea sau care rezulta din activitatea autoritatii vamale, indiferent de suportul ei, in conditiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public ;
  

                    CAPITOLUL II
           Conduita profesionala a functionarului public vamal

         Art. 5. (1) Functionarii publici din cadrul autoritatii vamale au obligatia de realiza un serviciu public vamal de calitate in folosul cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica, in scopul realizarii atributiilor  autoritatii vamale.
          (2) In exercitarea functiei publice, functionarii publici din cadrul autoritatii vamale au obligatia de a avea un comportament profesionist, pentru a castiga si mentine increderea cetatenilor in integritatea, impartialitatea si eficienta autoritatii vamale.

          Loialitatea fata de Constitutie, lege si autoritatea vamala


         Art. 6.  Functionarii publici din cadrul autoritatii vamale au obligatia :
     a) ca, prin actele si faptele lor sa respecte Constitutia si legile tarii, reglementarile si normele vamale, precum si orice dispozitie interna cu caracter oficial, potrivit atributiilor ce le revin;
     b) sa respecte dispozitiile legale privind restrangerea exercitiului unor drepturi, datorata functiei publice ocupate;
     c) sa respecte si sa aplice principiile privind integritatea morala si legalitatea.
     d) sa  apere prestigiul autoritatii vamale, precum si de a se abtine de la orice act sau fapt care poate produce prejudicii imaginii ori intereselor legale ale acesteia;
      Art.7. Functionarii publici din cadrul autoritatii vamale le este interzis:
     a) sa exprime in public aprecieri care nu sunt conforme cu realitatea in legatura cu activitatea autoritatii vamale, cu politicile si strategiile acesteia sau cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
     b) sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care autoritatea  vamala are calitatea de parte;
     c) sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de legislatia in vigoare;
     d) sa divulge informatiile la care au acces in exercitarea functiei publice, daca aceastaa este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile autoritatii vamale ori ale unor functionari publici vamali, precum si ale persoanelor fizice sau juridice;
     e) sa ofere asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice in vederea promovarii de actiuni juridice ori de alta natura impotriva statului sau a autoritatii  vamale;
     (3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplica si dupa incetarea raportului de serviciu, pentru o perioada de 2 ani, daca dispozitiile din legi speciale nu prevad alte termene, potrivit prevderilor Legii nr.7/2004.
     (4) Divulgarea informatiilor care nu au caracter public sau transmiterea documentelor care contin asemenea informatii, la solicitarea reprezentantilor unei alte institutii publice, este permisa numai cu acordul conducerii unitatii vamale in care functionarul public vamal isi desfasoara activitatea.

            Libertatea de exprimare si activitatea politica


         Art. 8. In indeplinirea atributiilor de serviciu, functionarii publici din cadrul autoritatii vamale sunt obligati:
     a) de a apara si respecta demnitatea functiei publice detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor autoritatii vamale;
     b) de a respecta libertatea opiniilor si de a nu se lasa influentati de considerente personale sau de popularitate; in exprimarea opiniilor, trebuie sa aiba o atitudine concilianta si sa evite generarea conflictelor datorate schimbului de pareri;
         Art. 9. In exercitarea functiei publice, functionarii publici din cadrul autoritatii vamale le este interzis:
     a) sa participe la strangerea de fonduri pentru finantarea activitatii partidelor politice;
     b) sa furnizeze sprijin logistic persoanelor fizice care candideaza la functii de demnitate publica;
     c) sa colaboreze cu persoanele fizice sau juridice care efectueaza donatii ori sponsorizari partidelor politice;
     d) sa afiseze, in cadrul autoritatii vamale, insemne ori obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora;
     e)  sa se lase influentat de presiunile politice, in indeplinirea atributiilor de serviciu.
     f) sa impuna altor functionari publici vamali sa se inscrie in partide politice, ori sa le sugereze acest lucru, promitandu-le acordarea unor beneficii materiale sau profesionale;
          
           Activitatea publica si utilizarea imaginii proprii


         Art.10. (1) Relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigura de catre functionarii publici care sunt desemnati in acest sens de catre conducatorul unitatii vamale.
            (2) Functionarii publici din cadrul autoritatii vamale desemnati sa participe la activitati sau dezbateri publice, in calitate oficiala, au obligatia sa respecte limitele mandatului de reprezentare incredintat de conducerea autoritatii vamale.
            (3)  In situatia cand nu sunt desemnati in acest sens, functionarii publici din cadrul autoritatii vamale pot participa la activitati sau dezbateri publice, insa au obligatia de a face cunoscut faptul ca opinia exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial al institutiei vamale.
          Art. 11. In exercitarea functiei publice detinute, functionarilor publici din cadrul autoritatii vamale le este interzis sa permita folosirea numelui sau imaginii proprii in activitati comerciale, precum si in scopuri electorale.

      


     Conduita in interiorul institutiei si in cadrul relatiilor externe


           Art. 12. In indeplinirea atributiilor de serviciu, functionarii publici din cadrul autoritatii vamale sunt obligati:
        a) sa aiba o tinuta vestimentara curata, ingrijita si purtata in mod corespunzator;
        b) sa fie, in toate circumstantele, obiectiv si impartial;
        c) sa nu se lase influentat de interesele personale, in indeplinirea atributiilor de serviciu;
        d) sa indeplineasca sarcinile de serviciu in limitele competentelor si responsabilitatilor atribuite, cu constiinciozitate si responsabilitate;
        e) sa indeplineasca toate sarcinile dispuse de conducatorii ierarhici, cu conditia ca acestea sa nu contravina legislatiei in vigoare;
        f) sa aiba un comportament echilibrat si nediscriminatoriu, tratand pe fiecare in mod egal, respectandu-i drepturile si demnitatea;
        g) sa aiba un comportament bazat pe respect, buna credinta, corectitudine si amabilitate;
        h) sa pastreze confidentialitatea operatiunilor efectuate, a materialelor si informatiilor de care ia cunostinta prin exercitarea functiei publice;
         i) sa actioneze pentru combaterea fraudei, coruptiei, traficului  ilicit de marfuri si bunuri si a altor actiuni ilegale;
         j) sa sesizeze conducatorului ierarhic cazurile in care i se cere sa actioneze contrar prevederilor codului de conduita, precum si faptele ilicite de care a luat la cunostinta in exercitiul functiei publice;
         k) sa nu se lase intimidat de presiunile sau influentele exercitate asupra lui, de catre persoane sau structuri din interiorul sau din afara institutiei, cu privire la  indeplinirea atributiilor de serviciu;
          l) sa nu aduca atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor din cadrul autoritatii vamale, precum si persoanelor cu care intra in legatura in exercitarea functiei publice, prin: utilizarea unor expresii jignitoare, dezvaluirea unor aspecte ce tin de viata privata si intocmirea unor sesizari sau plangeri calomnioase;
        m) sa actioneze intotdeauna astfel incat sa nu fie afectata securitatea sa ori a colegilor sai.
         n) sa promoveze o imagine favorabila tarii si institutiei, in cadrul unor organizatii internationale sau alte activitati cu caracter international, la care participa;
         o) in deplasarile externe, sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol;
         p) sa gestioneze in mod rational resursele institutiei care-i sunt incredintate in scopul indeplinirii sarcinilor de serviciu.
        Art. 13. In indeplinirea atributiilor de serviciu,  functionarul public vamal ii este interzis:
         a) sa primeasca cereri a caror solutionare nu este de competenta lui sau care nu i-au fost repartizate de conducatorii ierarhici;
         b) sa intervina pentru solutionarea unor cereri;
         c)  sa se implice in savarsirea unor actiuni ilegale;
         d) sa consume alcool si/sau substante stupefiante, in timpul pragramului de activitate;
         e)  sa fumeze in locuri in care acest lucru este interzis sau cand isi desfasoara activitatea in locuri publice;
         f) sa utilizeze, in alte scopuri decat cele stipulate de legislatie,  prerogativele functiei publice detinute;
         g) sa utilizeze pozitia oficiala pe care o detine sau relatiile pe care le-a stabilit in indeplirea atributiilor de serviciu, pentru a influenta anchetele interne ori externe sau pentru a impune luarea unei anumite masuri;
        h) sa impuna altor functionari publici vamali sa se inscrie in asociatii, indiferent de natura acestora, ori sa le sugereze acest lucru, promitandu-le acordarea unor beneficii materiale sau profesionale;
        i) sa promita luarea unei anumite decizii de catre autoritatea vamala, de catre alti functionari publici;
        j) in deplasarile externe si le este interzisa incalcarea legislatiei si a obiceiurilor statului gazda.
       k) in relatiile cu reprezentantii altor tari, sa exprime opinii personale referitor la aspecte nationale sau dispute internationale.
         Art. 14. In indeplinirea atributiilor de serviciu, functionarul public din cadrul autoritatii vamale, beneficiaza:
       a) de protectia legii;
       b) de drepturile recunoscute de legislatia in vigoare;
       c) de pregatire profesionala continua, pe tot parcursul carierei sale;
       d) de dotarile materiale necesare, care sa-i permita indeplinirea sarcinilor de serviciu in cele mai bune conditii si cu operativitate.

          Conduita personalului vamal cu functii de conducere


           Art. 15. (1) In indeplinirea atributiilor de serviciu specifice functiilor publice de conducere, functionarii publici vamali sunt obligati sa asigure egalitatea de sanse si tratament referitoare la dezvoltarea carierei in functia publica pentru personalul  vamal din subordine.

              (2) Functionarii publici vamali de conducere au obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul vamal din subordine, atunci cand propun ori aproba avansari, promovari, transferuri, numiri sau eliberari din functii ori acordarea de stimulente materiale, excluzand orice forma de favoritism ori discriminare.
               (3) Este interzis functionarilor publici vamali de conducere sa favorizeze sau sa defavorizeze accesul ori promovarea in functia publica pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate.

                        Integritatea


         Art. 16. Functionarul public vamal este obligat:
        a) sa dovedeasca onestitate in indeplinirea tuturor sarcinilor de serviciu;
        b) sa nu se lase influentat in luarea deciziilor de “oferte” din partea persoanelor fizice sau juridice;
        c) sa respinga si sa-si informeze conducatorii ierarhici de orice acte de coruptie, fapte sau actiuni ilegale;
         Art. 17. Functionarului public vamal ii este interzis:
        a) sa foloseasca functia publica pe care ocupa in interese particulare;
        b) sa solicite, sa primeasca sau sa accepte cadouri, imprumuturi, servicii sau orice alt beneficiu, care ii este destinat personal, familiei, parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care a avut relatii de afaceri sau de natura politica si care ii poate influenta impartialitatea in exercitarea functiei publice detinute ori pot constitui o recompensa in raport cu aceste functie;
        c) sa se implice in activitati sau intelegeri, direct sau prin membrii de familie, care ar da nastere la conflicte de interese, asa cum sunt definite in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.10/2004 privind Statutul personalului vamal, aprobata prin Legea nr. 243/2004;
        d) sa utilizeze, in timpul cat si in afara programului de lucru,  logistica institutiei pentru solutionarea unor probleme personale;
        e) sa nu urmareasca obtinerea de foloase sau avantaje in interes personal  prin producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.


      Folosirea resurselor autoritatii vamale si limitarea participarii functionarului public vamal  la achizitii, concesionari sau inchirieri


           Art. 18.(1) Functionarul public vamal este obligat:
      a) sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a statului, sa evite producerea orcarui prejudiciu, actionand in orice situatie ca bun proprietar;
      b) sa propuna si sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, folosirea utila si eficienta a banilor publici, potrivit legislatiei;
      c) sa foloseasca timpul de lucru, precum si bunurile apartinand autoritatii vamale, numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei publice detinute.
             (2) In situatia cand functionarii publici din cadrul autoritatii vamale desfasoara activitati didactice sau activitati publicistice in interes personal, ii este interzis sa utilizeze programul de lucru sau logistica insituttiei vamale pentru desfasurarea acestora.
          Art.19.(1) Functionarul public vamal poate achizitiona un bun aflat in proprietatea privata a statului, supus vanzarii, conform legislatiei, cu exceptia urmatoarelor situatii:
     a)  daca utilizeaza in acest sens, informatii care nu sunt publice, de care a luat cunostinta in indeplinirea sarcinilor de serviciu;
     b)  cand a participat, in indeplinirea  atributiilor de serviciu, la organizarea vanzarii bunului respectiv;
     c) cand poate influenta operatiunile de vanzare sau cand a obtinut informatii care nu sunt publice.
             (2) Functionarului public din cadrul autoritatii vamale ii este interzis furnizarea informatiilor privitoare la bunurile proprietate publica sau privata a statului ori a autoritatii vamale, care sunt supuse operatiunilor de vanzare, concesionare sau inchiriere, in alte conditii decat cele stipulate  legislatia in vigoare.

              Atitudinea fata de public


         Art. 20. Functionarul public vamal este obligat:
       a) sa respecte principiul legalitatii, actionand in conformitate cu regulile si procedurile prevazute in legislatia  vamala;
       b) sa dea dovada de seriozitate si respect fata de persoanele fizice sau reprezentantii persoanelor juridice cu care intra in relatii de serviciu;
       c) sa aiba un comportament demn, sa dea dovada de operativitate, amabilitate si ordine;
       d) sa nu actioneze sub imperiul emotiilor puternice, al arbitrariului, al propriilor preferinte, determinate de opinii de orice natura;
       e) sa aiba o tinuta, o conduita si un limbaj corespunzator in relatiile cu publicul;
       f) sa motiveze deciziile pe care le ia si sa indice publicului caile de atac a acestora;
       g) sa adopte o atitudine impartiala si justificata pentru rezolvarea clara si eficienta a problemelor cetatenilor;
       h) sa respecte principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatii vamale;
        i) sa promoveze solutii similare sau identice raportate la aceeasi categorie de situatii de fapt;
        j) sa elimine oricare forma de discriminare bazata pe aspecte privind nationalitatea, convingerile religioase si politice, starea materiala, sanatatea, varsta, sexul sau alte aspecte.
          Art. 21.  Publicul este obligat :
      a) sa trateze personalul vamal aflat in exercitiul functiunii, cu respectul cuvenit reprezentantilor autoritatii statului;
      b) sa adreseze plangeri referitoare la orice abatere de la prevederile Codului de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale, direct conducerii Autoritatii Nationale a Vamilor;
      c) sa solicite punerea la dispozitie, in mod gratuit, a formularului de Plangere prezentat in anexa, in locurile mentionate la art. 23, 24 si 25 din   Cod de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale.

                CAPITOLUL III
Locatiile unde urmeaza a fi pus la dispozitia publicului


           Art.22. Directorul Directiei Economice, Investitii si Administrarea Serviciilor din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, directorii executivi si sefii birourilor vamale au obligatia de a pune la dispozitia publicului, in mod gratuit, formularul „Plangere pentru nerespectarea Codului de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale”, conform modelului prezentat in anexa.
           Art.23. Directia Economica, Investitii si Administrarea Serviciilor va lua masurile legale ce se impun astfel incat cutia speciala cu formularul de plangere sa fie pozitionata la loc vizibil, linga avizierul situat, la intrarea in sediul Autoritatii Nationale a Vamilor.
           Art.24. La nivelul directiilor regionale vamale, cutia speciala cu formularul de plangere va fi pozitionata la loc vizibil, la intrarea in sediul directiei regionale vamale.  
           Art. 25. La nivelul birourilor vamale, formularul de plangere va fi pus intr-o cutie speciala, care va fi pozitionata pe artera de intrare/iesire din tara (in cazul birourilor vamale de frontiera) si in apropierea locatiei unde se depun documentele pentru efectuarea formalitatilor vamale (in cazul birourilor vamale de interior).

    Obligatii privind aplicarea si respectarea prezentului prevederilor Codului de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale
     Art. 26. Directorii executivi au obligatia sa verifice, periodic, atat la nivelul directiei regionale, cat si la birourile vamale din subordine, afisarea, la loc vizibil, a Codului de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale si sa ia masurile ce se impun pentru mentinerea acestei afisari.
     Art.27. Sefii birourilor vamale au obligatia sa verifice, afisarea la loc vizibil, a Codului de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale, si sa ia masurile ce se impun pentru mentinerea acestuia in cadrul birourilor vamale pe care le coordoneaza.
     Art.28. Directorii executivi si sefii birourilor vamale au obligatia sa verifice periodic si sa ia masurile ce se impun pentru ca, atat la nivelul directiei regionale vamale, cat si la nivelul birourilor vamale, formularul de plangere  sa se gaseasca in locurile mentionate la art. 24 si 25 din prezentul Cod de conduita, la dispozitia publicului.
     Art.29. Directorii executivi au obligatia sa consemneze rezultatul verificarii privitor la art.26 si 28 din prezentul Cod de conduita, intr-un registru infiintat la nivelul directiei regionale vamale.

      Verificarea modului de aplicare si de respectare a prevederilor prezentului Cod de conduita
          Art.30.  Serviciul Verificari Interne va controla, periodic, afisarea la loc vizibil, a Codului de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale, la nivelul Autoritatii Nationale a Vamilor.
          Art.31. Serviciul Verificari Interne si compartimentele Verificari Interne din cadrul directiilor regionale vamale vor controla, periodic, afisarea la loc vizibil, a Codului de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale, la nivelul directiilor regionale si a birourilor vamale din subordine cat si existenta cutiei speciale cu formularul de plangere in locurile mentionate la art. 23, 24 si 25.
          Art. 32. Daca in urma verificarilor efectuate, se constata ca persoanele mentionate in prezentul cod de conduita si disciplina nu si-au indeplinit obligatiile mentionate la art.23-29, Serviciul Verificari Interne sau  compartimentele Verificari Interne din cadrul directiilor regionale vamale, in functie de competentele prevazute in OMF nr.1470/31.05.2005,  vor solicita explicatii scrise privitor la situatiile in cauza.


          Raspunderea in cazul nerespectarii prevederilor


         Art.33. In toate cazurile in care autoritatea vamala este sesizata din interiorul sau din afara institutiei cu privire incalcarea prevederilor prezentului Cod de conduita de catre functionarii publici din cadrul autoritatii vamale, vor fi efectuate cercetari administrative, conform legislatiei in vigoare, de catre comisia de disciplina, Serviciul Verificari Interne, directorii executivi ai directiilor regionale vamale, sefii birourilor vamale si  compartimentele verificari interne din cadrul directiilor regionale vamale .
        Art.34. In situatiile, in care, se constata ca faptele savarsite de functionarul public vamal constituie abateri disciplinare, vor fi aplicate sanctiunile disciplinare stipulate in Legea nr. 188/1999, republicata.
        Art.35. Distrugerea formularului de plangere de catre personalul vamal se sanctioneaza, potrivit legislatiei in vigoare.
        Art.36. In cazurile in care faptele savarsite pot intruni elementele constitutive ale unor infractiuni, vor fi sesizate organele abilitate ale statului.
        Art.37. Raspunderea materiala a functionarului public vamal se stabileste potrivit prevederilor legale in vigoare.
      
                   Asigurarea publicitatii


    Art.38. Codul de conduita al functionarului public din cadrul autoritatii vamale va fi afisat la nivelul tuturor structurilor institutiei, la loc vizibil, pentru ca publicul sa ia cunostinta de modul in care personalul vamal trebuie sa se comporte.
    Art.39. Cazurile de conduita inadecvata si masurile adoptate vor fi popularizate in randul functionarilor publici vamali, cu pastrarea confidentialitatii persoanelor implicate.

CONCLUZIE

INDIFERENT DE TIPUL ANTREPOZITULUI (LOCUL APROBAT DE AUTORITATEA VAMALA, AFLAT SUB CONTROLUL ACESTEAIA IN CARE MARFURILE POT FI DEPOZITATE) AUTORICATIILE DE ANTREPOZIT VAMAL NU VOR MAI AVEA UN TERMENT DE VALABILITATE PRESTABILIT.

ASTFEL OPERATIUNILE SE VOR DERULA FARA A MAI FI NECESARA REINOIREA PERIODICA A AUTORIZATIILOR ATATA TIMP CAT TITULARII OPERATIUNILOR IN CAUZA ISI JUSTIFICA NECESITATEA ECONOMICA DE DEPOZITARE A MARFURILOR.

ACEASTA REGLEMNTARE SE INSCRIE IN ANSAMBLUL ACTELOR NORMATIVE DESTINATE SA CONTRIBUIE LA ARMONIZAREA LEGISLATIEI VAMALE INTERNE CU LEGISTALIA COMUNITARA.

BIBLIOGRAFIE

1) LEGEA 141 PRIVIND CODUL VAMAL AL ROMANIEI (MONITORUL OFICIAL 180/01.08.1997)

2) HOTARAREA DE GUVERN 1114/2001 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI DE APLICARE A CODULUI VAMAL AL ROMANIEI (MONITORUL OFICIAL 735/19.11.2001)

3) HOTARAREA DE GUVERN 802/19.05.2004 PENTRU MODIFICAREA SI COMPLETAREA REGULAMENTULUI DE APLICARE A CODULUI VAMAL AL ROMANIEI APROBAT PRIN HOTARARE DE GUVERN 1114/2001 (MONITORUL OFICIAL 509/07.06.2004)

4) O.M.F.P. 169/23.02.2005 PENTRU APROBAREA METODOLOGIEI PRIVIND SCUTIREA DE LA OBLIGATIA GARANTARII DATORIEI VAMALE (MONITORUL OFICIAL 205/10.11.2005)

5) NORME TEHNICE PRIVIND ANTREPOZITUL VAMAL, PUBLICATE IN MONITORUL OFICIAL 111/21.02.2003







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate