Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» Definitia si istoria dezvoltarii durabile


Definitia si istoria dezvoltarii durabile




Definitia si istoria dezvoltarii durabile

Orice activitate umana are un efect favorabil, sau nu, asupra mediului inconjurator. Daca actionam ca sa construim sau sa distrugem, fiecare actiune de-a noastra determina o schimbare. Insasi existenta fizica inseamna materie si energie intr-o permanenta interactiune cu lumea exterioara.

Modelele de dezvoltare economica intensiva, caracteristice ultimului secol, ce vizeaza in principal cresterea economica si bunastarea sociala, nu pot fi sustinute pe termen mediu si lung decat cu pretul unui impact semnificativ ireversibil asupra mediului, impact ce pune sub semnul intrebarii insasi supravietuirea speciei umane.

Cum procedam? - este important! De ce procedam? - ar trebui sa fie esential dar, adesea, se uita.  

Planeta noastra are resurse finite, cu toate acestea le folosim intr-un ritm ingrijorator. Potrivit unui raport recent al Fondului Mondial pentru Natura (WWF for Nature), in eventualitatea ca raman neschimbate actualele practici de productie si consum, inclusiv ritmul de crestere demografica, vom avea nevoie de 2 planete Pamant in urmatorii 50 de ani.




Perceptia generala a relatiei dintre societatea umana si mediu, s-a schimbat in anul 1987, cand primul ministru al Norvegiei, dr. Gro Harlem Brundtland, Presedinte al Comisiei Internationale pentru Mediu si Dezvoltare, semna un raport intitulat ' Viitorul nostru comun '.

Dar, pentru a intelege importanta acestui raport, trebuie sa analizam intreaga evolutie a relatiilor dintre om si mediu. Domnul Drd. Alexandru I. Petrisor prezinta aceasta evolutie, pe intelesul tuturor, in 'Dezvoltarea durabila: definitii si istoric' .

Dezvoltare durabila sau crestere economica?

Este foarte important sa se inteleaga diferenta dintre crestere si dezvoltare, deoarece intelegerea confuza a acestora, a creat impresia falsa ca ecologistii ar fi impotriva dezvoltarii.

Cresterea durabila este un oxymoron (contradictie in termeni). Cresterea vizeaza dimensiunea cantitativa, iar dezvoltarea inseamna imbunatatirea calitativa. Simplu spus, 'dezvoltarea durabila trebuie sa insemne dezvoltare fara crestere' (Herman Daly).

Dat fiind faptul ca poluarea, dar si saracia nu mai pot fi izolate in granitele nationale, iar dezvoltarea durabila va deveni un obiectiv strategic pentru intreaga umanitate, o conditie importanta de realizare a obiectivelor dezvoltarii durabile este 'simultaneitatea progresului in toate cele patru dimensiuni: economic, uman, ambiental si tehnologic.' [Ilie Gradinaru, Protectia mediului, Ed. Economica, Bucuresti, 2000, p. 195]

Pentru a ajunge la un consens cu privire la directia pe care se va inscrie evolutia viitoare a economiei, este demn de remarcat ca au fost propuse unele solutii pertinente. Intre acestea, una se refera la abordarea unei discipline de frontiera eco-economia - 'care sa vizeze redirectionarea economiei catre comunitate, mediu si un viitor durabil'. (H.Daly, J.B. Cobb - 'For the common good', 1989).

In esenta, este necesar sa se intreprinda actiuni concrete pentru a putea depasi unele puncte de vedere traditionaliste care vizeaza notiunea actuala de progres: de exemplu, existenta in fiecare birou a unui computer nu inseamna progres, daca in acelasi timp sunt distruse soiuri de plante si specii de animale, ori se continua actiunile de poluare a mediului sau daca, odata cu cresterea nivelului de dezvoltarea economica in unele tari, mai exista, in alte tari, populatie ce cunoaste foametea.

Dezvoltare durabila sau dezvoltare intensiva ?

Ecologistii sunt adesea acuzati ca ar fi impotriva dezvoltarii economice. Astfel, si astfel apare din nou necesitatea de a raspunde la intrebarea 'ce este dezvoltarea?'.

Cucerirea naturii, invazia de autovehicule mai mari si mai rapide, mai mult capital si un consum sporit sunt toate idealuri ale revolutiei industriale, din secolul al XIX. Idealuri puternice si impresionante, recunoastem, dar deja depasite.

Relatia dintre economie, societate si mediu continua sa fie in mod frecvent gresit inteleasa sau eronat interpretata. Actualele strategii de dezvoltare isi propun o crestere a PIB/GDP si o economie puternica pentru a fi rezolvate problemele sociale.

DAR CUM POATE ECONOMIA SA SE DEZVOLTE DACA NU SE BAZEAZA PE RESURSE NATURALE?

Trebuie sa constientizam ca adevaratul scop al programelor de dezvoltare este dezvoltarea sociala si realizarea unei calitati mai bune a vietii.

Economia, competitivitatea, locurile de munca, investitiile si subventiile sunt instrumente, in timp ce disponibilitatea resurselor naturale este o pre-conditie.

Cele 27 de principii ale dezvoltarii durabile

Declaratia de la Rio exprima fara echivoc vointa politica a tuturor statelor membre ONU de a lua parte la tranzitia globala catre un model de dezvoltare durabila. Declaratia include 27 de principii fundamentale pe care se bazeaza dezvoltarea durabila. Nerespectarea acestor principii a generat si continua sa genereze efecte care pun sub semnul intrebarii insasi persistenta speciei umane. Cele 27 de principii

Principiul 1 Oamenii se afla in centrul stradaniilor noastre pentru o dezvoltare sustinuta. Ei au dreptul la o viata sanatoasa si productiva in armonie cu natura.

Principiul 2 In conformitate cu Carta Natiunilor Unite si cu principiile de drept international, Statele au dreptul suveran de a exploata propriile resurse in baza propriilor politici de protectie a mediului si a dezvoltarii si responsabilitatea sa se asigure ca activitatile din propria jurisdictie sau aflate sub propriul control nu provoaca pagube mediului ambiant din alte State sau unor zone aflate in afara limitelor jurisdictiei nationale.

Principiul 3 Dreptul la dezvoltare trebuie indeplinit astfel incat sa respecte in mod echitabil necesitatile de dezvoltare si mediu ale generatiilor prezente si ale celor viitoare.

Principiul 4 Pentru a putea obtine o dezvoltare sustinuta, protectia mediului va constitui o parte integranta a procesului de dezvoltare si nu poate fi considerata separata de acesta .

Principiul 5 Toate statele si toti oamenii vor coopera in misiunea esentiala de a eradica saracia, ca o cerinta indispensabila pentru o dezvoltare sustinuta, pentru a scadea disparitatile din standardele de viata si pentru a veni mai bine in intampinarea necesitatilor majoritatii oamenilor din lume .

Principiul 6 Situatia speciala si necesitatile tarilor in curs de dezvoltare, in special cele cel mai putin dezvoltate si cele cu cel mai vulnerabil mediu, vor primi o prioritate speciala. Actiunile internationale in domeniul mediului si dezvoltarii vor trebui, de asemenea, sa corespunda intereselor si necesitatilor tuturor tarilor.

Principiul 7 Statele vor coopera in spiritul parteneriatului global pentru a conserva, proteja si restabili sanatatea si integritatea ecosistemului Pamantului. In ceea ce priveste diferitele contributii la degradarea mediului global, Statele au obligatii atat comune cat si diferite. Tarile dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o au in urmarirea internationala a unei dezvoltari sustinute, in concordanta cu presiunile pe care societatile lor o aplica mediului global si cu resursele tehnologice si financiare de care dispun.

Principiul 8 Pentru a obtine o dezvoltare sustinuta si o calitate mai ridicata a vietii oamenilor, Statele ar trebui sa reduca si sa elimine tiparele nesustinute de productie si consum si sa promoveze politici demografice potrivite.

Principiul 9 Statele vor trebui sa coopereze pentru a intari capacitatea de constructie interna pentru o dezvoltare sustinuta in vederea imbunatatirea intelegerii stiintifice prin schimburi de cunostinte stiintifice si tehnologice, si prin intensificarea dezvoltarii, adaptarii, difuzarii si transferului de tehnologii, incluzand tehnologiile noi si inovatoare.

Principiul 10 Problemele de mediu sunt cel mai bine tratate prin participarea tuturor cetatenilor interesati, la un nivel relevant. La nivel national, fiecarui individ i se va asigura accesul la informatiile detinute de autoritatile publice ce privesc mediul, inclusiv la informatii despre materiale si activitati periculoase din comunitatea lui, precum si participarea la procesul de luare a deciziilor. Statele vor facilita si incuraja constiinta si participarea publica facand informatiile disponibile peste tot. Se va stabili accesul efectiv la procedurile juridice si administrative, inclusiv de reparare si remediere .

Principiul 11 Statele vor aproba o legislatie de mediu eficace. Standardele de mediu, obiectivele si prioritatile conducerii vor trebuie sa reflecte contextul de mediu si dezvoltare asupra carora acestea sunt aplicate. Standardele aplicate de unele tari ar putea fi nepotrivite si nejustificate din punct de vedere al costurilor economice si sociale pentru alte tari si mai ales pentru tarile in curs de dezvoltare.

Principiul 12 Statele vor trebui sa coopereze pentru a promova un sistem economic deschis si permisiv care sa duca la o crestere economica si o dezvoltare sustinuta in toate tarile, pentru a se adresa mai bine problemelor de degradare a mediului. Politica mediului in ceea ce priveste comertul nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare arbitrara si nejustificata sau o restrictie deghizata asupra comertului international. Trebuie evitate actiunile unilaterale pentru a face fata unor provocari de mediu din afara jurisdictiei tarii. Masurile de mediu aplicabile problemelor transfrontaliere sau globale de gen trebuie, pe cat posibil, sa se bazeze pe un consens international.

Principiul 13 Statele trebuie sa-si elaboreze legi nationale privind raspunderea si compensarea victimelor poluarii si a altor pagube aduse mediului. De asemenea, Statele trebuie sa coopereze cu o mai mare promptitudine si determinare pentru a elabora legi internationale suplimentare referitoare la raspunderea si compensarea efectelor nefavorabile produse prin prejudicii aduse mediului prin activitati aflate in propria jurisdictie sau sub propriul control, in zone aflate in afara jurisdictiei nationale.

Principiul 14 Statele trebuie sa coopereze efectiv pentru a descuraja si preveni mutarea si transferul catre alte State a oricaror activitati si substante care pot cauza degradari de mediu severe sau care pot fi daunatoare sanatatii oamenilor.

Principiul 15 Pentru a proteja mediul, Statele vor folosi o abordare precauta, in functie de capacitatile lor. In cazurile in care exista pericolul producerii unor pagube severe sau ireversibile, nu se va utiliza ca argument lipsa certitudinii stiintifice integrale, pentru a amana aplicarea unor masuri eficiente sub aspectul costurilor, in vederea prevenirii producerii degradarii mediului.

Principiul 16 Autoritatile nationale trebuie sa faca eforturi pentru a promova internalizarea costurilor pentru protectia mediului si utilizarea instrumentelor economice, luand in considerare abordarea conform careia, in principiu, poluatorul trebuie sa suporte costul poluarii, cu preocuparea cuvenita pentru interesul public si fara a distorsiona comertul si investitiile internationale.

Principiul 17 Evaluarea impactului asupra mediului, ca instrument national, va fi folosit pentru activitati propuse care sunt predispuse a avea un impact advers important asupra mediului si sunt subiect al unei decizii a unei autoritati nationale competente.

Principiul 18 Statele trebuie sa notifice imediat alte State cu privire la orice dezastre naturale sau alte cazuri de urgente pentru care exista probabilitatea de a produce efecte pagubitoare bruste mediului din alte State. Comunitatea internationala trebuie sa faca toate eforturile pentru a ajuta Statele afectate de astfel de situatii .

Principiul 19 Statele trebuie sa furnizeze din timp Statelor potential afectate notificari preliminare si relevante privind activitatile care pot avea un impact transfrontalier nefavorabil asupra mediului si se vor consulta cu acestea de la inceput si cu buna credinta.

Principiul 20 Femeile au un rol vital in administrarea mediului si a dezvoltarii. Participarea lor deplina este de aceea esentiala pentru a obtine o dezvoltare sustinuta .

Principiul 21 Creativitatea, idealurile si curajul tineretului lumii vor trebui mobilizate pentru a crea un parteneriat global in vederea obtinerii unei dezvoltari sustinute si pentru a asigura un viitor mai bun pentru toti.

Principiul 22 Indigenii si comunitatile lor precum si alte comunitati locale au un rol vital in administrarea mediului si a dezvoltarii datorita cunostintelor si a practicilor traditionale ale acestora. Statele trebuie sa recunoasca si sa sustina identitatea, cultura si interesele lor, si sa dea posibilitatea participarii lor efective la un proces sustinut de dezvoltare.

Principiul 23 Mediul si resursele naturale ale oamenilor aflati sub opresiune, dominatie sau ocupatie vor fi protejate.

Principiul 24 Starea de razboi este inerent distrugatoare pentru dezvoltarea sustinuta. De aceea, statele trebuie sa respecte legile internationale care protejeaza mediul ambiant in momentul unui conflict armat si sa coopereze pentru a le putea dezvolta ulterior, daca este necesar.

Principiul 25 Pacea, dezvoltarea si protectia mediului sunt interdependente si indivizibile .

Principiul 26 Statele vor rezolva toate disputele de mediu in mod pasnic si prin metode potrivite in concordanta cu Carta Organizatiei Natiunilor Unite .

Principiul 27 Statele si popoarele vor coopera in buna credinta si in spiritul parteneriatului pentru implinirea principiilor incluse in aceasta Declaratie si pentru dezvoltarea ulterioara a legilor internationale in privinta dezvoltarii sustinute.

Agenda 21

Agenda 21 este un program extrem de cuprinzator privind dezvoltarea durabila in secolul XXI, program care trateaza aproape toate aspectele relevante din punctul de vedere al dezvoltarii: combaterea saraciei si rezolvarea problemelor demografice, egalitatea intre sexe, respectarea intereselor popoarelor indigene, participarea gruparilor sociale la procesul politic, protejarea climei, protejarea speciilor, protejarea rezervelor de apa potabila, combaterea eroziunii solului, armonizarea dezvoltarii economice cu durabilitatea meidului inconjurator, gestionarea mai buna a deseurilor etc.

Capitolul 28 este dedicat nivelului regional: Agenda 21 Locala, care promoveaza principiile dezvoltarii durabile la nivel local cu participarea activa a societatii civile, organizatiilor non-guvernamentale si a sectorului privat la procesul de planificare si implementare a activitatilor pe termen scurt, mediu si lung.





Procesul de creare a unei Agende 21 Local, promoveaza si participarea tinerilor in procesul de dezvoltare durabila si consolidarea capactatii lor de a se implica in procesul decizional la nivel local si national. Pentru detalii privind Agenda 21 Locala va invitam sa parcurgeti modulul de curs dedicat acestui subiect.

Tratate internationale privind dezvoltarea durabila

La inceputul anilor '70 au fost recunoscute necesitatea si legitimitatea unei politici comune in domeniul mediului. Cu timpul, s-a dezvoltat progresiv un drept comunitar al mediului, care cuprinde in prezent peste 200 directive si regulamente. Acestea se refera, in principal, la: protectia apelor, calitatea aerului, protectia florei si faunei, zgomotul, eliminarea deseurilor.

Politica in domeniul mediului vizeaza urmatoarele obiective: protectia mediului; ameliorarea calitatii sale; protectia sanatatii publice; utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale; promovarea masurilor Ia nivel international privind rezolvarea problemelor mediului de dimensiuni regionale si mondiale.

Instrumente utilizate: dispozitii legislative, in special directive fixand norme de calitate de mediu (niveluri de poluare); norme aplicabile procedurilor industriale (norme de emisii, de conceptie, de exploatare); norme aplicabile produselor (limite de concentratie sau de emisie pentru un produs dat); programe de actiune in favoarea protectiei mediului; programe de ajutor financiar

Protocolul de la Montreal - protejarea stratului de ozon

de la Montreal a intrat in vigoare in anul 1989 si impune eliminarea treptata a anumitor substante care distrug stratul de ozon (SDO). Protocolul de la Montreal vizeaza o reducere importanta a productiei si consumului de anumite substante chimice: clorofluorocarburi (CFC), tetracloruri de carbon, haloni, metilcloroform, hidrocarburi - in special clorfluoruri (HCFC), bromofluoruri (HBFC) si bromura de metil.

Cu ajutorul amendamentelor aduse protocolului, noi astfel de substante sunt inscrise pe liste si procesul de protejare a stratului de ozon este accelerat.

Stratul de ozon este unul dintre exemplele cele mai relevante privind resursele de mediu mondiale. El protejeaza toate formele de viata de pe Pamant. Este simbolul interesului general: oricine poate beneficia de el, fara a impiedica prin aceasta, accesul altcuiva. Emisiile care afecteaza SDO au, din punct de vedere cantitativ, aceleasi efecte devastatoare indiferent unde se produc pe Glob.

Asadar, pentru remedierea situatiei se impune o reactie internationala, drept pentru care Protocolul de la Montreal a fost ratificat de 163 de tari. Acesta este motivul pentru care numerosi specialisti apreciaza ca renumita Conventie de la Viena si Protocolul de la Montreal sunt unele dintre acordurile cele mai fructuoase privind protectia mediului la nivel mondial.

Protocolul de la Cartagena privind biodiversitatea

Conventia privind Diversitatea Biologica a fost semnata la Rio de Janeiro la data d  e 5 iunie 1992.

In 29 ianuarie 2000, la Montreal - Canada, Conventia a fost completata cu Protocolul de la Cartagena privind Securitatea Biologica.

Obiectivul Protocolului de la Cartagena este 'de a contribui la asigurarea unui nivel adecvat de protectie in domeniul sigurantei transferului, manipularii si utilizarii Organismelor Vii Modificate Genetic (OMG), rezultate din biotehnologia moderna, care ar putea avea efecte adverse asupra conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice, tinandu-se cont, de asemenea, de riscurile pentru sanatatea umana si concentrandu-se, in special, asupra miscarii lor transfrontiere.'

Printr-un proces autonom fiecarei tari, acest proiect global va ajuta ca fiecare tara participanta sa-si dezvolte propriul cadru institutional necesar bunei gestionari a organismelor vii modificate genetic (OMG), la nivel national. Acest proiect va sprijini utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane, stabilirea schimbului de informatii la nivel regional si sub-regional, promovarea armonizarii procedurilor de evaluare a riscului si a instrumentelor de reglementare si/sau legale. Acest proiect va promova, de asemenea, colaborarea regionala si sub-regionala si schimbul de experienta pe probleme de importanta majora pentru Cadrele

Protocolul de la Kyoto este un acord incheiat in anul 1997 de catre Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC).

Tarile semnatare ale acestui Protocol se angajeaza sa reduca emisiile de dioxid de carbon si a altor gaze generatoare de efect de sera sau sa se implice in comertul cu emisii, daca nivelul acestor gaze nu scade sau se mentine la un nivel periculos.

Protocolul de la Kyoto a fost ratificat de mai mult de 160 de tari. Acest tratat va expira in anul 2012. Pentru a intra in vigoare, trebuia sa fie ratificat de cel putin 55 de natiuni (conditie deja indeplinita), care sa produca 55% din emisiile globale de dioxid de carbon. Aceasta ultima conditie a fost indeplinita in octombrie 2004 prin ratificarea de catre Rusia a protocolului.

Statele Unite si Australia NU au ratificat Protocolul de la Kyoto.

Pentru tarile industrializate, acordul prevede o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% in perioada 2008-2012 in comparatie cu nivelul emisiilor poluante din 1990.

Dezvoltarea durabila in UE si in Romania

Dezvoltarea durabila este, inclusiv in Uniunea Europeana, un concept fundamental si un obiectiv in sine. Poate fi simplu definit ca o dorinta a intregii populatii pentru o viata mai buna, atat pentru generatiile prezente cat si pentru cele viitoare. In acelasi timp, se prezinta ca o viziune privind progresul, care pune in legatura dezvoltarea economica, protejarea mediului si echitatea sociala. De aceea, se refera la toti cetatenii Unuinii Europene si la populatia intregii lumi.

Angajamentul Uniunii Europene privind Dezvoltarea Durabila a fost intarit de Summit-ul International de la Rio de Janeiro din 1992, fapt care a dus la dezvoltarea unei strategii de dezvoltare durabila, adoptata - de altfel - de Consiliul Europei in iunie 2001 la Gothegurg si reinnoita in iunie 2006.

Strategia revizuita stabileste o abordare unica si clara asupra modului in care U.E. isi va indeplini promisiunile pe termen lung privind dezvoltarea durabila.

Pentru Romania, dezvoltarea durabila nu este o problema de alegere a unei variante dintr-o paleta de variante, ci este singura modalitate de asumare a responsabilitatii pe termen mediu si lung privind dezvoltarea Romaniei in conformitate cu interesul national si cerintele de colaborare internationala.

Sistem de indicatori de Dezvoltare Durabila - situatia in Romania

Dezvoltarea durabila in Romania

Dupa 50 de ani de comunism si peste 15 ani de tranzitie - mai mult sau mai putin ezitanta - societatea romaneasca face eforturi mari pentru a-si vindeca ranile si a crea o societate civila capabila sa garanteze respectarea drepturilor recunoscute ale celor ce o compun si indeplinirea de catre ei a obligatiilor ce le revin.

Timp de 45 de ani, economia romaneasca a considerat productia ca fiind factorul primordial al realizarii progresului socio-economic, transformand-o din mijloc in scop. Piata romaneasca - bine controlata si tinuta in frau prin 'dirijismul central' ce purta amprenta politica a 'planificarii' - inlocuise legea echilibrului dintre cerere si oferta cu cea a echilibrului intre valoarea marfurilor existente pe piata si banii aflati in posesia consumatorilor. In ceea ce priveste serviciile, ele erau practic inexistente.

In urma celor 50 de ani de economie planificata, tara noastra dispune - in acest moment - de o economie 'neracordata' la cerintele societatii sau la baza sa nationala de resurse materiale, cu sectoare importante - mari consumatoare de energie si alte resurse materiale, cu o retea de telecomunicatii si alimentare cu apa in intregime nesatisfacatoare (atat ca volum, cat si ca performante), de o infrastructura de transport incapabila sa asigure securitatea. Intr-un cuvant, tara noastra dispune de o economie a carei restructurare, reconcepere si reconstructie durabila necesita imense resurse umane, materiale, financiare si informationale ce vor marca, pentru multi ani, societatea romaneasca.

Procesul de 'schimbare a macazului' in directia dezvoltarii durabile, a demarat odata cu revizuirea, in 2008 a Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila.

Integrarea Romaniei in UE

Pentru Romania dezvoltarea durabila nu este una dintre optiunile posibile ci singura perspectiva rationala, potentata in prezent de calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Prin urmare, in conditiile specifice ale Romaniei, racordarea la procesul de tranzitie catre noul model de dezvoltare durabila, in care tara este angajata alaturi de celelalte state membre ale Uniunii Europene, trebuie sa fie conjugata cu un efort propriu suplimentar vizand recuperarea unor substantiale ramaneri in urma pe mai multe paliere ale sistemului national.

Romania si Bulgaria au devenit state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, indeplinind criteriile de aderare. Tratatul de aderare a Republicii Bulgare si Romaniei a fost ratificat de catre toate parlamentele nationale ale statelor membre. Tratatul a fost semnat de reprezentantii statelor membre UE si de cei ai Romaniei si Bulgariei la Abatia Neumünster din Luxemburg la 25 aprilie 2005. Pana in luna martie a anului 2005, 13 state ratificasera tratatul.

Obiectivul fiecarui guvern roman postdecembrist a fost integrarea europeana, sustinuta aproape de toate partidele politice. Romania a semnat in 1991 un Acord de Comert si Cooperare. Acordul european a intrat in functiune in februarie 1995, desi prevederile comerciale au fost puse in aplicare incepand cu anul 1993 printr-un 'Acord Interimar'. Romania a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, impreuna cu Declaratia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale Romaniei, in care acestea isi exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeana.

In anii 2000, Romania a implementat o serie de reforme menite sa pregateasca aderarea la Uniune, vizand consolidarea sistemului sau politic, domnia legii, respectul pentru drepturile omului, libertatea de exprimare si economia de piata functionala. Statutul Romaniei in UE

Indexul Societatii Durabile este dezvoltat recent si integreaza pentru prima data cele mai importante aspecte ale durabilitatii si calitatii vietii dintr-o anumita tara sau regiune.

Acest index este un instrument foarte util pentru a evalua ce merge bine si unde trebuie intervenit pentru a rezolva anumite probleme. El ne ajuta sa analizam o serie de aspecte precum: - ce fel de dezvoltare are loc intr-o anumita tara?

- eforturile depuse, politicile existente, banii cheltuiti si actiunile noastre contribuie la dezvoltarea durabila a tarii noastre, a lumii in care traim?

- ce anume trebuie sa schimbam si unde putem interveni?

Pentru a evalua nivelul durabilitatii societatii romanesti a fost dezvoltat Indexul Societatii Durabile, ISD Romania 2008, care a fost publicat de catre Fundatia pentru o Societate Durabila si este disponibil pe site-ul https://www.romaniadurabila.net/home-rom.htm .

In Romania, Indexul Societatii Durabile a fost realizat in cadrul proiectului “Romania, catre o societate durabila” finantat de catre Programul de Transformare Sociala (MATRA) al Ministerului Afacerilor Externe al Olandei. La realizarea sa au colaborat Fundatia pentru o Societate Durabila, Olanda, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Institutul National de Statistica si Centrul National de Dezvoltare Durabila.

ISD a fost calculat pentru 150 de tari, in baza datelor obtinute de la diverse organizatii internationale, si institutii stiintifice. Pentru a realiza acest index au fost folositi 22 de indicatori grupati in 5 categorii.

In cazul Romaniei au fost inclusi si o serie de indicatori suplimentari care acopera aspecte specifice ale politicii pentru dezvoltare durabila a Romaniei, iar rezultatele sunt foarte interesante. In materialul urmator va prezentam cateva rezultate generale, iar celor interesati de amanunte le recomandam lectura atenta a intregului material precum si a informatiilor suplimentare oferite in site-ul aferent.



Scorurile ISD Romania - Europa 37

Pe o scara de 0 la 10, scorul ISD general obtinut de Romania este de 5,7 concluzia autorilor fiind aceea ca: „  exista suficient loc pentru imbunatatiri si tot atata nevoie pentru realizarea lor”.

Va prezentam in continuare scorurile obtinute de Romania, pe categorii, si comparatii cu cele 37 de tari europene pentru care a fost realizat acest scor si anume: Albania, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ucraina, Ungaria, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia.

Federatia Rusa, Andora, Cipru, Liechhtenstein, Monaco, Muntenegru, San Marino si Vatican nu sunt incluse in cele 37 de tari europene analizate. Datele pentru Serbia cuprind uniunea statala Serbia-Muntenegru.

Categoria I - Dezvoltare Personala Romania inregistreaza la categoria Dezvoltare Personala un scor de 8,0. Desi acesta este cel mai mare scor inregistrat de Romania in cadrul celor cinci categorii, totusi, la prima categorie Romania se afla pe locul 36 in clasamentul Europa–37.

Categoria II - Un Mediu Curat La categoria Mediu Curat, Romania inregistreaza scorul de 4,3 - un scor scazut in comparatie cu cel al tarilor vecine, sau al celorlalte tari din Europa-37. Romania mai are un drum lung de parcurs pana cand problemele majore de mediu vor fi rezolvate. La aceasta categorie, Romania ocupa locul 35 in clasamentul Europa-37.

Categoria III - O Societate Echilibrata Cu un scor de 6,9 la aceasta categorie, Romania se situeaza relativ bine in Europa si este pe locul 11 in clasamentul Europa–37.

Categoria IV - Utilizarea Durabila a Resurselor Romania inregistreaza scorul de 4,1 la Utilizare Durabila a Resurselor. Acesta este cel mai mic scor inregistrat din cele cinci categorii pentru Romania. Scorul maxim pentru aceasta categorie in Europa–37 este de 8,0, in timp ce minimul este putin peste 0. Cu acest scor, Romania ocupa locul 24 in clasamentul Europa–37.

Categoria V - O Lume Durabila Romania inregistreaza la aceasta categorie un scor de 6,2. Cu toate ca Romania inregistreaza un scor putin peste 6 la aceasta categorie, ocupa totusi locul 7 in topul Europa–37. Albania are un scor mai bun la aceasta categorie (7,2), iar Islanda are scorul cel mai mic (3,8).

Scorul pentru fiecare categorie a fost calculat analizand o serie de indicatori specifici fiecarei categorii, indicatori ce sunt prezentati in tabelul din sectiunea urmatoare.

Descrierea indicatorilor Societatii Durabile

Categorii

Indicator

Scorul ISD

I. Dezvoltare personala

Viata Sanatoasa

Hrana Suficienta

Apa Potabila Suficienta

Servicii de Salubritate Corespunzatoare

Oportunitati de Educatie

Egalitea de Sexe

II. Un mediu curat

Calitatea Aerului

Calitatea Apelor de Suprafata

Calitatea Solului

III. O societate echilibrata



Buna Guvernare

Somajul

Cresterea Populatiei

Distributia Veniturilor

Datoria Publica

IV. Utilizarea durabila a deseurilor

Reciclarea Deseurilor

Folosirea Resurselor Regenerabile de Apa

Consumul de Energie din surse Regenerabile

V. O lume durabila

Starea Padurilor

Conservarea Biodiversitatii

Emisii de Gaze Cu Efect de Sera

Amprenta Ecologica

Cooperare Internationala






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate