Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului

Date initiale

Tema proiectului

Tema proiectului este: Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului.. Reperele sunt: R6,R7, R8.

Conditii generale

Beneficiar:

Executant: Facultatea de Mecanica si Tehnologie, Catedra de Tehnologie si Management.

Volumul productiei: N = 700 buc/an.

Conditii de livrare: produsele se livreaza trimestrial in conditiile:

Numarul de zile lucratoare dintr-un an: z = 240 zile;

Numarul de schimburi in care se lucreaza: k_s = 1 schimb;

Numarul de ore dintr-un schimb: h = 8 ore/schimb;

Salariul orar al lucratorilor directi: s_k = 5 lei/ora;

Salariul orar al operatorilor reglori: s_r = 6 lei/ora;

Cota de amortizare orara a utilajelor de productie: a_k = 3,55 ore;

Coeficientul care tine seama de cota parte a cheltuielilor cu pregatirea fabricatiei si lansarea administrativa a loturilor: p = 10;

Regia de fabricatie a sectiei unde se realizeaza prelucrarea lotului de piese: R_f = 180;

Coeficientul care cuantifica costul (pierderea) suportat de intreprindere: E = 0,5.

Analiza proiectului de productie

2.2Structura de dezagregare a produsului (SDP)

Produsul oricarui proiect poate fi considerat ca o structura de sistem. De aceea se poate imagina dezagregarea produsului in structuri de ordin inferior, numite subsisteme. La randul lor, subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri, iar acestea din urma in subansambluri.

Aceasta activitate logica de dezagregare poate fi efectuata pana la nivelul entitatilor individuale din sistem numite, conventional piese. In felul acesta se realizeaza ceea ce se numeste, conventional, structura de dezagregare a produsului.

Aceasta se poate reprezenta sub forma unei arborescente si se interpreteaza in felul urmator: coborand semnifica "este compus din", urcand semnifica "face parte din".

Structura de dezagregare a produsului P este redata in figura:

R3=2

R4=2

R5=2

R10=1

R15=2

R16=2

R17=2

Structura de dezagregare a lucrarilor(SDL)

Structura de dezagragare a lucrarilor este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect.

In cadrul acestui proiect al carui obiectiv este programarea si conducerea fabricatiei a celor trei repere din componnta produsului, SDL are ca punct de plecare fisele tehnologice ale reperelor prezentae in tabelele urmatoare.

Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect in schema:

2.3 Calculul necesarului brut

Necesarul brut se calculeaza pe baza SDP, tinand seama de numarul de ansamluri, subansambluri si repere deacelasi tip care intra in componenta produsului.Se afla inmultind volumul productiei cu 2.

Pentru reperul R2 : CB=2*700=1400

Pentru reperul R8 : CB=2*700=1400

Pentru reperul R9 : CB=2*700=1400

2.4 Calculul necesarului net

Necesarul net se obtine din necesarul brut scazand valoarea din stoc,numai in primul trimestru .In celelalte trimestre valoarea va fi aceeasi pentru ca nu mai avem stoc. Cantitatea livrata = cantitatea neta

Durata de asamblare a produsului este de 2 saptamani,acest lucru insemnand ca reperele trebuie sa fie gata cu 2 saptamani inainte de sfarsitul trimestrului.

Pentru reperul R2: CN=1400 - 40=1760

Pentru reperul R8 : CN=1400 - 40=1760

Pentru reperul R9 : CN=1400 - 30=1770

2.5 Elaborarea Planului de Productie Director

Planul de Productie Director este elementul fundamental in jurul caruia se construieste arhitectura sistemului de planificare a productiei.

PD trebuie sa permita cunoasterea cantitatilor ce urmeaza a fi fabricate din fiecare reper,a duratelor de asamblare a fiecarui produs, termenele de livrare conform contractului. PPD contine detalierea acestor elemente pe diferite perioade de productie permitand vizualizarea rapida a stocurilor si piese componente a necesarului brut si net pentru fiecare dintre acestea

Notiunile care se gasesc in planul de productie au urmatoarele semnificatii:

CB - cerere bruta = N*2

CN - cerere neta = CB - S

S = stocul

L = cantitatea livrata

2.6 Determinarea tipului de productie

Se determina timpul de productie la nivel de reper prin metoda indicilor de constanta. Aceasta este o metoda cantitativ - calitativa,care ia in considerare gradul de omogenitate si continuitate in timp a lucrarilor care se executa pe locurile de munca.

Gradul de omogenitate si continuitate poate fi cuantificat, pentru fiecare reper g si operatie k, cu ajutorul unui indicator TP, care poate fi calculat cu relatia :

TP in care :

R- este ritmul mediu al fabricatiei, in min/buc;

T- timpul unitar al operatiei k,in min/buc .

Incadrarea unei anumite operatii k intr-unul dintre cele doua mari tipuri de productie(serie sau masa) se face dupa cum urmeaza :

• Daca    TP >1, operatia corespunde productiei de serie ;
• Daca    TP ≤1, operatia corespunde productiei de masa.

Productia de serie poate fi diferentiata functie de anumite limite stabilite conventional pe baza experientei de productie :

• Daca 1< TP≤10, operatia corespunde productiei de serie mare(SM) ;
• Daca 10< TP≤20, operatia corespunde productiei de serie mijlocie ;
• Daca TP>20, operatia corespunde productiei de serie mica(Sm).

Regimul de lucru :

• Numarul de zile lucratoare z=240 zile/an ;
• Numarul de schimburi k_s=1 schimb ;
• Numarul de ore pe schimb h=8 ore.

Fondul nominal de timp (F )se determina cu relatia:

F= z

F

Ritmul mediu al fabricatiei (R_g) se determina cu relatia :

R=

N_g2 = 260+600+600+300=1760

N_g8 = 260+600+600+300=1760

N_g9 = 270+600+600+300=1770

R_g2 = 60*1920/1360 = 84,70

R_g8 = 60*1920/1360 = 84,70

R_g9 = 60*1920/1370 = 84,08

2.7 Stabilirea formei de organizare a productiei

Se determina prin calculul ponderilor tipurilor de productie si se stabileste in concordanta cu forma de organizare a productiei (succesiva, paralel,mixta).

• In cazul in care productia de serie mica este preponderenta se alege forma de organizare succesiva ;
• In cazul in care productia de serie mijlocie este preponderenta sau avem de-a face cu un amestec de tipuri de productie(mica,mijlocie,mare) se alege forma de organizare mixta ;
• In cazul in care productia de serie mare este preponderenta se alege forma de organizare paralela.

PT R6 ORGANIZARE MIXTA

PT R7 ORGANIZARE MIXTA

PT R8 ORGANIZARE SUCCESIVA