	Aeronautica	Comunicatii	Constructii	Electronica	Navigatie	Pompieri
	Tehnica mecanica

Navigatie

Index » inginerie » Navigatie
» Nomenclatura navala

Nomenclatura navala

NOMENCLATURA NAVALA

TERMENI GENERALI

Nr. Crt.	Fig.	Denumirea	Definitia
1	1	Sectiunea maestra	Plan transversal imaginar de referinta care imparte nava in doua pe lungime
2	1	Plan diametral (PD)	Plan longitudinal imaginar de referinta care imparte nava in doua pe latime
3	1	Plan de baza (PB)	Plan orizontal imaginar de referinta situat la fundul navei
4	1	Pupa (Pp)	Partea din nava aflata in spatele sectiunii maestre, in sensul de inaintare a navei
5	1	Prova (Pv)	Partea din nava aflata in fata sectiunii maestre, in sensul de inaintare a navei
6	1	Tribord (Tb)	Partea din nava din dreapta planului diametral, privind din pupa
7	1	Babord (Bb)	Partea din nava din stanga planului diametral, privind din pupa
8	1	Opera vie	Partea din nava aflata sub nivelul liniei de plutire de plina incarcare
9	1	Opera moarta	Partea din nava aflata deasupra nivelul liniei de plutire de plina incarcare
10	1	Fund	Constructia de rezistenta care limiteaza inferior corpul navei intre bordaje
11	1	Bordaj	Constructia de rezistenta care limiteaza lateral corpul navei
12	1	Dublul fund	Constructia de volum situata in partea inferioara a navei, formata din invelisul dublului fund, fundul, gurna navei si osatura din dublu fund
13	1	Dublul bordaj	Constructia situata in bordure, formata din invelisul bordajului, peretele longitudinal si osatura din dublul bordaj
14	1	Perete	Constructia verticala care separa nava in incaperi, compartimente sau limiteaza suprastructuri si rufuri
15	1	Puntea superioara	Puntea etansa cea mai de sus, extinsa pe toata lungimea navei, pana la care se masoara inaltimea de constructie a navei. La navele cu mai multe punti, puntea superioara este si punte principala si punte de bord liber
16	1	Puntea principala	Puntea cea mai de sus continua pe toata lungimea navei. La navele cu doua punti, puntea principala este si punte superioara si punte de bord liber. La navele cu mai multe punti, puntea principala este de regula a doua punte de jos in sus.
17	1	Tanc	Compartimentul din corpul navei, destinat depozitarii produselor lichide (apa, combustibil, ulei, etc.)
18	1	Pic prova	Compartimentul etans cuprins intre etrava si peretele de coliziune
19	1	Pic pupa	Compartimentul etans, cuprins intre etambou si peretele de presetupa
20	1	Compartiment masini (CM)	Compartimentul limitat de doi pereti transversali etansi care se extend din bord in bord, destinat amplasarii masinilor de propulsie
21	1	Magazie	Compartimentul limitat de doi pereti transversali etansi, destinat depozitarii marfurilor care se transporta
22	1	Tanc de balast	Compartiment etans, in corpul navei, destinat balastului
23	1	Tanc de marfa	Compartimentul etans, in corpul navei, destinat transportului incarcaturilor lichide
24	1	Tanc central	Compartimentul etans limitat lateral de peretii longitudinali
25	1	Tanc lateral	Compartimentul etans, limitat de peretele longitudinal si bordaje
26	1	Coferdam	Spatiul limitat de constructii etanse, care separa incaperi cu destinatii diferite pe nave (combustibili sau lubrifianti de celelalte compartimente)
27	1	Duneta	Suprastructura din pupa navei, limitata de oglinda pupei si borduri
28	1	Teuga	Suprastructura din prova navei, limitata de etrava si de bordura
29	1	Ruf	Constructia inchisa amplasata pe puntea suprastructurilor, partiala in latime, avand usi, sau alte deschideri similare in peretii exteriori
30	1	Suprastructura	Constructia inchisa amplasata pe puntea superioara care se extinde din bord in bord avand usi, hublouri sau alte deschideri similare in peretii exteriori
31	-	Osatura corpului	Sistemul de grinzi longitudinale si transversale care impreuna cu invelisul, asigura corpului forma si rigiditatea necesara
32	-	Sistemul longitudinal de osatura	Sistemul de constructie, in care elementele osaturii simple sunt dispuse longitudinal
33	-	Sistemul transversal de osatura	Sistemul de constructie, in care elementele osaturii simple sunt dispuse transversal
34	-	Sistem mixt de constructie	Sistemul de constructie, in care unele parti ale corpului sunt construite in sistem longitudinal (exemplu: puntea si fundul) iar bordajul in sistem transversal
35	1	Platforma CM	Puntea inferioara in zona compartimentului masini. Daca sunt mai multe platforme, ele se numeroteaza: platforma 1, 2, etc., de jos in sus)
36	1	Tunel bowthruster	Tunelul propulsorului prova

EXTREMITATEA PUPA

Nr. Crt.	Fig.	Denumirea	Definitia
1	-	Etamboul	Constructia rezistenta care delimiteaza conturul pupa. Etamboul este continuarea chilei
2	2a	Bolta etamboului	Partea superioara a etamboului intre butucul elicei si etamboul carmei
3	2a	Tubul etambou	Tubul etans prin care trece arboreal port-elice situate la capatul din pupa al navei, in picul pupa
4	2a	Tubul etambreu	Tubul etans prin care trece axul carmei (pana la compartimentul masinii de carma)
5	2a	Pintenul carmei	Constructia rezistenta legata de bolta etamboului, pentru rezemarea carmelor semisuspendate
6	2a	Cosul pupa	Constructia corpului navei din pupa, situata deasupra carmei (care face parte in general din picul pupa)
7	2a	Oglinda pupa	Constructia plana, inclinata sau verticala, care limiteaza spre pupa cosul pupa
8	2b	Cavaletul arborelui port-elice	Constructia exterioara corpului navei care constituie un support pentru arboreal port-elice
9	2b	Bratul cavaletului	Piesa cu caracter hidrodinamic care fixeaza butucul cavaletului de corpul navei
10	2b	Butucul cavaletului	Bucsa in pupa navei in care se reazema capatul dinspre elice al arborelui port-elice
11	2b	Derivorul	Constructia metalica menita sa mareasca suprafata de deriva a navei
12	2a	Diuza elicei	Constructia circulara cu profil hidrodinamic, in care lucreaza elicea
13	2a	Perete de presetupa	Peretele transversal etans care separa picul pupa de restul navei si este dispus in fata etamboului
14	2a	Pana carmei	Constructia cu profil hodrodinamic in general, prin rotirea careia nava poate fi guvernata (isi poate schimba directia de deplasare)

EXTREMITATEA PROVA

Nr. Crt.	Fig.	Denumirea	Definitia
1	-	Etrava	Constructia de rezistenta pe conturul extremitatii prova in PD, in prelungirea chilei
2	3	Putul lantului	Constructia metalica situata sub puntea teugii, avand de regula forma cilindrica sau paralelipipedica, in care se depoziteaza lantul de ancora
3	3	Perete de coliziune	Peretele transversal etans care separa picul prova de restul navei
4	3	Bulb prova	Constructia de volum bombata, situata in partea inferioara a extremitatii prova destinata sa micsoreze rezistenta la inaintare a navei

COMPARTIMENTUL MASINI (CM)

Nr. Crt.	Fig.	Denumirea	Definitia
1	4	Postamentul motorului principal	Constructia metalica pe care se fixeaza motorul principal, amplasata pe dublul fund
2	-	Putul CM (saht)	Constructia verticala, de sectiune dreptunghiulara, prin care trec, deobicei, conductele de evacuare a gazelor, facand legatura intre CM si cosul de fum
3	-	Spirai	Constructie metalica situata la nivelul puntii libere, care materializeaza o decupare in acesta punte prin care se scot sau se introduc echipamente si/sau agregate in CM
4	-	Capacul spiraiului	Elementul demontabil sau rabatabil al spiraiului destinat inchiderii CM
5	-	Tunelul liniei de arbori	Compartimentul etans, amplasat intre CM si picul pupa, care protejeaza linia de arbori la trecerea acesteia prin alte compartimente

ZONA MAGAZIILOR DE MARFA

Invelisul exterior si invelisul puntii
Nr. Crt.	Fig.	Denumirea	Definitia
1	-	Invelisul exterior	Constructia exterioara din tabla, constituind suprafata fundului si suprafata bordajului navei
2	5	Invelisul fundului	Constructia exterioara din tabla care margineste inferior corpul navei intre bordaje
3	5	Chila plata	Fasia orizontala centrala a invelisului de fund, dispusa longitudinal, simetric fata de PD al navei
4	-	Chila masiva	Element longitudinal de fund, realizat ca o grinda care se intinde pe toata lungimea navei sau pe un anumit segment din lungimea navei
5	5	Invelisul bordajului	Constructia exterioara din tabla, care margineste lateral corpul navei intre fund si punte
6	5	Centura	Fasia de tabla a bordajului care se imbina cu puntea superioara
7	5	Tabla gurnei	Tabla de legatura intre invelisul bordajului si invelisul fundului
8	5	Invelisul puntii	Constructia din tabla care acopera puntea intre bordaje
9	5	Tablele puntii	Tablele care constituie invelisul puntii
10	5	Tabla lacrimara	Tabla extrema a puntii care se imbina cu tabla bordajului
11	5	Invelisul dublului fund	Constructia din tabla care acopera dublul fund intre bordaje
12	5	Tablele dublului fund	Tablele care constituie invelisul dublului fund
13	5	Tablele dublului bordaj	Tablele peretelui longitudinal care limiteaza interior dublu bordaj
14	5	Tablele peretilor	Tablele care constituie invelisul peretilor longitudinali sau transversali

Fundul si dublul fund
Nr. Crt.	Fig.	Denumirea	Definitia
15	6	Suport central	Element de osatura compusa, etans sau cu decupari, situat in PD pe toata lungimea navei intre tabla fundului si tabla dublului fund
16	6	Suport lateral	Element de osatura compusa, dispus lateral fata de PD intre tablele fundului si tablele dublului fund
17	6	Longitudinala de fund	Element de osatura simpla executat din profil laminat sau platbanda din tabla, dispus longitudinal pe tabla fundului
18	6	Longitudinala de dublufund	Element de osatura simpla executat din profil laminat sau platbanda din tabla, dispus longitudinal pe tabla dublului fund
19	6	Varanga	Element vertical de osatura compusa, etans sau cu decupari, situat in planul unei coaste intre tabla fundului si tabla dublului fund
20	6	Brachet	Element de osatura simpla sau compusa, din tabla, situat in plan transversal sau longitudinal pe un anume segment (de regula intre doua coaste sau doua longitudinale) intre tabla fundului si tabla dublului fund
21	6	Nervura	Element de osatura simpla executat din tabla sau profil laminat avand rolul de rigidizare a tablei pe care este montat
22	6	Put de santina	Constructie structurala etansa, situata in dublu fund, destinata colectarii scurgerilor din magazii sau CM

Bordajul si dublul bordaj
Nr. Crt.	Fig.	Denumirea	Definitia
23	7	Coasta	Element de osatura simpla transversala, sudat pe bordajul navei intre doua punti sau intre punte si dublu fund in planul unei coaste
24	7	Coasta intarita/cadru	Element de osatura compusa, etans sau cu decupari, situat intre bordaj si dublu bord, intre doua punti sau intre punte si dublu fund, in planul unei coaste
25	7	Stringher	Element de osatura intarita, longitudinal, situate pe tabla bordajului, orizontal sau perpendicular
26	7	Chila de ruliu	Element de osatura simpla sau compusa, dispus longitudinal pe exteriorul navei, perpendicular pe invelisul gurnei pentru reducerea amplitudinii de ruliu
27	7	Longitudinala de bordaj	Element de osatura simpla, realizat din profil laminat sau platbanda, dispus longitudinal pe tabla bordajului
28	7	Montant de dublu bordaj	Element de osatura simpla sau compusa situat vertical pe peretele dublului bordaj in planul coastei
29	7	Traversa nepuntita	Element de osatura simpla sau dispus orizontal in planul coastei intre elementele de pe bordaj si cele de pe dublu bordaj in scopul rigidizarii constructiei
30	7	Guseu	Element din tabla, de regula de forma triunghiulara sau apropiata de aceasta, servind la imbinarea diferitelor elemente de structura intre ele

Puntile
31	7	Traversa	Element de osatura simpla sau intarita, dispus in planul coastei, care rigidizeaza invelisul puntii si serveste ca reazem pentru longitudinale sau curenti de punte
32	7	Longitudinala de punte	Element de osatura simpla al puntii, situat in plan longitudinal, realizat din profil laminat sau platbanda din tabla
33	7	Curent	Element de osatura intarita, situat in plan longitudinal, servind ca reazem pentru osatura transversala a puntii
34	7	Pontil	Element din teava sau profil compus amplasat in planul coastei, intre doua punti
35	7	Placuta	Element din tabla cu rol de rigidizare sau de etansare a decuparilor de la intersectia elementelor de osatura
36	-	Gura de magazie	Deschiderea in punte pentru incarcarea si descarcarea marfurilor
37	7	Rama gurii de magazie	Constructia verticalacare inconjoara gura de magazie, situata pe punte(longitudinal si transversal)
38	7	Capac gura de magazie	Constructia care care acopera si etanseaza gura de magazie
Pereti
39	7	Montant	Element de osatura simpla, vertical, realizat din profil laminat sau platbanda din tabla, sudat pe tablele peretilor pentru asigurarea rezistentei si stabilitatii constructiei
40	7	Montant intarit	Element de osatura intarita, vertical, realizat din profil compus, montat de regula in dreptul curentilor de punte
41	7	Orizontala	Element de osatura simpla sau intarita montat pe un perete longitudinal sau transversal pe care se reazema montantii
42	7	Gofra	Constructie, de regula verticala, de rigidizare a peretilor, realizata prin indoire dupa un anume profil a tablelor peretilor
Diverse
43	7	Parapet	Constructia sudata care margineste conturul unei punti, cu scopul de protectie a echipajului impotriva caderii de pe punte
44	7	Copastie	Elemental din tabla sau profil laminat dispus pe marginea superioara a parapetului
45	-	Postament	Constructie sudata care serveste drept suport pentru un agregat, motor, echipament, etc.
46	-	Coloneta	Constructie sudata care serveste drept suport pentru o macara

CALITATI ALE NAVELOR

FLOTABILITATEA

Este capacitatea navei de a se mentine in stare de plutire , in conditiile de incarcare stabilite .Nava in stare de plutire, ca orice plutitor, este actionat de un sistem de forte format din fortele de greutate de o parte ,fortele hidrostatice de cealalta parte .

1 - forta de greutate a navei-Wcare este rezultanta fortelor de greutate ale partilor componente si incarcaturii navei ;ea actioneaza pe verticala in jos si este aplicata in centrul de greutate al navei G .

2 - forta de flotabilitate V,care este rezultanta fortelor de presiune hidrostatica ce actioneaza asupra partii imerse a carenei ,aceasta forta este egala cu volumul de apa dezlocuit de carena ,ea actioneaza pe verticala de jos in sus si este aplicata in centrul de carena C

Pentru ca o nava sa fie in echilibru, trebuie ca cele doua forte sa fie egale,de sens contrar si sa aiba acelasi suport .

DEPLASAMENTUL - este greutatea volumuli de lichid dislocat de carena .

La o nava se deosebesc o multime de deplasamente in functie de conditiile de incarcare. Doua din acestea prezinta importanta pentru nava :

deplasamentul de plina incarcare -care reprezinta volumul dislocuit de nava complet incarcata gata de plecare cu toate proviziile,rezervele de combustibil, ulei , apa , marfa si echipaj la bord.

deplasamentul usor -corespunzator navei goale ,numai cu echipajul la bord .

Diferenta dintre cele doua deplasamente reprezinta capacitatea de incarcare a navei sau deadweight (dwt ) .

STABILITATEA

Reprezinta capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru dupa incetarea cauzelor exterioare care au provocat scoaterea ei din aceasta pozitie .

Nava se poate inclina in jurul axei longitudinale , numita inclinare trasversala si in jurul axei transversale ,numita inclinare longitudinala .

Unghiul de inclinare transversala se noteaza cu θ ,iar cel de inclinare longitudinala cu φ . In studiul stabilitatii se admit doua ipoteze :

volumul carenei ramane constant ;

inclinarile navei se fac numai in jurul axelor centrale principale .

Inclinarile navei se produc sub actiunea unui moment care se numeste moment de inclinare transversala - cand rotirea navei se produce in jurul axei longitudiale si moment de inclinare longitudinala -cand rotirea se produce in jurul axei transversale.

In momentul cand nava este scoasa din starea de echilibru sub actiunea momentului exterior, nava se inclina cu un unghi mic ,forta w ramane aplicata in centrul de greutate G ,va fi perpendiculara pe noua linie de plutire W1-L1 .Forta de impingere , isi pasreaza marimea ,iar directia ei trece prin pozitia noului centru de carena C1, din cauza formei schimbate a volumuli imers, fiind perpendiculara pe noua linie de plutire W1-L1

NESCUFUNDABILITATEA

Nescufundabilitatea este capacitatea navei de a pluti si de a-si mentine stabilitatea in situatia cand unul sau mai multe compartimente au fost inundate cu apa in urma producerii unor avarii la corpul navei.
Rezolvarea problemei de nescufundabilitate a navei presupune abordarea a doua etape distincte:
1.compartimentarea navei - inseamna stabilirea pozitiei peretilor etansi si implicit modul de impartire a corpului navei in compartimente etanse, astfel incat nava sa reziste la o avarie ipotetica standard;
2. flotabilitatea si stabilitatea de avarie - reprezinta determinarea caracteristicilor de flotabilitate si stabilitate ale navei in conditia producerii unei avarii determinate.

In timpul expluatarii sunt situatii cand, din cauza unor avarii ,se produc gauri de apa prin care patrunde lichidul.La nava se stabileste un calcul de compartimentare ,iar numarul de compartimente inundate cu care o nava poate naviga se stabileste in functie de destinatia navei,de conditiile de navigatie si valoarea incarcaturii.

Navele de marfa se construiesc nescufundabile cu un singur compartiment inundabil, iar navele de pasageri cu doua sau mai multe compartimente inundabile dupa caz.Prin calculul de compartimentare se stabileste numarul peretilor transversali etansi si distanta dintre acestia ,precum si numarul de punti , care sa asigure un numar suficient de mare de compartimente etanse .

Nava , din constructie , trebuie sa aiba asigurata proprietatea de a-si pastra calitatile sale de flotabilitate in cazul inundarii unor compartimente .

In cazul unei sparturi in corpul navei sunt inundate unul sau mai multe compartimente, din care cuza variaza pescajul si stabilitatea navei .

Cand inclinarea transversala sau longitudinala a navei este importanta ca valoare, stabilitatea ei este insuficienta,atunci in scopul imbunatatirii calitatilor de flotabilitate ,se trece la inundarea voita a compartimentelor corespunzatoare .

1-pereti transversali

2-pereti longitudinali

3-puntea dublului fund

REZISTENTA LA INAINTARE

Orice nava in deplasarea sa intr-un mediu fluid intampina o forta din partea acestuia, numita rezistenta la inaintare.

Rezistenta pe care o intampina o nava la deplasarea sa cu o viteza data, poate fi socotita ca suma, a urmatoarelor componente astfel :

Unde :

Rf -rezistenta de frecare ;

Rw -rezistenta de val;

Rv -rezistenta de vartejuri sau de forma ;

Ra -rezistenta apendicilor ;

Raer -rezistenta opusa de aer la inaintarea navei .

Rezistenta de frecare se datoreste fortelor de frecare dintre particulele de fluid si corpul navei din cauza vascozitatii .

Rezistenta de val se datoreaza surplusului de energie care trebuie consumat pentru a forma si intretine sistemul de valuri ce ia nastere la deplasarea navei.

Rezistenta de vartejuri sau de forma se naste din cauza influentei vascozitatii lichidului asupra distributiei presiunilor hidromecanice de-a lungul corpului navei .

Rezistenta apendicilor reprezinta rezistenta asa-numitelor proeminente ale navei cum ar fi : carmele, chilele de ruliu, axele elicelor, cavaletii. Aceste proeminente sunt destul de adanc situate in apa si de aceea vor da rezistenta de frecare si de forma .

Rezistenta aerului reprezinta rezistenta pe care o opune aerul partea emersa la inaintarea navei cu o viteza data.

GUVERNAREA NAVEI

Capacitatea navei de a se mentine pe o directie de inaintare sau de a-si schimba directia la comanda se numeste guvernare .

Guvernarea se realizeaza prin doua proprietati ale navei : stabilitatea de drum si manevrabilitatea .

Stabilitatea de drum reprezinta capacitatea navei de a-si mentine directia rectilinie de deplasare stabilita.

Manevrabilitatea - este capacitatea navei de a-si schimba directia si de a inainta pe un drum curbiliniu .

Guvernarea navei se asigura printr-un sistem in care dispozitivul principal este carma . Nava se manevreaza prin rotirea carmei (bandarea carmei ) cu un unghi spre un bord sau spre celalalt . Carma reprezinta o aripa de dimensiuni limitate, amplasata de regula in pupa navei si in rare cazuri in prova .

Cand carma este amplasata in planul diametral ,nava se mentine pe un drum drept- rectiliniu ; cand carma este rotita spre tribord sau babord nava gireaza ocolind obstacole, navele intra si iese din port .

A- schimbarea directiei B - stabilitate de drum

A,B - manevrabilitate

Politica de confidentialitate

Navigatie

ESUAREA VOLUNTARA SI ACTIUNI IMEDIATE

Probleme rezolvate navigatie

Adunarea la posturile de urgenta

MANEVRA NAVEI IN CICLON IN EMISFERA N SI S

NAVIGATIA ORTODROMICA

SCHEMA DE CAUTARE COMBINATA NAVA-AERONAVA

FLOTABILITATEA NAVEI

PREGATIREA PENTRU ACORDAREA ASISTENTEI SI INTERPRETAREA INFORMATIILOR PRIMITE

UTILIZAREA MATERIALELOR PIROTEHNICE

Instalatia de ancorare