Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
Clasificarea navelor. partile principale ale navei


Clasificarea navelor. partile principale ale navei


CLASIFICAREA NAVELOR. PARTILE PRINCIPALE ALE NAVEI

Clasificarea navelor

Navele fluviale se clasifica in doua categorii principale

- propulsate



- nepropulsate

care la randul lor se impart, dupa destinatie, in grupe de nave :

a. Navele propulsate sunt destinate in primul rand pentru efectuarea remorcajului incarcate cu marfuri si care in sistemul de navigatie fluvial sunt, de regula, nepropulsate.

Navele propulsate se pot clasifica dupa destinatia lor in mai multe grupe:

Grupa navelor propulsate destinate efectuarii transportului fluvial in care intra: remorcherele de linie; impingatoarele de linie; barjele si slepurile autopropulsate; tancuri autopropulsate.

Grupa navelor pasagere fluviale in care intra: pasagerele clasice; pasagerele rapide (nave cu aripi portante); hidrobuzele; bacurile de traversare autopropulsate; feriboturile.

Grupa navelor fluviale propulsate cu destinatie speciala care cuprinde: nave scoala; nave de salvare; nave hidrografice, nave de semnalizare; nave spargatoare de gheata.

Grupa navelor fluviale tehnice care cuprinde in general aceleasi nave ca si grupa navelor tehnice militare: dragi, salade, macarale plutitoare etc

Grupa navelor fluviale de serviciu care cuprinde si ea nave similare cu cele din grupa navelor de serviciu maritime: remorchere de manevra, pilotine, nave de stins incediu, nave de bunkeraj si salupe pentru diverse servicii.

b. Navele nepropulsate sunt simple, constituind de fapt un fel de hambare plutitoare. Si aceasta categorie de nave se poate clasifica dupa destinatie in mai multe grupe.

Grupa navelor nepropulsate de transport, in care intra:

- slepurile-nave, de regula, acoperite cu capace, destinate transportului de marfuri generale si care naviga in convoaie remorcate;

- barjele-nave fara echipaj, construite special pentru navigatie in convoaie impinse. Barjele pot fi acoperite cu capac sau descoperite, in functie de marfurile pe care le transporta. Se folosesc, de regula, pentru marfuri in vrac - cereale, minereu, carbune, produse balastiere, dar pot transporta si marfuri generale;

- ceamurile-nave descoperite destinate in special pentru transportul de piatra, nisip si balast;

- tancurile-nave cisterne destinate transportului de produse lichide, de regula produse petroliere;

- pletinele-nave mici, cu fund plat, destinate navigatiei pe rauri neamenajate.

Grupa navelor nepropulsate destinate pasagerilor si personalului cuprinde pontoane de acostare, pontoane dormitor si bacuri mici de trecere pasageri si mijloace auto.

Grupa navelor nepropulsate tehnice cuprinde dragi, salande, deroseze, macarale plutitoare, graifare plutitoare, tancuri de bunkeraj, pontoane atelier etc.

Partile principale ale navei

Suprafata corpului teoretic este considerata, la navele cu corp metalic, suprafata interioara a invelisului exterior, care se poate reprezenta grafic pe trei plane principale de proiectie (fig.1.1).

Planul diametral P.D. este un plan vertical longitudinal care imparte corpul navei in doua parti simetrice. Privind in sensul de miscare al navei, aceste parti sunt (fig.1.1.a.):

- babordul Bb, situat in partea stanga a planului diametral;

- tribordul Tb, situat in partea dreapta a planului diametral.

Etrava este constructia de rezistenta care inchide nava la extremitatea anterioara. Intersectia planului diametral cu elementele de structura din prova navei se numeste linia provei sau linia etravei (3) care poate avea forme diferite (dreapta (fig1.1a.), inclinata (fig1.1e.), franta, curba cu sau fara bulb).

Etamboul este constructia de rezistenta care inchide nava la extremitatea posterioara. Intersectia planului diametral cu elementele de structura din pupa navei se numeste linia pupei sau linia etamboului (4) care poate avea diferite forme.

Chila navei este sirul de table a invelisului fundului din dreptul planului diametral. Intersectia planului diametral cu fata superioara a chilei se numeste linia chilei (LK) care poate fi dreapta (fig1.1a.), sau inclinata (fig1.1 e.).

Intersectia planului diametral cu fata inferioara a invelisului puntii se numeste linia puntii in plan diametral (LPD) si prezinta o curbura denumita selatura puntii in plan diametral

Planul transversal al cuplului maestru este un plan transversal, vertical care trece prin sectiunea maestra si imparte corpul navei in doua parti nesimetrice (fig.1.1 b.):

-prova Pv, extremitatea anterioara in forma de pana pentru a despica mai usor apa este orientata in sensul normal de deplasare a navei;

-pupa Pp, extremitatea posterioara cu forme subtiate pentru a permite montarea si functionarea carmei si propulsorului este orientata in sensul opus deplasarii normale a navei.

Sectiunea maestra, denumita si cuplul maestru, este sectiunea transversala de arie maxima a navei. De regula, sectiunea maestra este dispusa la jumatatea lungimii teoretice a navei. Intersectia planului transversal al cuplului maestru cu fata superioara a invelisului fundului se numeste linia fundului in plan transversal (1) si poate avea diferite forme(dreapta, curba, in V etc.).

Intersectia planului transversal al cuplului maestru cu fata inferioara a invelisului puntii se numeste linia puntii in plan transversal al cuplului maestru si prezinta o curbura denumita selatura puntii in plan transversal (2), cu rolul de a permite scurgerea apei de pe punte in afara bordului.

Intersectia planului transversal al cuplului maestru cu fata interioara a invelisului lateral al navei se numeste linia bordului in plan transversal al cuplului maestru (5) care poate fi verticala (fig1.1 b.), sau inclinata (fig1.1 d.).

Fig.1.1. Planele principale de proiectie ale navei

Planul plutirii PL (fig1.1c.), este un plan orizontal, longitudinal, care coincide cu suprafata libera a apei linistite si imparte corpul navei in doua parti nesimetrice: partea imersa sau carena ; partea emersa. Intersectia planului plutirii cu fata interioara a invelisului lateral al navei se numeste linia bordului in planul plutirii (5).

Planul de baza PB este un plan auxiliar, longitudinal, orizontal care trece prin punctul obtinut din intersectia PD, si linia chilei.

Urmele PB in PD si sunt drepte orizontale (longitudinala si transversala), poarta denumirea de linii de baza LB (fig.1.1).

1.3. Dimensiunile principale ale navei

Caracterizarea din punct de vedere valoric a geometriei corpului navei se face prin intermediul dimensiunilor principale(fig.2.1).

Dimensiunile principale ale navei in plan longitudinal

LCWL - lungimea pe plutirea de plina incarcare sau lungimea teoretica este distanta masurata in PD pe CWL intre punctele de intersectie ale acestei plutiri cu linia etamboului si linia etravei (fig.1.2. a.).

Lmax - lungimea maxima este distanta masurata in PD pe orizontala intre punctele extreme pupa si prova navei, excluzand partile nestructurale ale corpului (fig.1.2. a.).

L - lungimea de calcul este distanta masurata de la muchia anterioara a etravei pana la axul carmei, la nivelul liniei de incarcare de vara sau se adopta egala cu 96% din lungimea navei masurata pe aceeasi linie de plutire, de la muchia anterioara a etravei pana la extremitatea pupa a navei. Este definita conform prescriptiilor R.N.R. si se utilizeaza la dimensionarea elementelor constructive ale navei.

Fig.1.2. Dimensiunile principale ale navei

Lpp - lungimea intre perpendiculare este distanta masurata in PD pe CWL intre punctele de intersectie ale acestei plutiri cu axul carmei si linia etravei (fig.1.3 a.)

Lpp (0,96..0,97)LCWL [m] (1.1)

Ppv - perpendiculara prova este dreapta continuta in PD, perpendiculara pe LB, dusa astfel;

- la navele metalice cu etrava din tabla, prin intersectia liniei de plutire de constructie cu fata interioara a etravei (fig.1.3. b);

- la navele metalice cu etrava masiva si la navele de lemn, beton, etc. prin proiectia in PD a intersectiei liniei de plutire de constructie cu intersectia suprafetei exterioare a bordajului cu etrava masiva (fig.2.2 c).

Ppp - perpendiculara pupa este dreapta continuta in PD perpendiculara pe linia de baza dusa astfel:

Fig.1.3. Perpendiculara pupa si prova

- la navele cu pupa tip crucisator, prin axul carmei (fig.1.3.a.).

- la navele metalice cu etamboul masiv in cadru inchis, prin intersectia liniei de plutire de constructie cu fata exterioara a etamboului carmei sau cu prelungirea acesteia.

- la navele fara etambou si fara carma, prin intersectia liniei de plutire de constructie cu suprafata interioara a bordajului.

- la navele de lemn, beton etc. prin intersectia liniei de plutire de constructie cu suprafata exterioara a bordajului.

Observatie

In calculul de proiectare se obisnuieste sa se considere ca lungimea intre perpendiculare si lungimea la linia de plutire sunt egale intre ele si egale cu lungimea de calcul; L = LCWL = Lpp

Lungimea L se va determina in functie de dw- tul indicat in tema de proiect. Se recomanda alegerea lungimii navei L (m) valoare intreaga (fara zecimale).

Dimensiunile principale ale navei in plan transversal

B - latimea teoretica este distanta masurata in sectiunea maestra, pe CWL, intre punctele de intersectie ale acesteia cu linia bordului (fig.1.2. b).

Bmax - latimea maxima este distanta masurata pe orizontala    intre punctele de intersectie ale selaturii puntii in plan transversal cu liniile bordurilor (fig1.2.b,d).

D - inaltimea de constructie este distanta masurata pe verticala in sectiunea maestra, de la suprafata superioara a chilei pana la intersectia suprafetei inferioare a puntii de bord liber cu bordajul (fig.1.3).

F - puntea de bord liber este distanta masurata pe verticala in sectiunea maestra, intre planul plutirii si punctul de intersectie al liniei puntii cu linia bordului (fig.1.2. a).

T - pescajul de constructie sau pescajul mediu (fig.1.2.a.) este pescajul rezultat din calcule dat de relatia:

T =

unde: Tpp si Tpv sunt pescajul pupa si respectiv pescajul prova (fig.1.2.e.). masurate pe Ppp si Ppv de la prelungirea fetei superioare a chilei pana la linia de plutire de constructie. Pentru notarea pescajului se foloseste si notatia d.

Observatie

In general la proiectare se foloseste o singura latime a navei si anume cea de la cuplul maestru B, se recomanda ca valoarea ei sa fie intreaga.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate