Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
CALCULUL CANTITATII DE MARFA


CALCULUL CANTITATII DE MARFA




CALCULUL CANTITATII DE MARFA

1 MASURATORI PENTRU DETERMINAREA TEMPERATURII SI

DENSITATII APEI DE MARE IN CARE PLUTESTE NAVA.

Temperatura si densitatea sunt doua proprietati fizice importante ale apei de mare care influenteaza calculul cantitatii de marfa operata.

Temperatura apei de mare este o marime variabila depinzand de o serie de factori care actioneaza in stratul de suprafata, dispunerea geografica a bazinului, vantul, curentii.

Tablele de deplasament se utilizeaza pentru densitati ale apei stabilite la valori de 1,000 t/m3 pentru apa dulce si de 1.025 t/m3 pentru apa sarata. In circumstantele aratate este convenita utilizarea de hidrometre de sticla cu certificat de precizie si calibrat in t/m3.Pentru mai multe motive un hidrometru de metal calibrat in termenii densitatii specifice la 15oC nu trebuie folosit in scopul determinarii cantitatii de marfa. Citirea hidrometrului este necesara pentru determinarea raportului greutate /volum a apei in care nava pluteste astfel incat sa se poata face diferenta intre valoarea sa si valorile de deplasament date in table pentru apa dulce la 1.000t/m3 sau apa sarata la 1.025 t/m3.




Corectarea citirii hidrometrului pentru apa de 15 C poate duce la erori. Desigur ca o corectie trebuie aplicata pentru expansiunea/contractia hidrometrului dar aceleasi corectii trebuie aplicate pentru aceleasi fenomene produse la nava. Pentru cele mai multe situatii practice aceste doua corectii se anuleaza reciproc si efectul lor poate fi neglijat.

Ca un argument suplimentar se poate observa ca daca temperatura apei de mare ar scadea brusc de la 30 la 15 C masa de apa dislocuita de nava nu s-ar modifica. Hidrometrul s-ar ridica in apa indicand o densitate mai mare dar si nava s-ar ridica in apa indicand un deplasament mai mic, produsul celor doua indicatii nemodificand substantial datele initiale.

De aceea se poate concluziona ca in scopul calculului cantitatii de marfa prin metoda pescajelor temperatura apei nu trebuie luata in mod normal in consideratie deoarece poate conduce la erori de pana la 0,35%.

Densitatea apei de mare variaza functie de temperatura, presiunea hidrostatica si de salinitate.

Variatii mari de densitati sunt inregistrate in zonele cu maree si in zonele in care se topesc gheturi. Densitatea apei poate varia intre valori de 0.990 si 1.032 t/m3.

Pentru determinarea cu precizie a densitatii apei de mare masuratorile se fac la trei nivele intre limitele pescajului navei la prova ,centru si pupa. Temperatura respectiv densitatea reala se determina facand media citirilor.

Densitatea apei de mare se determina cu ajutorul hidrometrului. Pentru o determinare corecta a densitatii apei de mare trebuie sa se tina cont de urmatoarele indicatii:

vasul de probe trebuie sa fie spalat cu apa din proba cercetata.

hidrometrului se coboara usor in lichid si se elibereaza numai dupa ce se constata ca pluteste.

se inlatura bulele de aer ce se formeaza in jurul hidrometrului prin rasucirea sau ridicarea lui.

se face citirea aplicand corectia de menisc gasindu-se nivelul real.

Pentru prelucrare datele citite se corecteaza cu corectiile instrumentelor indicate de atestatul fiecarui aparat de masura. Dupa citire aparatele se curaa si se pastreaza in cutiile lor care le protejeaza impotriva trepidatiilor.

Densitatea apei marii, citita cu hidrometrul in bazinul portului Odessa este 1.025 t /m3.

2 MASURATORI PENTRU DETERMINAREA PESCAJELOR NAVEI

Citirea pescajelor - este o operatiune simpla care se executa direct sau cu ajutorul instalatiilor de citire a pescajelor de la distanta(acestea sunt afectate de mari erori deci vor avea doar un rol orientativ).

Citirea pescajelor este posibila numai pana la o mare de gradul 3, peste aceasta limita nemaiputandu-se asigura precizia necesara calculului. Erori de un centimetru in citirea pescajelor pot conduce la erori in estimarea cantitatii de marfa de peste 100 tone.

Citirea se face de pe cheu, din salupa sau de pe o scara de pisica lasata in bordul dorit.   

Daca marea nu este linistita pescajele se citesc de mai multe ori cautandu-se media oscilatiilor.

Daca pescajul la cuplu maestru intr-un bord nu poate fi citit acesta se calculeaza cu formula

Tm = T +/- B/2 tgφ

unde B este latimea maxima a navei si φ unghiul de canarisire.

MASURATORI PENTRU DETERMINAREA GREUTATILOR LICHIDE   

LA BORD

Greutatile lichide de la bord se determina prin sondare sau prin citirea sticlelor gradate de nivel acolo unde acestea exista. Prin sondare se determina nivelul lichidelor din tancuri functie de care, cu ajutorul tablelor de calibraj se determina volumul ocupat de lichide in tancuri.

La efectuarea sondelor se vor avea in vedere urmatoarele compartimente:

-tancurile forepeak si afterpeak

-tancurile de balast



-tancurile de apa dulce

-santinele

-coferdamurile

-tunelul

-tancurile de combustibil usor, greu si lubrifianti

-bazinul de innot.

Pentru determinarea greutatilor lichide din aceste spatii este necesara cunoasterea densitatii lor care se va masura in cazul existentei de dubii cu privire la valoarea ei.

Sondarea se face cu ajutorul unei sonde de mana pe gura de sonda special construita in acest scop.

Situatia lichidelor din tancuri este data in tabelele de mai jos si deasemenea pescajele navei dupa ce nava a fost incarcata.

Tabelul nr. 6

Tabelul nr. 7

4 CORECTII DE PESCAJ

Corectarea pescajelor pentru inclinari transversale - se realizeaza facand media pescajelor masurate in ambele borduri la prova, centru si pupa navei obtinandu-se Tpv , Tc , Tpp.

Corectarea pescajelor pentru asieta - masuratorile de pescaj efectuate la marcile de pescaj sunt afectate de erori cand nava are o inclinare longitudinala. Acestea se datoresc constructiei corpului navei evazata spre prova si efilata spre pupa care nu permite amplasarea marcilor de pescaj exact pe perpendicularele pv , pp sau chiar pe centrul navei.

Ppv - verticala dusa prin intersectia liniei de plina incarcare de vara cu fata exterioara a

etravei.

Ppp - verticala dusa prin intersectia liniei de plina incarcare de vara cu axul carmei.

LIP - lungimea masurata pe orizontala dintre Ppv si Ppp.

Corectarea pescajului final pentru deformarea corpului navei - La terminarea operatiunilor de incarcare datorita repartizarii neuniforme a containerelor pe magazii

corpul navei poate prezenta deformari materializate in arcuiri sau contraarcuiri ale corplului navei in functie de repartitia spre extremitati sau spre centru a greutatii marfurilor.

In practica curenta la bordul navei aceste erori datorate deformarii corpului navei se elimina calculand pescajul de medie a mediilor astfel :

1. Se calculeaza Tm = 1/2 ( Tpvcor +Tppcor)

2. Se calculeaza pescajul mediu TM= 1/2 ( Tm + Tc )

3. Se calculeaza pescajul de medie a mediilor Tm/m 1/2 ( TM+Tc )

O metoda rapida de calcul a pescajului de medie a mediilor se face cu formula:

Tm/m Tc + Tpvcor + Tppcor )

Corectia pescajului final pentru densitate - Calculul cantitatii de marfa este influentat de densitatea apei in care pluteste nava dat fiind faptul ca documentatia este calculata pentru densitati ale apei de 1.000 t/m3 pentru apa dulce si 1.025 t/m3 pentru apa sarata. Densitatea apei de mare afecteaza deplasamentul deci implicit calculul cantitaii de marfa incarcate sau descarcate.

Corectarea pescajului pentru densitate se face gasind diferenta dT a pescajului corespunzatoare diferentei de densitate. Pentru ape cu densitati diferite volumele carenei navei corespunzatoare celor doua plutiri va fi diferit mai mic pe masura ce densitatea scade (apa mai dulce).

V= D x dens. standard    V' = D' x dens. observat

V= D x standard V`= D x ρ observat




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate