Protectia maximala de curent directionala a liniilor electrice cu alimentare bilaterala

Protectia maximala de curent directionala a liniilor electrice cu alimentare bilaterala

In cazul retelelor cu alimentare bilaterala ca cea reprezentata in figura 5.25. alimentarea se face atat de capatul A cat si de la capatul E, iar consumatorii pleaca de la sistemele de bare A, B, C, D si E.

Prin reglarea releelor de timp in ipoteza unei temporizari in trepte cu valorile inscrise in figura 5.26. pentru alimentarea dinspre stanga respectiv dinspre dreapta, nu se poate asigura o temporizare selectiva. Daca scurtcircuitul s-ar pro­duce in punctul desenat in figura toate protectiile fiind parcurse de curentul de scur­t­circuit, defectul va fi izolat de protectiile cu timpii cei mai scurti de actionare prin declansarea intrerupatoarelor Q₂ si Q₇ neasigurand selectivitatea protectiei. De altfel oriunde ar apare un scurtcircuit vor declansa in mod invariabil aceleasi intrerupatoare Q₂ si Q₇ neasigurandu-se o functionare selectiva a protectiei.

Figura 5.25. Retea electrica complexa cu alimentare bilaterala

G-generator electric, Q₁Q₈-intrerupatoare, A, B, C, D-noduri de ramificare a retelei.

Pentru a realiza selectivitatea este necesar sa introducem un nou criteriu (in afara celui a curentului marit) si anume sensul in care circula puterea (curentul) spre locul de defect. Este necesar ca fiecarei protectii maximale sa i se adauge un releu directional care sesizeaza sensul de circulatie al puterii si actioneaza numai daca transferul de putere are loc conform sagetilor din figura 5.25., excitand releul de timp corespuzator.

Figura 5.26. Schema electrica desfasurata monofilara a protectiei maximale

de curent directionale a unei retele cu alimentare bilaterala

Q₅-intrerupator pricipal, BD-bobina declansatorului, TC-transformator de curent, F₁-releu maximal de curent, F₂-releu directional, K₁T-releu de temporizare,

K₂-releu intermediar, L-linia electrica defecta.

Schema electrica principiala monofilara, a protectiei maximale directionale este prezentata in figura 5.26. Dupa cum se observa, pentru ca releul de timp K₁T sa fie excitat si sa comande dupa trecerea timpului reglat declansarea intreru­patorului Q₅, este necesar ca atat curentul sa depaseasca valoare reglata si deci releul maximal F sa-si inchida contactul, cat si ca sensul de circulatie a puterii de scurtcircuit sa fie de la bare spre linie si deci releul directional F₂ sa-si inchida contactele.
Ca relee directionale se folosesc releele de inductie cu rotor cilindric, avand infasurarea de curent inseriata cu cea a releului maximal si infasurarea de tensiune legata printr-un transformator de tensiune la bare. In cazul in care scurtcircuitul se produce pe portiunea CD conform figurii 5.25, releele directionale ale intreru­pa­torului Q₇ si Q₄ nu actioneaza si ca urmare vor declansa intrerupatoarele Q₅ si Q₆ dupa 0,7 s si dupa 1,3 s, asigurand declansarea selectiva a portiunii defecte din retea.