Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» Reabilitarea scolii generale nr. 3


Reabilitarea scolii generale nr. 3




Reabilitarea Scolii Generale nr. 3 si accesul la scoala prin str. 1 Iunie




I.         Generalitati

Prin reabilitarea Scolii Generale nr. 3 din Municipiul Tarnaveni se va imbunatati infrastructura educationala in vederea respectarii standardelor europene. Astfel se realizeaza o contributie majora la atingerea obiectivului european al politicii de coeziune economica si sociala. Obiectivul specific al acestei activitati reprezinta cresterea gradului de integrare a populatiei in procesul educational si reducerea abandonului scolar timpuriu.

Aspecte precum asigurarea calitatii si accesului la educatie sunt intr-o stransa legatura cu situatia infrastructurii de invatamant, calitatea actului didactic, precum si calitatea dotarilor existente. Atat la nivel european cat si la nivel national au fost stabilite politici in domeniul educatiei care acorda o atentie deosebita grupurilor dezavantajate si accesului acestora la educatie. In acest sens populatia rroma a facut si continua sa faca obiectul diferitelor programe prin care se doreste includerea acestei categorii de populatie in societate, pe piata muncii, in sistemele de educatie si de sanatate. Printre principalele obiective adoptate de Consiliul European de la Barcelona (2002) se numara facilitarea accesului tuturor la procesul educational si imbunatatirea infrastructurii de invatamant.

In conformitate cu obiectivele la nivel european Romania a adoptat mai multe programe care pun in centrul atentiei necesitatea luarii unor masuri pentru asigurarea accesului la invatamant a grupurilor dezavantajate. Populatia de etnie rroma se incadreaza in aceasta categorie, motiv pentru care anumite masuri se impun pentru imbunatatirea situatiei acestui grup minoritar.

Includerea rromilor in viata sociala depinde in mare masura de nivelul lor de instruire. Datele obtinute in urma recesamantului din 2002 indica, la nivel national, faptul ca cea mai mare parte a populatiei rrome de 10 ani si peste a absolvit cursurile scolii primare (39,5%), 23,8% din populatie sunt absolventi de scoala gimnaziala, 3,3% de invatamant profesional si de ucenici, 1,4% de invatamant liceal si doar 2,9% din totalul populatiei de etnie rroma a absolvit o forma de invatamant superior de lunga durata. Conditiile precare si veniturile scazute se reflecta negativ in situatia educationala a minoritatii rrome. Astfel abandonul scolar si nescolarizarea au o frecventa mai mare fata de media nationala, in randul copiilor de rromi. Aproape 12% din copiii rromi in varsta de 7-16 ani au intrerupt scoala inainte de finalizarea invatamantului obligatoriu, iar 18% sunt nescolarizati. Din totalul copiilor nescolarizati din Romania peste 80% sunt rromi. Mai mult de o treime (38,6%) din rromi sunt analfabeti functional.(sursa: Planul National de Dezvoltare).

Dezvoltarea economica si sociala a rromilor reprezinta o provocare pentru societate si pentru autoritati. Unele dintre cele mai presante probleme cu care se confrunta acestia sunt nivelul scazut de educatie, locuinte nesatisfacatoare (din punct de vedere al standardului decent de viata) nivelul precar al sanatatii-toate acestea conducand la un cerc vicios al saraciei si excluderii. Dovezile si argumentele in ceea ce priveste nivelului de saracie a rromilor sunt de-a dreptul frapante. Rata de saracie a comunitatii defavorizate este uneori de zece ori mai mare decat cea a restului populatiei. Data fiind aceasta stare de fapt rromilor le sunt limitate posibilitatile de a iesi din acest cerc vicios datorita discriminarii si a lipsei de educatie, a excuderii lor de la orice participare la viata sociala si politica.

In ciuda unor eforturi reale in directia corectarii acestor anomalii disparitatile privind conditiile de viata exista in continuare. Asta se intampla deoarece este necesara o interventie pe planuri multiple, insa domeniul educatiei este unul dintre cele mai importante deoarece fara o pregatire de baza acestia nu au nici o sansa de a iesi din cercul vicios al saraciei.

II. Relevanta proiectului fata de diferite programe si planuri de dezvoltare nationale, regionale si locale

2.1 Planul National de Dezvoltare

Prin Planul National de Dezvoltare Romania a stabilit ca prioritate dezvoltarea sistemului educational in vederea asigurarii accesului egal pentru toate categoriile si promovarea oportunitatilor atat la nivel individual cat si la nivelul comunitatilor. Unele analize independente efectuate de sociologi romani cat si straini plaseaza numarul populatiei rrome mult peste datele recensamantului din 2002 si anume la 1 milion- 2,5 milioane. Raportul de tara al Comisiei Europene din 2004 estima numarul acestora intre 1,8 si 2.5 mil. Populatia rroma se plaseaza la un nivel foarte ridicat de saracie, in anul 2003 acesta fiind de 3 ori mai ridicat fata de media nationala. Un numar foarte mare de rromi nu au acte de indentitate, fapt care are ca efect excluderea de la drepturile sociale: asistenta sociala, asigurari sociale, angajare legala intr-un loc de munca.

2.2 Programul Operational Regional

Reabilitarea si consolidarea infrastructurii educationale este un obiectiv major in cadrul Programului Operational Regional. Starea si accesibilitatea infrastructurii educationale si a dotarilor aferente contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor specifice privind cresterea calitatii invatamantului si accesului la educatie. Se acorda atentie deosebita copiilor provenind din medii sociale vulnerabile sau/si categorii dezavantajate.

2.3 Planul National de Reforma

Studiile si datele disponibile privind contributia educatiei si formarii profesionale la promovarea cresterii economice, releva faptul ca educatia si formarea profesionala sunt principalii contributori ai dezvoltarii economice si progresului, orice crestere a nivelului de educatie constituind un factor important de crestere economica. In acest sens asigurarea oportunitatilor egale in educatie si formare profesionala initiala si continua, incluziunea sociala constituie obiective promovate de Programul National de Reforma.

2.4 Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru

Din datele prezentate in Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru in capitolul 1.2.2.5 Infrastructura educationala, s-a constatat o tendinta de scadere accentuata a populatiei scolare, numarul acesteia scazand cu 19,9 % in perioada 1990-2005, de la 634.250 elevi la 507.821. Cauza principala a acestei evolutii este scaderea populatiei de varsta scolara si cresterea ratei abandonului scolar. In regiunea centru se afla 18,7% din totalul populatiei de rromi, conform datelor recensamantului din 2002, reprezentand cea mai mare pondere a acestei etnii comparativ cu celelalte regiuni. Pe langa problemele specifice pe care le ridica acest grup etnic, cum sunt cele legate de educatie, rata mare a abandonului, analfabetism, ponderea mare pe care o reprezinta in totalul populatiei este o provocare suplimentara pentru autoritatile locale. Conform Planului de Dezvoltare al Regiunii Centru in perioada 1990-2006 s-au inregistrat scaderi foarte mari in cazul populatiei cuprinse in invatamantul primar si gimnazial (- 36.2 %) si prescolar (-17,1 %).

2.5 Planul Regional de Actiune pentru Invatamant

Planul Regional de Actiune pentru Dezvoltarea Invatamantului stabileste cateva obiective :

Cresterea calitatii proceselor de predare-invatare, precum si a serviciilor educationale

Realizarea echitatii in educatie

Asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii; formarea competentelor cheie

2.6 Planul de Dezvoltare al judetului Mures

Planul de Dezvoltare a judetului Mures prezinta existenta unor probleme educationale la grupele de populatie sarace, in special rromi. In consecinta s-au formulat prioritatile pentru perioada urmatoare. Masura 1.3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de educatie are in vedere atingerea unor obiective specifice prin care se va reusi eliminarea sau atenuarea problemelor existente la nivelul sistemului educational.

Obiective specifice:

Imbunatatirea conditiilor de invatamant si a calitatii pregatirii profesionale

Oportunitati egale pentru elevi aflati in situatii defavorizante (in special mediul rural si populatia rroma)

2.7 Planul Local de Actiune pentru Invatamant (PLAI), luand in considerare diversitatea etnica a judetului Mures, stabileste cateva directii de actiune:

Asigurarea accesului la educatie in conditii de calitate si varietate de optiuni

Educatie multiculturala

Solutii pentru asigurarea accesului egal la educatie si a varietatii optiunilor (avand in vedere dificultatile de constituire a claselor pentru minoritatile cu numar mic de elevi dintr-o zona)

Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate (conf. recensamantului

din 2002, rromii reprezinta aproape 7% din populatia judetului; 40,4 % din populatia rroma a regiunii Centru se inregistreaza in judetul Mures.

III.           Situatia judetului Mures

Judetul Mures se caracterizeaza printr-o mare diversitate etnica, lingvistica si religioasa. Datele preliminare ale recensamantului populatiei si locuitorilor arata ca in judetul Mures locuiesc foarte multe persoane apartinand minoritatilor etnice si religioase, comparativ cu alte judete din Regiunea Centru. Romanii formeaza totusi majoritatea absoluta a populatiei (53,2%), fiind urmati in ordine de maghiari (39,3%) din totalul populatie, rromi (7,0%), si germani (0,3 %).

3.1 Contextul demografic si populatia scolara

Graficul nr. 1 Evolutia populatiei scolare- Jud. Mures

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Mures

Se poate observa din acest grafic scaderea populatiei scolare cu 2.046 (7,45%) elevi la nivelul invatamantului primar si 3841 (13,83%) elevi la nivel gimnazial , in timp ce la nivelul invatamantului liceal s-a inregistrat o evolutie ascendenta., numarul elevilor crescand cu 1.304 elevi. Astfel populatia scolara la nivel primar si gimnazial a scazut cu 10,65%, iar la nivel liceal s-a inregistrat o crestere cu 7,24% a numarului de elevi.

Graficul nr. 2 Evolutia ratei nete de cuprindere in invatamant- Jud. Mures

Sursa: Panul Local de Actiune pentru Invatamant

Din graficul de mai sus se poate observa ca in perioada 2002-2006 rata neta de cuprindere in invatamantul obligatoriu a cunoscut o usoara crestere la nivel judetean, datorita cresterii gradului de cuprindere in invatamantul primar si gimnazial. Astfel in cadrul invatamantului obligatoriu rata neta de cuprindere a crescut de la 79,1% in 2002/2003 la 81,1% in 2005/2006. La nivelul invatamantului primar rata neta de cuprindere a crescut de la 90,8% in 2002/2003 la 92,2% in 2005/2006.

3.2 Rata abandonului scolar

Rata abandonului scolar este un indicator important in cadrul politicilor de coeziune economica si sociala, in stransa legatura cu accesul la educatie si pentru evaluarea gradului de retentie a tinerilor in educatie pe fiecare nivel. Evaluarile PISA (programul de evaluare internationala a elevilor) arata un rezultat ingrijorator si anume 40% din copiii in varsta de 15 ani se situau la nivelul 1 de alfabetizare ( pe o scara de la 1-cel mai scazut nivel, la 5-cel mai inalt nivel). La nivel national rata abandonului a crescut de la 1,2% in 2002/2003 la 1,5% in 2003/2004 si la 1,7% in 2004/2005.

In perioada 2000/2001 – 2004/2005, la nivelul judetului se constata o tendinta ingrijoratoare de crestere a abandonului in invatamantul primar si gimnazial, de la 0,9% in 2000/2001 la 1,3% in 2004/2005 , dar o descrestere a abandonului in invatamantul liceal si profesional, de la 5,2% in 2000/2001 la 2,8% in 2004/2005. Rata abandonului se mentine mai ridicata pe tot parcursul intervalului analizat in cazul baietilor la toate nivelurile de invatamant si in mediul rural in cazul invatamantului primar si gimnazial. Astfel la baieti rata abandonului este de 1,4% iar in cazul fetelor de 1,3%.

Ratele de abandon din judetul Mures sunt sub ratele de la nivel national in cazul invatamantului primar si gimnazial, si peste aceste rate la nivel liceal si profesional. Rata nationala de abandon in anul scolar 2004/2005 era de 1,7% la nivelul invatamantului primar si gimnazial si de 1,9% la nivel liceal si profesional. Exceptie face anul scolar 2004-2005, unde la aceasta forma de invatamant, rata abandonului este sub aceasta medie. Se observa rate de abandon mult mai ridicate in special in mediul rural si pentru categoriile dezavantajate.

Graficul nr 3 Rata abandonului in invatamantul primar si gimnazial- Jud. Mures

Sursa: Planul Local de Actiune pentru Invatamant

3.3 Rata analfabetismului

Daca la nivel regional rata analfabetismului este de 2,05%, rata analfabetismului la nivelul judetului Mures de 2,13%, constatata la recensamantul din 2002, constituie o preocupare majora pentru sistemul de educatie (si nu numai), chiar daca aceasta este sub rata analfabetismului la nivel national (2,62%).

Tabelul nr. 1 Rata analfabetismului – 2002

Rata analfabetismului in cadrul populatiei de 10 ani si peste-la recensamantul din 2002

%

Romania

Regiunea Centru

Alba

Brasov

Covasna

Harghita

Mures

Sibiu

Sursa: Planul Local de Actiune pentru Invatamant

In programele de tip A doua sansa, adresate celor care au implinit 18 ani fara sa fi absolvit invatamantul obligatoriu, a fost implicat la nivel judetean, numai un singur grup scolar (Grupul Scolar Band ). In aceste conditii, doar doua dintre programele de a doua sansa derulate de scolile din judet in 2006/2007 ofera profesionalizare.

Avand in vedere obiectivul ca pe langa completarea pregatirii generale, tinerii respectivi sa primeasca si o calificare numarul programelor derulate cu profesionalizare este inca redus, scolile din Invatamantul Profesional si Tehnic sunt chemate sa se implice activ in programele de „A doua sansa”, adresate prioritar grupurilor tinta dezavantajate.

Tabelul nr. 2 Programe de a doua sansa derulate in judetul Mures (2006-2007)

Programe de a doua sansa derulate in anul scolar 2006/2007

- Judetul Mures -

Judetul





Mures

Numar scoli implicate

Nr. programe derulate

Nr. participanti

Tipul programului

(cu profesionalizare sau fara)

5 (4 scoli generale + 1 grup scolar)

cu profesionalizare

Sursa: Planul Local de Actiune pentru Invatamant

In judetul Mures s-au derulat 5 programe tip A doua sansa, in care s-au implicat 5 scoli din care 4 scoli geenrale si un grup scolar, numarul de persoane participante fiind de 72. Numarul participantilor a fost destul de scazut, populatia dovedindu-se retincenta la acest gen de programe. Deasemenea este important ca mai multe grupuri scolare sa se implice in acest tip de programe, pentru ca numarul celor care beneficiaza de profesionalizare si care primesc o diploma de specializare sa creasca.

Masurile specifice pentru accesul la educatie, cresterea gradului de cuprindere si reducerea abandonului scolar au in vedere in primul rand:

elevii din rural si zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea optiunilor accesibile)

minoritati etnice (dreptul la diversitate specifica, depasirea barierelor sociale, varietatea optiunilor)

elevii cu nevoi speciale (dificultati specifice de acces si integrare)

Scoala Generala nr. 3 a facut parte din cele 4 scoli generale care au derulat un program de tip “A doua sansa”, oferind o diploma de calificare in domeniul industriei usoare: croitorie.

3.4 Conditiile de invatare

Constatarile privind situatia bazei materiale a unitatilor scolare din sistemul de invatamant - din perspectiva normelor obligatorii de siguranta, igiena si confort ale elevilor, standardelor de pregatire si exigentelor unui invatamant centrat pe elev - conduc la necesitatea unor programe de reabilitare si modernizare a infrastructurii (spatii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilitati) si de dotare cu echipamente de laborator si instruire practica.

3.5 Starea infrastructurii scolare din Judetul Mures

Cu exceptia scolilor cuprinse in programele de reabilitare prin programele finantate de UE sau Banca Mondiala, in cele mai multe cazuri, starea generala a infrastructurii (cladirile pentru spatiile de pregatire teoretica si practica si infrastructura de utilitati) necesita interventii majore de reabilitare sau modernizari.

IV. Analiza situatiei existente-Municipiul Tarnaveni

4.1 Amplasarea geografica a localitatii Tarnaveni

Municipiul Tarnaveni este situat in centrul Transilvaniei, in plina zona a Podisului Tarnavelor, pe cursul mijlociu al raului Tarnava Mica, in partea de sud-vest a judetului Mures.

Orasul Tarnaveni este situat in centrul unei zone de vie circulatie. Drumul national D.N.14 A (Tarnaveni-Medias) traverseaza localitatea de la nord la sud. Urmarindu-l, acesta debuseaza in D.N.15, prin care ne legam de resedinta judetului, orasul Targu-Mures si prin Iernut-Ludus, cu judetul Cluj. Drumul judetean D.J.107, care insoteste cursul Tarnavei Mici, intra in D.N.13 A, se realizeaza legatura cu Tg.-Muresul si Sighisoara.

Linia secundara C.F. Blaj-Praid trece prin localitate si astfel inglobeaza localitatea in reteaua feroviara a tarii.

In componenta municipiului Tarnaveni intra si localitatile Botorca, Custelnic si Bobohalma - ca sat apartinator, insumand o suprafata de 6039 ha.

Tarnaveni

4.2 Populatia si resursele umane

Conform recensamantului din anul 2002 municipiul Tarnaveni avea 26.654 de locuitori. Numarul locuitorilor cu varste cuprinse intre 0 si 9 ani se situeaza vizibil sub numarul locuitorilor cu varste cuprinse intre 25 si 44 de ani, fapt ce indica o imbatranire a populatiei.   

Tabelul nr. 3 Repartizarea pe grupe de varsta si sexe a populatiei municipiului Tarnaveni

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Total

0-4ani

Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni

Datele din tabelul de mai sus sugereaza o pondere mai mare a populatiei feminine in totalul populatiei municipiului Tarnaveni, cu 644 de persoane. Populatia de gen masculin ocupa 48%, in timp ce populatia de gen feminin ocupa 51,20% din totalul populatiei.

Graficul nr. 4 Structura populatiei Municipiului Tarnaveni

Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni

Tabelul nr. 4 Structura nationala a populatiei municipiului Tarnaveni in perioada 1992-2002

Structura nationala

Romani

Maghiari

Germani

Evrei

Rromi

Alte etnii

Total



Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni

Datele statistice obtinute in urma recensamintelor din anii 1992 si 2002 arata o crestere a populatiei de etnie rroma cu 160 de persoane (2.24%), in timp ce in randul celorlalte nationalitati s-a inregistrat o scadere. Populatia de nationalitate romana a inregistrat o evolutie descendenta numarul acesteia scazand cu 2.435 de persoane, numarul populatiei de nationalitate maghiara a scazut cu 1220 de persoane iar populatia de nationalitate germana a scazut cu 109 persoane.

Avand in vedere numarul mare de familii de etnie rroma care reprezinta circa 10% din populatia municipiului Tarnaveni, numarul mare de copii din familiile acestora, situatia economica precara, lipsa unor conditii minime de locuit, lipsa unui loc de munca a parintilor, ceea ce determina o rata crescuta a abandonului scolar si familial, se impune infiintarea unor servicii sociale care sa diminueze fenomenele mentionate.

Graficul nr. 5 Structura etnica a Municipiului Tarnaveni -2002

Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni

Analiza efectuata reflecta faptul ca minoritatea rroma are o pondere importanta in structura etnica a municipiului Tarnaveni, populatia rroma fiind a doua populatie minoritara dupa minoritatea maghiara.

Municipiul Tarnaveni se confrunta cu o serie de probleme socio-economice generate de rata mare a somajului, lipsa locurilor de munca, venituri minime obtinute din munci ocazionale, lipsa unei perspective care sa ofere populatiei un trai decent.

Structura populatiei stabile dupa situatia economica

Tabelul nr. 5 Populatia activa la nivelul Municipiului Tarnaveni

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Total populatia activa din care

Persoane ocupate

Someri in cautarea altui loc de munca

Someri in cautarea primului loc de munca

Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni

Datele demonstreaza ponderea importanta pe care persoanele in cautarea unui loc de munca o reprezinta in Municipiul Tarnaveni. Astfel 1.722 (17.66%) de persoane sunt someri, principala sursa de venit provenind de la stat, sub forma ajutorului lunar pe care il primesc. Nivelul de trai al acestor persoane este scazut fapt ce produce consecinte pentru institutiile publice locale responsabile pentru jntegrarea acestora pe piata muncii. Datele arata faptul ca din totalul persoanelor ocupate, numarul barbatilor care au un loc de munca este mai mare cu 374 de persoane fata de persoanele de gen feminin. In ceea ce priveste numarul somerilor, numarul barbatilor aflati in cautarea unui loc de munca este mai mare decat al femeilor cu 421 de persoane.    

Graficul nr. 6 Populatia activa la nivelul Municipiului Tarnaveni

Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni

Graficul arata faptul ca somerii ocupa un segment considerabil din totalul populatiei active a Municipiului Tarnaveni. Din totalul populatiei active 82,34 % sunt persoane ocupate, iar somerii reprezinta 17,65%, un procent important care are un impact negativ general asupra nivelului de trai al societatii, asupra nivelului veniturilor si a nivelului de dezvoltare a localitatii.

Tabelul nr. 6 Populatia inactiva la nivelul Municipiului Tarnaveni

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Total populatia inactiva din care

Elevi/studenti

Pensionari

Casnice

Intretinute de alte persoane

Intretinute de stat sau organizatii private

Persoane cu alta situatie economica

Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni

Numarul persoanelor inactive din Municipiul Tarnaveni este de 16.929, un numar insemnat care presupune un efort financiar considerabil pentru economia locala de a sustine financiar aceste persoane. Pensionarii ocupa segmentul majoritar cu un numar de 7286 de persoane. Ca pondere numerica se situeaza in continuare elevi/studenti, apoi persoanele intretinute de alte persoane, persoanele casnice iar la final persoanele intretinute de stat sau organizatii private si persoanle cu alta situatie economica. La repartizarea acestora pe genuri, se poate observa faptul ca numarul femeilor este mai mare decat al barbatilor in ceea ce priveste totalul populatiei inactive, al pensionarilor si al persoanelor casnice. Numarul barbatilor este mai mare decat cel al femeilor la nivelul categoriei elevi/studenti, persoane intretinute de alte persoane, persoane intretinute de stat sau organizatii private si la nivelul persoanelor cu o alta situatie financiara.

Graficul nr. 7 Populatia inactiva la nivelul Municipiului Tarnaveni

Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni

Din totalul populatiei inactive 26,93 % reprezinta elevi/studenti in timp ce pensionarii sunt reprezentati de 43,03 %, un procent considerabil., iar populatia casnica reprezinta 10,36 % . Persoanele intretinute de alte persoane ocupa un procent de 15,60%, in timp ce persoanele intretinute de stat sau de organizatii private reprezinta 1,89% din totalul populatiei inactive la nivelul Municipiului Tarnaveni.

Tabelul nr. 7 Structura populatiei scolare a municipiului Tarnaveni

(exceptie Scoala Generala Nr. 3)

Scoli Generale

Liceu

SAM

Nr.

Nr.

Nr.

Romani

Maghiari

Rromi

Germani



Total

Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni

In municipiul Tarnaveni exista 5 scoli generale, 2 licee si o Scoala de Arte si Meserii (SAM). Datele arata faptul ca populatia de nationalitate romana ocupa un procentaj mai mare la nivelul scolilor generale, 84,90%, fata de doar 60, 78% la nivelul invatamantului liceal. In contrast cu aceasta statistica populatia de nationalitate maghiara reprezinta un procent mult mai insemnat la nivel liceal, 34,72%, fata de nivelul invatamantului gimnazial unde reprezinta doar 12,48%. La nivelul gimnazial si liceal populatia de nationalitate rroma reprezinta un procent scazut de doar 2,42%, respectiv 4,50 %, spre deosebire de Scolile de Arte si Meserii unde procentul acestora este mult mai insemnat, fiind de 17,49%. Populatia de nationalitate germana este reprezentata de un procent infim la nivelul invatamantului gimanazial, 0,20%, iar la nivel liceal si la Scoala de Arte si Meserii populatia de nationalitate germana nefiind reprezentata.

V. Situatia Scolii Generale Nr. 3

Scoala generala nr. 3 este o unitate de invatamant care are in componenta sa copii de etnie rroma in proportie de 100%. Deasemenea zona in care este amplasata scoala este locuita in proportie majoritara de populatie de etnie rroma aspect care contribuie la crearea unor conditii specifice.

Situatia unei scoli formata exclusiv din elevi rromi situata intr-o zona locuita majoritar de rromi este in fapt un caz de segregare la nivel local. Acest fapt ne obliga sa acordam mai multa atentie situatiei existente si o analiza mai profunda este necesara.

Scoala Generala nr. 3 este localizata intr-un cartier unde din totalul populatiei de 2500 de locuitori, rromii reprezinta 1600. Caracteristicile care deriva din acest specific indica o serie de probleme care impun gasirea unor solutii. In primul rand o problema stringenta este gradul ridicat de saracie a zonei, care nu poate fi combatut decat prin incadrarea in sistemul educational si acumularea unor competente pentru a se putea integra pe piata fortei de munca. Gradul ridicat de saracie este interconectat cu existenta unui nivel redus al infrastructurii de sanatate, locuintele insalubre, toate acestea reclama necesitatea unei interventii decisive. Pentru integrarea sociala a rromilor sistemul educational este foarte important, de aceea au fost stabilite diferite strategii la nivel national, regional si local pentru atragerea acestui grup in interiorul sistemului. O problema pe care aceasta minoritate o pune este rata ridicata a abadonului scolar, atitudinea refractara a rromilor fata de sistemul de invatamant generata in cea mai mare masura de atitudinea evidenta de discriminare pe care o afiseaza grupurile majoritare. Din aceste ratiuni este necesar ca sistemul de invatamant sa le ofere acestor copii conditii decente, aceleasi conditii de care beneficiaza grupurile majoritare. Elevii rromi trebuie sa poata beneficia de sansa de a invata, de a evolua, de a se integra in societate, de a nu mai fi respinsi si marginalizati. In acest sens trebuie create premisele de baza pentru realizarea acestui obiectiv. In primul rand crearea unui spatiu propice studiului si procesului educational, crearea unui mediu care sa nu fie perturbat de factori exogeni, sunt elemente de maxima importanta pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Dat fiind mediul in care scoala isi desfasoara activitatea o problema strigenta este lipsa unui gard care sa delimiteze scoala de exterior. Astfel procesul educational este perturbat de locuitorii zonei care tind sa ocupe terenul scolii, iar relatiile profesori-locuitori devin de multe ori violente. Elevii nu beneficiaza de un teren de joaca sau de sport fiind martori la escaladarea violentelor dintre diferite grupuri care le ocupa spatiul care ar fi de drept al lor. In al doilea rand scoala are nevoie de incalzire centrala, de imbunatatiri interioare, de instalarea unor geamuri termopan. Toate aceste lucrari de reabilitare sunt menite sa ofere acestei categorii dezavantajate conditii comparative cu cele din alte institutii de invatamant. Scopul acestor lucrari este cel de a oferi sanse egale la educatie, de a crea un spatiu primitor, un mediu care sa atraga copiii spre institutia de invatamant.

Structura Scolii Generale nr. 3 este: 14 clase, 8 clase la ciclul primar si 6 clase la ciclul gimnazial.

Tabelul nr. 8 Structura Scolii Generale nr. 3 2008-2009

Primar

Gimnazial

Total

Fete

Baieti

Total

Sursa: Scoala Generala Nr. 3- Tarnaveni

Din totalul elevilor din Scoala Generala Nr.3 44,35% sunt fete, iar baietii reprezinta 55,64%, numarul acestora fiind mai mare cu 28 de elevi decat al fetelor. Un aspect important este numarul foarte mic al elevilor de nivel gimnazial fata de cel al elevilor de la nivelul invatamantului primar: la nivelul ciclului primar sunt cu 28,77% mai multi elevi decat la nivel gimanzial. Acesta reprezinta un semnal de alarma deoarece exista un procent important de 28% din elevii din ciclul primar care nu-si mai continua studiile. In aceste conditii trebuiesc intreprinse masuri pentru a preveni si combate acest fenomen si pentru mentinerea elevilor in scoala cat mai mult timp.

Graficul nr. 8 Structura Scolii Generale nr. 3 2008-2009

Sursa: Scoala Generala Nr. 3- Tarnaveni

Din analizele realizate se poate constata faptul ca la aceasta scoala sunt inscrisi la nivel gimnazial 99 de elevi, in timp ce in celelalte scoli din municipiu la nivel gimnazial sunt inscrisi in total 48 de rromi. Astfel din numarul copiilor rromi de nivel gimnazial sunt inscrisi la Scoala Generala Nr 3 este de 2 ori mai mare fata de numarul elevilor rromi de la celelalte scoli generale din localitate.

Graficul nr. 9 Numarul elevilor rromi la nivel gimnazial

Sursa: Primaria Municipiului Tarnaveni, Scoala Generala Nr. 3- Tarnaveni

Numarul actual de elevi depaseste capacitatea scolii, orele desfasurandu-se in doua schimburi. Deasemenea este una din putinele scoli in care se preda limba literara a minoritatii rrome: rromani, fapt ce demonstreaza respectul pentru specificul culturii rrome. Scoala Generala are un rol foarte important pentru ca este o sursa de cultura si de informatie si trebuie sa reprezinte o alternativa pentru mediul din care provin acesti copii. Unitatea de invatamant are un rol cu atat mai important cu cat se afla intr-un mediu care este refractar fata de sistemul educational si este dominat de mentalitatea specifica acestui grup minoritar, copiii fiind influentati de nivelul scazut de instruire care a caracterizat generatiile anterioare. Existenta unei unitati de invatamant la standarde europene reprezinta un semnal pentru populatia rroma din acest cartier, evidentiaza faptul ca au aceleasi drepturi si beneficiaza de aceleasi oportunitati.

In cadrul scolii rata abandonului este de 10 %, iar evolutia numarului de elevi in ultimii ani este descendenta. De aceea este necesar luarea unor masuri pentru combaterea si prevenirea raspandirii acestui fenomen.

Tabelul nr. 9 Evolutia numarului de elevi la nivelul scolii

Fete

Baieti

Total

Sursa: Scoala Generala Nr. 3-Tarnaveni

Din datele furnizate de Scoala Generala nr. 3 se observa o scadere progresiva a numarului elevilor cu 9,61%. Aceasta tendinta descendenta este ingrijoratoare cu atat mai mult cu cat in randul populatiei de etnie rroma nivelul de scolarizare este deja scazut, fenomenul abandonului scolar ridicat, iar anafalbetismul o problema importanta. Aceasta tendinta de scadere se manifesta atat in randul fetelor, unde numarul acestora a scazut cu 19,17%, cat si in randul baietilor, al caror numar a scazut cu 5,76%.

Graficul nr. 10 Evolutia numarului de elevi la nivelul scolii

Sursa: Scoala Generala Nr. 3-Municipiul Tarnaveni

Scoala dispune de 5 sali de clasa, 2 laboratoare, 3 grupuri sanitare, 1 atelier, 1 laborator de informatica, 1 cabinet medical, 1 centru de resurse, 1 vestiar femei de servici, 3 holuri, 4 coridoare. O problema cu care se confrunta este fluctuatia mare a cadrelor didactice, care este in proportie de 80%, fapt ce dauneaza calitatii actului didactic. Datorita lipsei cadrelor didactice, dar si din cauza lipsei spatiului orele se desfasoara in doua schimburi. In anul scolar 2008-2009 scoala are doar 3 invatatori din necesarul de 8 si doar 2 profesori titulari din necesarul de 11. O alta problema este lipsa unui psiholog permanent (marti 8-11), unui mediator scolar permanent, un mediator sanitar.

Scoala are o experienta bogata in implementarea programelor de finantare, aceasta deruland doua programe majore. A facut parte din programul Phare 2005-2006 “Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate” si a derulat un program de tipul “A doua sansa”. Aceste eforturi sunt foarte importante pentru comunitatea rroma majoritara in zona, deoarece le ofera sansa la invatamant de calitate si respectiv posibilitatea obtinerii unei calificari.

Rromii reprezinta minoritatea etnica cu cea mai accentuata dinamica pozitiva de dupa 1990. Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica in 1990 minoritatea rroma reprezenta doar 1,8% din totalul populatiei, la nivel national, iar in 2002 aceasta inregistra cu peste 100.000 de persoane mai mult. Aceeasi dinamica pozitiva a caracterizat si judetul Mures, ajungandu-se la o situatie paradoxala: populatia de etnie rroma urmeaza un curs ascendent si cu toate acestea numarul copiilor rromi inscrisi la o unitate de invatamant a scazut. Astfel acestia nu pot obtine o calificare profesionala care sa ii ajute sa intre pe piata fortei de munca. Fara un loc de munca stabil acestia nu-si pot procura veniturile necesare unui trai decent, ramanand la limita supravietuirii.

Implicarea etnicilor rromi in viata comunitatii reduce prapastia dintre acestia si celelalte etnii si aduce beneficii pe termen lung societatii. Integrarea rromilor in sistemul de invatamant este un obiectiv important urmarit la nivel european, national, regional si local.

Bibliografie

Planul National de Dezvoltare al Romaniei 2007-2013, Guvernul Romaniei (www.gov.ro)

Planul National de Reforma (www.mmuncii.ro)

Planul Operational Regional (www.fonduri-structurale.ro)

Planul de Dezvoltare al regiunii Centru (www.adrcentru.ro)

Planul de Regional de Actiune pentru Invatamant (www.adrcentru.ro)

Planul Local de Actiune pentru Invatamant (www.cjmures.ro)

Planul de Dezvoltare a Judetului Mures (www.prefecturams.ro)

Directia Judeteana de Statistica Mures (www.mures.insse.ro)

Directia Nationala de Statistica (www.insse.ro)

Agentia Nationala pentru Rromi (www.anr.ro)

Datele statistice a Primariei Municipiului Tarnaveni,

Datele statistice a Scoalii Generale Nr. 3- Tarnaveni




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate