Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» GHID PENTRU DIMENSIONAREA PRAGURILOR DE FUND PE CURSURILE DE APA


GHID PENTRU DIMENSIONAREA PRAGURILOR DE FUND PE CURSURILE DE APA




GHID PENTRU DIMENSIONAREA PRAGURILOR DE FUND PE CURSURILE DE APA

GHID PENTRU DIMENSIONAREA




PRAGURILOR DE FUND PE Indicativ GP 084-03

CURSURI DE APA

Cap. 1. - PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiectul ghidului

Obiectul ghidului este de a prezenta prescriptiile generale de proiectare (alcatuirea, amplasarea si calculul hidraulic) a pragurilor de fund. Ghidul urmareste si armonizarea cu normele europene existente in domeniu.

Pragul de fund este o lucrare de regularizare a albiei care se executa transversal pe toata latimea albiei, in scopul mentinerii talvegului la o cota necesara, in amonte de lucrare, prin reducerea vitezei curentului si limitand afuierile in adancime.

Pragul de fund protejeaza patul si malurile albiei impotriva eroziunilor si prin amplasarea sa in avalul unor constructii contribuie la mentinerea stabilitatii acestora.

Proiectarea pragurilor de fund se va face in conformitate cu prevederile Legii 10/1995 urmarindu-se realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiei, a cerintelor de calitate obligatorii: rezistenta si stabilitatea, siguranta in exploatare si igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.

Pragurile de fund se vor proiecta cu respectarea "Normativului privind proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor, cailor ferate si podurilor impotriva actiunii apelor curgatoare si lacurilor' -NP 067/2002.

Conform legii nr. 10/1995, documentatia si caietul de sarcini cu cerintele de calitate obligatorii a materialelor de executie vor fi verificate de verificator atestat de organele abilitate prin lege. Proiectantul va stabili fazele determinante de control a executiei, si beneficiarul le va prezenta inspectiei in constructii spre avizare. Executia pragurilor va fi realizata de personal calificat si instruit pentru acest gen de lucrari, condus de responsabili cu calitatea, atestati tehnic.

Domeniul de aplicare al ghidului

Ghidul se aplica in toate situatiile in care este necesara oprirea eroziunii fundului albiei, prin ridicarea cotei acestuia in zona unor lucrari, amenintate de acest fenomen.

Pragul de fund are drept scop micsorarea vitezei apei si colma-tarea locala, in amonte de prag, a fundului albiei. Astfel se reface talvegul la cote initiale sau impuse de conditiile de exploatare a unor obiective din zona.

Ghidul se aplica la proiectarea lucrarilor de aparare a retelelor de transporturi rutiere sau cale ferata ce traverseaza cursurile de apa sau sunt in lungul malului raului, precum si pentru conductele amplasate in situatii similare. De asemenea, se poate aplica la lucrarile de regularizare a raurilor, in zonele in care sunt necesare micsorari ale vitezei apei.

Utilizatorii ghidului

Utilizatorii potentiali ai ghidului sunt toti cei interesati de lucrari in albie: proiectantii care elaboreaza proiecte, verificatorii de proiecte, expertii tehnici, responsabilii tehnici de executie si exploatare, beneficiarii lucrarilor, organele administratiei publice centrale si locale cu atributii in domeniu (ministere, consilii judetene si locale), CN Apele Romane.

Ghidul pune la dispozitie elemente teoretice si constructive

privind aceste lucrari.

1.4. Alinierea la norme europene

Nu exista Eurocoduri care se refera la pragurile de fund. Pentru proiectarea unor elemente ale pragurilor de fund se pot folosi Normele

europene.

In vederea armonizarii prescriptiilor si alinierea la normele europene, standardele si reglementarile tehnice in vigoare in Romania, se vor aplica si respecta in concordanta cu Eurocodurile urmatoare:

EN 1990 : 2002 Eurocode     - Bazele proiectarii structurilor;

EN 1991 : 2002 Eurocode 1 - Actiuni asupra structurilor

(densitati; greutati proprii; solicitari exterioare, actiuni pe durata executiei si accidentale; actiuni ale utilajelor de exploatare);

ENV 1992 : 1998 Eurocode 2 - Proiectarea structurilor din

beton (reguli generale; elemente prefabricate si structuri; agregate utilizate; fundatii);

ENV 1997 : 1999 Eurocode 7 - Elemente geotehnice (reguli

generale; teste de laborator; determinari/studii in teren);

ENV 1998 : 1994 Eurocode 8 - Proiectarea structurilor rezis-

tente la cutremur (reguli generale; actiuni si solicitari seismice; reguli specifice pentru diverse materiale si structuri; consolidari si reparatii ale structurilor; fundatii si elemente de sustinere/sprijinire).

Un extras al standardelor de specialitate specifice, aplicate in Romania, este prezentat in anexe (cap. 8).

Proiectarea constructiilor trebuie sa fie in conformitate si cu Directiva Consiliului nr. 89/106/CEE cu privire la armonizarea legilor, reglementarilor si prevederilor legislative ale Statelor Membre referitoare la produsele de constructii, modificata prin Directiva 93/68. Produsele trebuie sa fie adecvate pentru lucrarile de constructii potrivit scopului, luandu-se in considerare cerintele esentiale, care trebuie satisfacute pentru o perioada rezonabila din punct de vedere economic, si anume de stabilitate, rezistenta mecanica si de siguranta in exploatare.

Cap. 2. - DATE SI STUDII NECESARE PROIECTARII

2.1. Cadru general

In vederea proiectarii pragurilor de fund sunt necesare urma­toarele date sau studii:

topohidrografice;

hidrologice;

hidraulice;

geotehnice si hidrogeologice;

surse locale de materiale de constructii;

ecologice si pedologice.

In functie de amploarea lucrarilor si a conditiilor naturale sunt necesare date sau studii legate de analiza evolutiei formei albiei in conditiile de amenajare actuala si de perspectiva.

Pentru elaborarea temelor necesare intocmirii acestor date sau studii este necesara recunoasterea terenului.

La recunoasterea terenului se urmaresc urmatoarele:

stabilirea scopului lucrarilor hidrotehnice si lungimea
sectorului de aplicare;

efectuarea releveului si stabilirea starii lucrarilor de
aparare existente in zona studiata;

delimitarea zonei pe care urmeaza sa se execute studiile
topohidrografice si stabilirea pozitiei profilelor transversale;

identificarea constructiilor, amenajarilor si proprietatilor;

examinarea naturii acoperirilor in albie, in vederea
aprecierii coeficientului de rugozitate corespunzator, diferentiat
pentru albia minora si albia majora;

identificarea naturii terenului la suprafata si stabilirea
studiilor geotehnice necesare;

examinarea comportarii in timp a lucrarilor de aparare
existente si efectele acestora;

identificarea nivelurilor maxime istorice, inregistrate pe
cursul de apa si efectele asupra zonei;

culegerea de informatii privind modificarile de traseu ale

albiei in timp;

stabilirea surselor de materiale locale, a posibilitatilor de

exploatare si distantele de transport;

stabilirea amplasamentului pentru organizarea santierului;

stabilirea posibilitatilor de acces in albie pentru executia

lucrarilor;

culegerea de date referitoare la elementele de mediu,
privind situatia faunei si florei specifice in amplasamentul lu­-
crarii si aprecierea efectelor de poluare a mediului inconjurator,
cauzate de executia lucrarilor (ex.:existenta unor lucrari de
captare a apei si posibile consecinte asupra stabilitatii acestora-
tehnologica si constructiva).

2.2. Studii topohidrografice

Ridicarile topohidrografice se vor raporta la nivelmentul gene­ral al tarii. Cand se adopta un nivel de comparatie conventional, acesta se va materializa pe teren cu 2-3 borne. Pe planul de situatie se vor mentiona bornele cu cotele lor si eventual se va intocmi si o schita de reperaj a bornelor daca este necesar.

Planul de situatie se va intocmi la scara l : 500 sau l : 1000 in functie de suprafata de raportat si importanta constructiei ce se proiecteaza. Planul va cuprinde:

cote sau curbe de nivel pentru redarea reliefului;

limitele albiei minore, identificate pe teren si din informatii;

limitele albiei majore la nivelul maxim al apelor, identifi­-
cate din informatii;

linia oglinzii apei la data efectuarii masuratorilor;

contururile ostroavelor, grindurilor sau denivelarilor
mari, pentru nivelul minim si maxim cunoscut;

contururile tuturor accidentelor de teren (stanci, gropi etc.);

constructii existente (cladiri, diguri, conducte, canale,

praguri etc.);

detalierea cotelor in zonele de degradare sau eroziune;

baza de masuratori, care va fi utilizata si pentru trasarea
lucrarilor proiectate;

delimitarea proprietatilor si proprietarii respectivi;

natura terenului din albie.

Suprafata - care se raporteaza trebuie sa se realizeze pana la limita de influenta a remuului noii amenajari proiectate.

Profilele transversale se vor ridica la scara l : 100 sau l : 200, un numar suficient de mare pentru a modela cat mai fidel zona. Se vor executa din mal in mal si vor depasi cu 2 m nivelul maxim cunoscut (conform STAS 8593 art. 2. l .8). Se va executa obligatoriu un profil in sectiunea postului hidrometric (daca este in zona), reperandu-se "0' mira fata de sistemul de referinta al ridicarii topografice. Profilele transversale se vor face in dreptul podurilor, ostroavelor, grindurilor sau denivelarilor mari, accidentelor de teren etc.

La pragurile de fund proiectate pentru stabilizarea infrastructurii podurilor se vor ridica:

minim un profil transversal inchis amonte de pod;

un profil transversal inchis in axul podului, care va
mentiona cota intrados pod, cota rostului fundatie-elevatie pile
pod, cota rostului fundatie-elevatie culei;

minim trei profile transversale aval de pod.

In cazul a doua poduri apropiate analiza se va face pentru amandoua.

Pe profilele transversale se vor specifica natura terenului si tipul de vegetatie, nivelul apei la data ridicarii, lucrarile existente pe maluri si in albie si starea acestora.

Obligatoriu pe profilul transversal se va pozitiona axul bazei de masuratori.

Profilul longitudinal prin talvegul albiei va cuprinde si cotele malurilor, suprafata apei la data ridicarii, lucrarile existente in albia minora si majora.

Studii hidrologice

Principalele caracteristici hidrologice care intervin direct in proiectare sunt:

debitele maxime cu asigurarea de calcul in regim natural
sau in regim amenajat, dupa caz, conform STAS 4068/2;

inundabilitatea terenurilor la debite maxime de calcul, in
situatia existenta si in regim amenajat;

nivelul maxim inregistrat (nivelul maxim istoric);

coeficientii de rugozitate, atat in albia minora cat si in
cea majora;

pantele suprafetei libere a apei, eventual ale talvegului;

evolutia morfologica a albiei minore, regimul de depuneri
si afuieri in albie;

regimul de iarna al cursului de apa, cu zonele de formare
a zapoarelor, frecventei acestora, grosimii podului de gheata,
curgerii gheturilor in sectorul studiat;

debitele medii si minime necesare calculului de nivel al
apei, pentru proiectarea lucrarilor provizorii.

Datele hidrologice pentru rauri vor fi obtinute de la unitatile abilitate (C.N. Apele Romane, l.N.M.H. sau de la unitatile teritoriale de gospodarire a apelor).

Studii hidraulice

Studiul hidraulic se face pe zona de influenta a lucrarii proiec­tate. Pentru inceput se face studiul hidraulic in regim natural. Dupa stabilirea solutiei proiectate se face din nou studiu hidraulic in regim amenajat, comparand vitezele si nivelurile apei cu cele din regim natural. Rezultatele vor fi utilizate la proiectare.

In cazul in care urmeaza a se proiecta lucrari complexe sau de importanta majora, a caror influenta asupra cursului de apa este dificil de apreciat prin calcule, se vor efectua studii de laborator pe modele fizice.

2.5. Studii geotehnice si hidrogeologice

Studiile geotehnice si hidrogeologice se vor intocmi pe baza temei emisa de proiectant, pentru a furniza date cu privire la stabilirea caracteristicilor necesare dimensionarii lucrarilor (conform STAS

Studiile vor cuprinde in principal, urmatoarele date:

geomorfologia zonei (descrierea principalelor forme de
relief, eventual directia si modalitatea de evolutie a acestora in
viitor);

structura geologica (stratificatia terenului);

incadrarea seismica dupa P100-92;

caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului din fie­-
care strat (granulozitatea, parametri de rezistenta la forfecare -
unghiul de frecare interioara, coeziunea - limitele de plastici­-
tate, gradul de indesare, greutatea volumica a pamantului,
modulul de deformatie liniara, umiditatea);

presiunea admisibila pe terenul de fundare si propuneri
de solutii de fundare;

- conditii de sapare;

conditii de compactare;

caracteristicile hidrogeologice (coeficientul de filtratie,
nivelul apei freatice intalnit in foraje, chimismul apei subterane).

In functie de importanta si caracteristicile lucrarii, precum si de faza de proiectare, se va preciza amploarea studiului geotehnic si hidrogeologic.

Amplasamentele profilelor transversale si ale forajelor se vor marca pe planul de situatie.

Forajele vor fi cotate in sistemul de referinta al ridicarilor topografice.

Adancimea forajelor se va stabili dupa natura terenului si importanta lucrarii, in situatia cand studiile geotehnice premerg ridica­rilor topografice, forajele se vor raporta la puncte fixe cu caracter permanent, care se vor repera si cota cu ocazia ridicarilor topografice.

In zone cu material granular adancimea de forare va fi de cel putin doua ori adancimea de afuiere.

Date despre sursele locale de materiale

de constructii

Aceste studii stabilesc rezervele de materiale locale cu carac­teristicile lor, influenta lor asupra sanatatii oamenilor si mediului, conditiile de exploatare, distantele si mijloacele de transport, punerea lor in opera. In functie si de acest studiu se definitiveaza solutia constructiva a amenajarii de prag.

Studiul pedologie

Studiul pedologie trebuie sa stabileasca tipurile de sol, caracte­risticile lor si conditiile in care se poate dezvolta vegetatia utilizata la protectia malurilor.

Studiu ecologic

Studiul ecologic trebuie sa dea indicatii privind protejarea florei si faunei existente.

Pentru reducerea impactului asupra ecosistemelor, cand apa curgatoare este populata cu pesti, iar inaltimea deversorului depaseste posibilitatea acestora de a trece din bieful aval in bieful amonte, se recomanda prevederea scarii de pesti. Astfel se da posibilitatea migrarii pestilor din aval spre amonte de prag.

Cap. 3. - ALCATUIREA CONSTRUCTIVA A PRAGURILOR DE FUND DEASUPRA TALVEGULUI

Amenajarea unui prag de fund implica realizarea unui ansamblu de constructii care sa conduca la: reducerea vitezelor, reducerea pantei apei si colmatarea albiei in amonte de pragul de fund, revenirea in aval la vitezele initiale.

Amenajarea este alcatuita din:

prag deversor;

lucrari de disipare: - bazin disipator;

- prag disipator (prag aval);

risberma;

lucrari de aparare a malurilor.

Pierderile de sarcina corespunzatoare fiecarui element al ame­najarii sunt indicate in figura urmatoare (fig. l.).


3.1. Pragul deversor

Este componenta determinanta cu care se realizeaza ruperea de

panta.

Cota coronamentului pragului se stabileste functie de cerintele

profilului longitudinal necesar in amonte.

Aceasta cota determina diferenta de nivel intre amonte si aval. Daca diferenta de nivel este mai mica decat 3,00 m, amenajarea pragului se poate face cu o treapta de cadere. Daca diferenta de nivel este mai mare decat 3.00 m, amenajarea pragului se recomanda sa se proiecteze cu mai multe trepte de cadere.

Clasificarea pragului deversor poate fi:

a)     dupa forma profilului transversal, pragurile deversoare se clasifica in:

. praguri deversoare cu profil practic (dreptunghiular,

trapezoidal);


Pragurile poligonale au ca scop marirea lungimii crestei de deversare. Cand albia este ingusta pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lama de apa mai mica, ceea ce este benefic in cazul albiilor cu maluri joase.



c) dupa materialul sau elementele de constructie folosite pragurile sunt realizate din:

anrocamente;

gabioane;

beton monolit;

prefabricate de beton simplu sau beton armat;

saci de geosintetic umpluti cu material local.
Alegerea materialului si a tipului de constructie se va face

functie de viteza de curgere din albie. Toate materialele vor fi rezistente la inghet-dezghet.

3.2. Bazinul disipator

Este amplasat la piciorul aval al pragului deversor, pe o lungime in care sa se produca disiparea celei mai mari parti a energiei apei, prin dezvoltarea saltului hidraulic in apropierea lucrarii (salt inecat).

Pentru formarea saltului hidraulic inecat bazinul disipator poate fi realizat in functie de conditiile de racordare cu bieful aval, in urmatoarele variante:

a) adancire fata de talveg;

b) prag disipator in aval deasupra talvegului;

c) adancire partiala de talveg si prag disipator.

Bazinele disipatoare, in functie de materialul folosit, pot fi:

a)   din saltea de gabioane placate cu beton;

b)  realizate din prefabricate umplute partial cu beton;

c)   realizate din beton monolit.


3.3. Pragul disipator

Este amplasat la capatul aval al bazinului disipator si are rolul de a influenta formarea saltului inecat prin elementele stabilite la proiectare.

Pragul disipator se studiaza:

din punctul de vedere al materialului folosit sau al elementelor
de constructie, din:

gabioane;

beton monolit;

prefabricate;

din punct de vedere al continuitatii coronamentului:

continuu;

dintat.


Risberma

Se realizeaza o albie cu o rugozitate mare care asigura protectia fundului albiei in aval de pragul disipator prin reducerea macro-pulsatiilor de presiune si viteza provocate de saltul hidraulic. Ea are rolul de a impiedica avansarea eroziunilor dinspre aval spre amonte, fiind un element elastic care se muleaza pe profilul creat de eroziune, protejandu-l.

Risberma se poate realiza din:

prefabricate de beton;

anrocamente avand dimensiunile in functie de viteza apei
in aval de bazinul de disipare;

saci din geotextil umpluti cu material local;

saltea din gabioane.

Lungimea risbermei va fi asa de mare incat sa se realizeze in sectiunea finala o valoare a vitezei apei egala cu viteza in regim natural, la debitul maxim de calcul.

Apararile de mal

Apararile de mal au rolul de a asigura stabilitatea malurilor si de a impiedica erodarea acestora in zonele de incastrare a umerilor pragului, precum si in zonele de viteze mari ce se dezvolta in bazinul disipator si in zona ei.

In amonte de pragul deversor viteza apei este mai mica fata de situatia din regim natural, in timp ce in aval si in special pe lungimea saltului hidraulic viteza creste. In acest sens apararea de mal amonte de pragul de fund are rol preponderent de dirijare a apei, iar in aval, rolul principal este de mentinere a stabilitatii malurilor.

Apararile de mal vor fi elastice (din gabioane) pentru a elimina inconvenientele lasarilor neuniforme in albie si se vor incastra in maluri stabile. In cazul malurilor instabile ele au si rol de sustinere si consolidare.

Pentru o situatie morfogeologica concreta in albie, in functie de materialele de constructie disponibile in zona si posibilitatile de

executie legate de modul de deviere a apelor, amenajarea unui prag de fund poate sa fie orice combinatie intre orice tip de prag deversor cu orice tip de bazin de disipare a energiei si orice tip de prag disipator.

3.6. Adaptari la conditiile existente

In situatia in care intre bieful amonte si bieful aval este o diferenta mare de nivel, realizarea caderii printr-o unica treapta necesita o structura de mari dimensiuni cu probleme deosebite legate de asigurarea stabilitatii si a protectiei constructiei la vitezele mari ale curentului de apa din zona.

In acest caz amenajarea se poate realiza cu mai multe trepte cu inaltimi mai mici (fig. 9.).

Pragurile de fund in trepte se aplica si la regularizarea raurilor, unde este necesara realizarea unor viteze mici pe un anumit sector.

Elementele de alcatuire principiala ale pragului de fund raman aceleasi, repetandu-se pentru fiecare treapta astfel:

pragul disipator al primei trepte devine prag deversor
pentru treapta a doua si in mod similar pentru urmatoarele;

intreaga amenajare se va incheia in aval cu risberma.

In functie de conditiile de teren, de cerintele de nivel ale pragului si respectiv ale inaltimii caderii si al debitului ce trebuie tranzitat pot lipsi unele parti enuntate mai sus, astfel:

bazinul disipator de energie, cand inaltimea pragului
deversor este mica si vitezele apei nu provoaca antrenari ale
materialului din albie;


pragul disipator, daca nu este necesar din calculul
hidraulic;

zidurile de dirijare si protectie, in cazul in care malurile,
alcatuite din material care ofera posibilitatea unei incastrari
corespunzatoare a umerilor pragului, fara riscul de a fi afuiati si
ocoliti de curentul apei prin partile laterale;

cand este vorba de caderi mici si calculul hidraulic arata
ca vitezele apei nu vor provoca eroziuni ale materialului in aval
de lucrare.

Cap. 4. PRESCRIPTII DE PROIECTARE ALE PRAGULUI DE FUND

4.1. Clasificarea pragurilor

Pragurile de fund sunt constructii cu ajutorul carora se reali­zeaza un anumit profil longitudinal al albiei, la cote impuse, prin limitarea afuierilor in adancime.

Pragurile de fund pot fi:

praguri de fund ingropate, care au cota superioara la nivelul
talvegului, urmarindu-se mentinerea profilului longitudinal
existent al albiei, impiedicand coborarea patului albiei (vezi
ghid NP 067/2002). Aceste lucrari se prevad in general
pentru mentinerea talvegului albiei in zona unor lucrari
de aparare, a unor constructii pe maluri, a unor conducte
ingropate in albie etc.;

praguri de fund deasupra talvegului, care urmaresc sa refaca
sau sa realizeze un nou profil longitudinal al albiei intr-o
zona unde este necesar acest lucru. Ele se executa in general
cu inaltimi mici (0,1 - 0,2)
h, unde h este adancimea albiei
minore. Acestea pot avea inaltime mai mare daca raurile
transporta un debit solid tarat mare. Pentru proiectarea
acestor lucrari sunt necesare calcule hidraulice si de stabi­-
litate mai complexe.

4.2. Criterii privind amplasarea pragurilor de fund

Amplasarea pragurilor trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

in aval de zona pe care se urmareste realizarea unui nou
profil longitudinal al albiei. Distanta la care se amplaseaza
pragul de fund in aval de lucrarea existenta sau zona de interes,
rezulta dintr-un calcul tehnico-economic;

sa asigure conditii pentru o fundare cat mai simpla si

economica;

se alege o sectiune de curgere cat mai ingusta pentru a se

realiza o constructie scurta;

in amonte de lucrare albia sa prezinte o largire (raza
hidraulica mica) care sa permita reducerea vitezei de acces si
depunerea materialului solid antrenat;

traseul amonte si aval al albiei sa fie rectiliniu pe o
lungime de cativa zeci de metri pentru ca la viitura, pragul de
fund asezat normal pe curent, sa aiba capacitatea de curgere

maxima;

malurile sa fie stabile pentru evitarea unor prabusiri

ulterioare;

sa nu produca amplificarea fenomenelor de iarna;

sa nu produca inundatii la ape mari.

In aliniament, pragurile de fund se realizeaza perpendicular pe directia de curgere. In curbe, pragurile de fund sunt usor inclinate pentru a dirija curentul de apa spre malul convex.

In cazul pragului de fund in avalul podurilor construite pentru ridicarea cotei talvegului in albie la cota rost fundatie - elevatie pila, constructia se va amplasa la 20-40 m distanta de pod astfel incat efectul pragului in amonte sa se resimta cat mai repede.

Stabilitatea infrastructurii podurilor este influentata negativ de eroziunea talvegului albiei. Acest fenomen se amplifica in situatiile in care lucrarile din albie maresc puterea de eroziune a curentului. De exemplu, exploatarile balastiere in albie maresc panta hidraulica si accelereaza procesul de eroziune cu tendinta de evolutie spre amonte. De aceea, se impune ca exploatarea balastierei sa se pozitioneze la o distanta minima fata de lucrarea din albie. Ordinul Ministrului Transportului nr. 48/1998 cap. 3.2 precizeaza amplasarea unei balas­tiere noi la minim l km amonte de pod si minim 2 km in aval de pod.

In cazuri de complexitate deosebita amplasamentul si dimensiu­nile pragurilor de fund se vor stabili pe baza de incercari hidraulice de laborator.

4.3. Conditii de fundare a pragurilor

Fundarea pragului se va face in mod corespunzator cerintelor fiecaruia dintre principalele lui elemente, astfel incat:

cota de fundare sa se afle intr-un strat al terenului in care
sa se asigure stabilitatea constructiei cu tasari in limita admisi­-
bila. Tasarile admisibile vor fi in functie de felul structurii:
rigida sau elastica;

sa fie asigurata cota de inghet, in cazul fundarii
structurilor rigide, pe roci impermeabile;

sa se elimine sau sa se limiteze fenomenul de eroziune
interna in terenul de fundare si in maluri.

In cazul cand terenul nu permite fundarea directa, poate fi utilizata si fundarea prin intermediul coloanelor, pilotilor, baretelor.

Trebuiesc folosite pe cat posibil situatiile favorabile ale terenului: praguri naturale, zone cu teren de fundare mai bun, contur favorabil al sectiunii albiei etc.

4.4. Controlul infiltratiilor

Cu pragurile de fund nu se urmareste retentia apei in amonte, ci modificarea pantei de curgere, acceptandu-se eroziunea interna in terenul de fundare si in maluri, astfel incat sa nu se produca afuierea materialului de sub fundatie si destabilizarea constructiei.

Controlul infiltratiilor pe sub lucrare sau prin partile laterale se

va realiza prin:

lungimea drumului pe care apa il parcurge din amonte
spre aval, pe sub lucrare sau prin jurul acesteia. Lungimea de
infiltratie a apei va putea fi marita cu pinteni sau diafragme;

ecrane din palplanse, pereti mulati, voaluri, sau inlocuire
de material. Acestea se vor realiza pana la stratul impermeabil,
sau de o adancime care sa reduca convenabil gradientul vitezei;

saltele impermeabile in amonte si/sau in aval;

filtre din material granular sau din materiale geosintetice.

Se vor adopta, dupa caz, combinatii ale acestor metode. Se va da o atentie deosebita solutiilor de fundare in cazul terenurilor nisipoase fine sau prafurilor argiloase.

4.5. Accidente posibile pe parcursul executiei, exploatarii si masurile de remediere

4.5.1. Amenajarea pragurilor de fund se executa de obicei prin devierea raului.

Se recomanda ca executia lucrarilor sa se faca in perioadele cu ape scazute, la adapostul unor batardouri.

Cota coronamentului digului este stabilita pentru un debit mediu multianual estimat pentru perioada din an in care se executa

lucrarea. La calcul se tine seama de sectiunea reala de curgere a raului pe perioada executiei. Sunt situatii in care, in special din lipsa fondurilor, se intrerup lucrarile intr-o anumita faza de executie. Acest lucru poate dauna atat lucrarii executate cat si lucrarilor existente in zona. Daca acest lucru se intampla, este absolut necesara conservarea lucrarilor executate, asigurandu-se fonduri pentru conservarea si reluarea lucrarilor.

Uneori executia lucrarilor se prelungeste in timp din diferite motive. Daca pe perioada de executie lucrarile din albie sunt surprinse de o viitura, consecintele sunt grave intrucat albia este obturata partial de lucrare, in functie de marimea viiturii apar direct proportional si aspecte negative:

eroziuni in sectiunea micsorata cu lucrarea in executie;

depuneri in incinta de executie indiguita.

Daca eroziunile sunt mari pot produce deplasari ale tronsonului executat. In acest caz se consolideaza tronsonul cu o plombare cu beton sub fundatia respectiva si o supralargire pentru asigurarea stabilitatii. Daca deplasarea este mare se dispune demolarea pragului cu pastrarea fundatiei care se va consolida si refacerea elevatiei cu racordarea la tronsonul adiacent neafectat de viitura.

Depunerile in incinta nu creeaza probleme de stabilitate. Ele se vor elimina din amplasament dupa care se poate continua lucrarea.

Alta solutie de dirijare a raului pe perioada de executie, dupa executarea pragului de fund pe jumatate de albie, este realizarea unei galerii in corpul pragului la cota talvegului raului. Prin aceasta galerie tranziteaza debitul din bazinul respectiv pe perioada executiei pragului de fund pe restul albiei.

La terminarea lucrarilor, aceasta galerie obligatoriu se va inchide. Aceasta metoda are avantajul ca lucrarile provizorii nu sunt lucrari de amploare, neridicand nivelul apei in amonte de prag pe timpul executiei.

De asemenea se pot folosi tehnologii de deviere ca: diguri fuzibile, executarea pe trepte de inaltime etc.

In cazul unor viituri se pot produce deteriorari ale pragurilor de fund. in astfel de situatii se studiaza de la caz la caz refacerea acestuia. Sectiunea veche a pragului se include intr-o sectiune noua care sa redea functionalitatea pragului, sau se proiec­teaza un nou prag de fund, imediat aval de cel avariat (care va fi acoperit de materialul de colmatare amonte de noul prag).

4.6. Urmarirea comportarii in timp a pragurilor de fund

Pentru a interveni intr-un stadiu usor de reparat se recomanda urmarirea comportarii in timp a pragurilor de fund.

In acest scop, pe coronament, se pozitioneaza reperi spre fiecare mal si in deschiderea centrala, care la receptia lucrarii se vor raporta cu cote fata de un reper vizibil, stabil, existent pe mal.

Beneficiarul va intocmi o schita de reperaj cu acesti reperi. Periodic si obligatoriu dupa fiecare viitura se vor citi cotele pe reperii de pe coronamentul pragului. Aceste citiri dau imaginea deplasarilor eventuale ale tronsoanelor pragului din amplasament. La deplasari mai mari de 2-3 cm se va instiinta proiectantul general.

De asemenea, se va urmari ca bazinul de disipare a energiei sa fie decolmatat periodic.

In general, bazinele disipatoare se colmateaza. Viiturile aduc plutitori care pot fi retinuti in bazinele disipatoare de energie. Se recomanda curatarea bazinelor disipatoare in cazul in care sistemul constructiv nu permite autocuratarea. Intretinerea bazinelor disipa­toare de energie intra in sarcina beneficiarului.

In cazul unor viituri, exista pericolul antrenarii materialului. Aceasta trebuie completata, rolul ei fiind foarte important pentru mentinerea stabilitatii pragului.


Cap. 5. PROIECTAREA PRAGURILOR DE FUND

Asigurarea de calcul si de verificare stabilite conform STAS
4273, STAS 4068-2, HGR 766/1997 Anexa 3 si Regulamentul privind
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, determina elementele de
calcul privind dimensionarea hidraulica a pragurilor de fund.

Relatiile pentru calculele hidraulice care sunt prezentate in ghid
nu sunt limitative. Se recomanda sa se aplice si alte relatii din
literatura de specialitate pentru verificarea corectitudinii rezultatelor si imbunatatirea solutiilor constructive.

5.1. Dimensionarea hidraulica

Dimensionarea hidraulica a pragurilor de fund se efectueaza

dupa principiile de calcul ale barajelor deversoare.

Problemele hidraulice care se pun in cazul pragurilor de fund

sunt legate de disiparea energiei la racordarea cu bieful aval. Fiind

vorba de trecerea de la un regim de curgere rapid la unul lent, solutia

economica pentru pragul de fund este aceea de a se favoriza prin

alcatuirea acestuia, formarea saltului hidraulic inecat.

Din punct de vedere al cotei pragurilor fata de nivelul apei din aval,

acestea pot fi:

neinecate (cand nivelul apei in aval nu influenteaza
curgerea);

inecate (cand nivelul apei in aval este situat deasupra
cotei pragului si influenteaza marimea debitului deversat).

Calculul hidraulic al pragurilor de fund presupune urmatoarele
etape de analiza:

racordarea biefurilor, dimensionarea bazinului disipator;

calcule de afuiere;

verificarea la infiltratii;



verificarea inundabilitatii la ape mari.




5.1.2. Coeficientul de debit m

Coeficientul m poarta numele de coeficientul de debit al deversorului si variaza in limite largi, in functie de caracteristicile geometrice si hidraulice ale deversorului.

Coeficientul de debit pentru calculul pragurilor de fund depinde substantial de forma profilului pragului deversor (m0 0,50) dupa cum urmeaza:

Pragul deversor cu profil poligonal (cu perete gros)

In aceasta categorie se inscriu pragurile la care c < 2H si sunt in general, de doua tipuri:

cu profil dreptunghiular;

cu profil trapezoidal.





5.1.3. Dimensionarea bazinului disipator

Daca racordarea se face fara salt hidraulic, nu este necesar bazin disipator, ci numai o risberma, care sa preia efectele vitezelor sporite in aval de prag.

In cazul racordarii cu salt hidraulic, este necesara prevederea unui bazin disipator si experienta a aratat ca, dintre formele de racordare cu bieful aval, cea cu salt hidraulic apropiat, cu un grad de inecare de l ,05 sau putin mai mare, este cea care realizeaza un control eficient al pozitiei saltului si cea mai intensa disipare a energiei.


Pentru realizarea racordarii cu salt apropiat, este nevoie sa

se construiasca un bazin, cu o saltea de apa de grosime hav >hcc denumit bazin disipator.

Formele de realizare ale bazinului sunt:

prin adancire;

prin prag disipator;

mixt, prin combinarea formelor anterioare.

Pentru aprecierea oportunitatii solutiei cu bazin disipator simplu (fara alte dispozitive de disipare a energiei), se analizeaza valoarea numarului Froude:

In ceea ce priveste disiparea energiei, bazinul simplu nu se comporta bine la numere Froude mici (F'r < 20) deoarece disiparea este slaba, iar formele saltului sunt neconventionale.

La numere Froude mari (F'r> 80-100) saltul nu are o pozitie stabila, ci se deplaseaza osciland in jurul unei pozitii medii.

Pentru numere Froude 20 < F'r < 80 se recomanda folosirea

bazinului, iar pentru F'r < 20 si F'r > 80 se recomanda folosirea bazinelor complexe.

In concluzie, din punct de vedere al disiparii energiei, bazinul simplu se comporta bine daca: 20 < F'r <

1.3. l. Calculul bazinului de disipare

Calculul bazinului, in sensul controlului saltului, se poate face prin metoda debitului fictiv, formulata pentru bazinul mixt, aplicabila la limita si celorlalte doua scheme.

Pentru un debit de calcul q, trebuie sa se determine adancirea bazinului d si inaltimea pragului p, precum si lungimea bazinufui lb. Astfel:

Se alege o adancime de bazin d si apoi p daca este cazul.

Se calculeaza adancimea contractata.

Cu h2 obtinut se calculeaza debitul fictiv, care deverseaza peste pragul cu inaltimea p, pentru care se dau diferite valori. Acest debit trebuie sa fie egal cu debitul de calcul si se va calcula tinand seama de forma pragului si de nivelul din aval, astfel incat sa se obtina controlul racordarii cu coeficientul de inecare a saltului Cs pentru o sarcina    H = h2-d-p.

Este necesara verificarea mai multor combinatii ale adancimii bazinului si inaltimii pragului, pentru obtinerea variantei optime economice. De aceea, in cazul lucrarilor mari unde investitiile sunt






Calculul hidraulic al caderilor cu mai multe trepte

In amenajarea hidraulica a unui prag de fund cu mai multe trepte de cadere, se impune realizarea disiparii energiei lamei deversante printr-o racordare cu salt inecat in sectiunea aval a fiecarei trepte. Importanta este determinarea inaltimii pragului disipator necesar pentru a asigura inecarea saltului. Deci, adancimea conjugata adancimii contractate trebuie sa se racordeze cu adancimea lamei pe prag.

Calculul poate fi realizat in una din urmatoarele doua solutii constructive:

trepte de inaltime egala;

caderi egale pe fiecare treapta.

Urmarind conditiile impuse, mai sus mentionate, calculul se reduce la calculul caderii intr-o treapta, conform capitolului 4.1.4. De exemplu:

se alege numarul de trepte si se stabileste in prealabil
adancimea bazinelor;

se calculeaza adancimea contractata si adancimea
conjugata in primul bazin care trebuie sa fie mai mare decat
adancimea apei pe primul prag;

urmatoarele trepte se calculeaza la fel;

la ultimul bazin de disipare hcc va fi mai mic decat cota
sarcinii pe pragul de disipare din aval sau, la iesirea din bazin
cu adancire hcc va fi mai mic decat adancimea din aval a raului
plus caderea de sarcina la iesirea din bazin, respectandu-se
coeficientul de siguranta mentionat la capitolul 4.1.

Indicatii privind determinarea aproximativa a adancimii de afuiere a albiei in bieful aval

In ipoteza racordarii biefurilor cu salt inecat intr-un bazin disipator fara elemente suplimentare de disipare (dinti, sicane etc.) si a


Lungimea l0 se masoara de la sectiunea contractata si mai poate fi determinata si cu ajutorul graficului din fig. 16.

Lungimea de consolidare a albiei in aval de bazinul disipator se recomanda sa fie de cel putin 3hav.

Cu aceste elemente putem estima adancimea afuierilor care s-ar
produce in cazul neprotejarii albiei.

Admitand o anumita valoare a adancimii de afuiere, se poate evalua distanta fata de sectiunea contractata a apei la care ea se produce si, deci, se poate aproxima lungimea necesara a ei.

Pentru calculul vitezelor pe zona ei unde afuierile nu vor mai avea loc, s-a introdus notiunea coeficientului capacitatii de erodare a curentului K, similar lui Kx:

5.4. Calcule privind infiltratiile apei la pragurile de fund

Prin realizarea unui prag de rund se creeaza o sarcina hidraulica intre bieful amonte si bieful aval (H = H1- H2) sub actiunea careia are loc:

5.4.1. Infiltratia apei pe sub constructie

In cazul pragurilor de fund, analizarea acestui fenomen este necesara pentru stabilirea diagramei de presiune pe talpa constructiei, in vederea dimensionarii la stabilitate a acestuia, dar in mod special pentru a lua masurile pentru evitarea pericolului de antrenare a materialului din fundatie, sub actiunea curentului de infiltratie.

In literatura de specialitate sunt date urmatoarele metode de rezolvare a problemei infiltratiei plane sub presiune:

metode bazate pe spectrul hidrodinamic

metode numerice - diferente finite si elemente finite;

cele mai utilizate in prezent sunt metodele analitice;

metoda analogiei electro-hidrodinamice etc.;

metode care nu presupun trasarea spectrului hidrodinamic

metoda fragmentelor;

metoda conturului subteran desfasurat etc.

pentru siguranta constructiei, sub aspectul evitarii pericolului
de antrenare a materialului de sub constructie, din experienta
s-a stabilit ca lungimea conturului subteran al acesteia va
trebui sa aiba o marime ce poate fi stabilita, in functie de
caracteristicile pamantului, astfel incat acesta sa reziste la
antrenare si afuiere.

Pentru calculele preliminare sau pentru conditii in care sarcina hidraulica este redusa si nu sunt prevazute ecrane de palplanse, datorita simplitatii, s-a impus metoda conturului subteran de calcul al infiltratiei acceptabile, care poate fi utilizata atunci cand nu sunt folosite metode mai exacte de calcul.

Lungimea redusa minima necesara a conturului subteran al constructiei, va fi conform acestei metode, are expresia:



Aceasta verificare este obligatorie pentru toate cazurile. In
cazuri speciale, cand lungimea conturului rezulta foarte mare din
cauza unei sarcini hidraulice mari si a unui material fin din terenul de
fundatie, se vor face calcule cu metode mai exacte si se vor lua
masurile necesare de diminuare a infiltratiilor.

5.5. Calculul de stabilitate a pragului de fund

Verificarile la stabilitate se vor efectua pe baza metodei starea limita ultima, gruparea actiunilor si coeficientii partiali de siguranta luandu-se conform STAS 10101/0A "Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale' si a STAS 3300/2 "Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe', precum si a principiilor Eurocode (EN 1990 din 2002) - bazele proiectarii, Eurocode l part 1-1 (EN 1991-1-1 din 2002) - actiuni in constructii si Eurocode 2 part 3 (ENV 1992 -3 din 1998)- betoane in fundatii.

5.5.1. Actiunile

Principalele actiuni ce trebuie luate in considerare la verificarea stabilitatii pragurilor de fund sunt urmatoarele:


iEvaluarea actiunilor se va face conform normativelor si standar- delor in vigoare sau in lipsa acestora a literaturii de specialitate, astfel:   

greutatea proprie va fi evaluata pe baza STAS 10101/1 -
"Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari perma-
nente';

impingerea pamantului sau umpluturii, precum si rezistenta
pasiva a acestuia, se va calcula prin metodele din geotehnica,
avand ca elemente de baza studiul geotehnic pentru amplasa-
mentul respectiv;

presiunea hidrostatica a apei se va determina corespunzator
nivelurilor rezultate din calculele hidraulice;

subpresiunea apei va fi calculata corespunzator diferentei de
nivel a apei din fata si din spatele constructiei, putand fi
luata acoperitor cu o variatie liniara intre aceste puncte, sau
va fi determinata pe baza calculelor de infiltratie prin metode
din literatura;

actiunea seismica va fi evaluata tinand seama de:

- GP-014-97 - Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la actiuni seismice in cazul fundarii directe;

PD 197-80 - Normativ pentru proiectarea antiseismica
a constructiilor din domeniul transporturilor si teleco­-
municatiilor;

SR 11100/1 - Zonarea seismica. Macrozonarea terito­-
riului Romaniei;

se vor calcula:

impingerea pamantului sub actiunea seismica;

forta de inertie a maselor constructiei;

fortele hidrodinamice determinate de seism.

Gruparea actiunilor

Conform STAS 10101/0 actiunile se grupeaza in doua grupari de calcul:

grupare fundamentala;

grupare speciala.

Gruparea fundamentala va cuprinde actiunile permanente si pe cele variabile in timp, dar cu o frecventa mare.

Gruparea speciala va cuprinde in afara actiunilor din gruparea fundamentala, pe cele exceptionale, cu o frecventa unica, cum ar fi: seismul, solicitarile din perioada de executie, sau datorate degradarii unor parti ale constructiei (afuierea patului, dislocari datorate curentilor etc.).

La evaluarea actiunilor pentru diversele grupari, se va tine seama de nivelurile posibile ale apei, care sa conduca la situatiile cele mai deformabile de incarcare.

Verificarea sigurantei constructiei

Calculul se face cu metoda de calcul la stare limita ultima. Valorile sarcinilor de calcul se determina prin inmultirea valorilor normate stabilite in STAS 10101/0 cu coeficienti de incarcare (ni) conform STAS 10101/0A care au rolul de a spori intensitatile



lucrarilor si STAS 4068 ce stabileste probabilitatea anuala de depasire
incarcarea variabila din grupa fundamentala actioneaza o perioada
scurta de timp, perioada viiturii. De aceea se admite o diagrama:
triunghiulara a efortului pe talpa pragului.

Cap. 6. - VERIFICAREA CONSTRUCTIILOR DIN   
ZONA, CE SUNT INFLUENTATE DE

PRAGURILE DE FUND

Pragurile de fund deasupra talvegului au rolul de a ridica talve-gul albiei prin colmatare amonte de prag. Ridicarea talvegului duce la ridicarea nivelului apei in albie si implicit la ridicarea nivelului freatic in maluri.

La malurile joase, nivelul freatic ridicat influenteaza vegetatia existenta in zona. Se vor dezvolta plantele iubitoare de umezeala.



De asemenea, se va verifica daca la debitele maxime de calcul in amonte de prag este necesara ridicarea malului pentru a scoate de sub inundatie constructiile existente pe mal.

Cap. 7. - SOLUTII CONSTRUCTIVE APLICATE

Dupa cum s-a detaliat in cap. 2, pragul de fund este o amenajare a albiei raului capabila sa preia energia raului la debitul de calcul. Solutiile sunt variate, ele fiind o combinatie posibila intre partile componente descrise in cap. 2. in continuare sunt prezentate doua amenajari pe raul Cerna (fig. 19, 20) si raul Sohodol (fig. 21, 22).

Pe raul Cerna, amenajarea a avut ca scop, refacerea talvegului la cote initiale executiei podului in sectiune. Terenul de fundare este un depozit aluvionar grosier stabilizat.

Pragul deversor s-a executat din prefabricate umplute cu beton slab, si o placa de beton rezistent cu parament aval 3/2, racordat cu arc de cerc la cota coronamentului si a bazinului de disipare.

Sectiunea de prag s-a incastrat in mal. Aceasta incastrare formeaza un umar in care se reazema apararile de mal in amonte si aval de prag pe toata latimea sectiunii de aparare de mal.

Pragul deversor are rosturi de lucru la 6.00 m. Se recomanda rosturi de lucru la 6,00 - 10,00 m distanta intre ele.

Bazinul disipator s-a realizat din saltea de gabion de 0,50 m placat cu beton rezistent. Pentru micsorarea subpresiunii dupa viitura, bazinul de disipare este prevazut cu barbacane.

Se recomanda ca aceasta descarcare sa se faca cu l - 2 buc./mp F 5 cm la bazinele fundate pe terenuri necoezive cu particule fine. In acest caz salteaua de gabion se va aseza pe un geotextil care va pastra calitatea pamantului de fundare. Geotextilul va opri migrarea particu­lelor fine din fundatie in golurile saltelei din gabioane si in bazin.

Pragul disipator s-a executat din gabioane placate cu beton rezistent care a inchis bazinul de disipare spre aval si prin adancirea lui sub cota bazinului a micsorat viteza curentului sub lucrare, la iesire in aval.

a s-a realizat din p. bruta de 50-150 kg/buc si disipeaza ce a mai ramas din energia raului.

Apararea de mal s-a proiectat din ziduri de gabioane placate cu beton de 10 cm grosime, racordandu-se in amonte la culea podului. In aval zidul s-a incastrat in mal pe 2,50 m. Se recomanda incastrarea in mal sa fie de 2,00 m - 3,00 m.

Pe raul Tismana s-a executat un prag de fund, cu respectarea acelorasi prescriptii. Regimul de curgere al raului, cu debit subteran in timpul secetos (raul izvorand practic in aval la cea. 1,5 km) da posibilitatea executiei pragului deversor si a bazinului disipator din beton turnat monolit.

In continuare sunt prezentate doua praguri de fund amenajate cu doua praguri de cadere pe raul Visa (fig. 23, 24) si pe raul Bunesti (fig. 25, 26).









Cap. 8. - ANEXE

Lista principalelor standarde, ghiduri si reglementari tehnice in

vigoare, care se aplica la proiectarea lucrarilor de aparare a

drumurilor, cailor ferate si podurilor rutiere

8.1. Lista principalelor standarde

Terminologie

U. 04 STAS 3061-74 Hidraulica. Terminologie, simboluri, unitati de masura A. 70 STAS 3949/1-71 Geologia tehnica. Terminologie

H. 11 STAS 5089-71    Produse din piatra naturala pentru constructii. Terminologie

G. 61 STAS 5626-92    Poduri. Terminologie

G. 53 SR 8284-98 Amenajarea bazinelor hidrografice ale torentilor

Studii pentru proiectare

G. 51 STAS R. 6823-71    Hidrometrie. Mijloace pentru masurarea debitelor de apa. Conditii de folosire

G. 53 STAS 8593-88 Lucrari de regularizare a albiei raurilor. Studii de teren si cercetari de laborator

Proiectare

G. 71 STAS 2914-84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice

generale de calitate

G. 70 STAS 2916-87 Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor

si santurilor. Prescriptii generale de proiectare

G. 21 STAS 3300/2-85    Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

G. 52 STAS 4068/1-82    Debite si volume maxime de apa. Determinarea

debitelor si volumelor maxime ale cursurilor de apa

G. 52 STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile

anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale si speciale de exploatare

G. 52 STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice, incadrarea in clase de

importanta

G. 20 STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Zonarea teritoriului R.S.R.

G. 56 STAS 7883-90 Constructii hidrotehnice. Supravegherea comportarii

in timp. Prescriptii generale

G. 51 STAS R. 8972/1-71    Hidrometrie. Determinarea debitului de apa in sistemele de curgere cu nivel liber. Metoda geometrica

G. 51 STAS 8972/3-81    Hidrometrie. Determinarea debitului de apa prin metoda dilutiei. Procedeul de injectare cu debit

constant

G. 51 STAS 8972/4-82    Hidrometrie. Determinarea debitului de apa in sistem de curgere cu nivel liber. Metoda relatiei nivel-debit (cheia limnimetrica)

G. 53 STAS 9269-89 Lucrari de regularizare a albiei raurilor. Prescriptii

generale de proiectare

8.2. Legi, norme, normative, proiecte tip, cataloage

8.2.1. Legi

Legea privind calitatea in constructii, nr. 10/1995

Legea apelor, nr. 107/1996

Legea protectiei mediului, nr. 137/1995

Legea protectiei muncii, nr. 90/1996

Legea privind autorizarea in constructii, nr. 50/1991

Regimul drumurilor - Ordonanta de Guvern, nr. 43/1997

Procedura reglementara a activitatilor economice si sociale cu

impact asupra mediului, nr. 125/1996

8.2.2.Norme

Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii-montaj

pentru transporturi feroviare, rutiere si navale, elaborate de MTTc,

ICPTTc, 1982

Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la

lucrarile de constructii - C 227-88

8.2.3. Normative si instructiuni tehnice

IPTANA    Normativ departamental privind proiectarea lucrarilor de

aparare a drumurilor, cailor ferate si podurilor, Indicativ PD 161-86, Bucuresti, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 4/1986

IPTANA Normativ departamental privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor, Indicativ PD 95-2002, Bucuresti, publicat in Buletinul Tehnic Rutier nr. 13/ian. 2002

RENEL ISPH Normativ departamental pentru clasificarea, gruparea si

evaluarea actiunilor pentru constructii hidrotehnice - indicativ PE 729-89, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 3/1989 (revizuit in 1994)

ISPIF    Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea digurilor de aparare impotriva inundatiilor, Indicativ PD 5-72, Bucuresti, 1973

INCERC Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton

armat si beton precomprimat NE 012-99, Bucuresti, 2000

MAPPM    Instructiuni pentru calculul debitelor maxime in bazine mici -Ordinul nr. 98 din febr. 1997

MTTC    Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 48/98 pentru aprobarea "Normelor privind amplasarea si exploatarea balastierelor din zona drumurilor si a podurilor'

8.2.4. Proiecte tip, cataloage

ICPGA Proiecte tip si module pentru lucrari de gospodarirea apelor,

Bucuresti,1980
IPTANA Catalog de elemente si detalii tip pentru aparari de maluri,

Bucuresti,1978
IPTANA Lucrari de sustinere a terasamentelor in terenuri stabile.

Proiect tip ST 80, ziduri de sprijin pentru drumuri publice,

Bucuresti, 1980

Cap. 9. BIBLIOGRAFIE

[1]BALOIUV.

Amenajarea bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa,
Bucuresti, Editura Ceres, 1980

[2] BOERU S. si MINDRU T.

-Indiguiri, Bucuresti, Editura Ceres, 1970

[3] GERTOUSOV M. D.

Hidraulica (traducere din limba rusa), Bucuresti, Editura
Tehnica, 1966

[4] CIOC D.

-Hidraulica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1983

[5] *** ICH

Simpozionul utilizarea geotextilelor in hidrotehnica,

transporturi si in alte domenii ale tehnicii constructiilor. Culegere de articole, Bucuresti, 1980

[6] KELLNER L. si GAZDARU A.

Geosinteticele in constructii voi. I, Bucuresti, Editura Inedit,

[7] LATES M. si ZAHARESCU E. Apararea malurilor si protejarea taluzurilor, Bucuresti,   

Editura Ceres, 1972

[8] LATES M. si ZAHARESCU E.

Stabilitatea malurilor si taluzurilor, Bucuresti, Editura

Ceres, 1966 ] LEHR H.

Fundatii, Exemple de calcul, Bucuresti, Editura Tehnica,

[ 10] MAIOR N. si PAUNESCU M.

Geotehnica si fundatii, Bucuresti, Editura Didactica si

Pedagogica, 1967

[ 11 ] MANEA S. si GAZDARU A.

Geosinteticele in constructii. Proprietati, utilizari, elemente

de calcul, Bucuresti, Editura Academiei Romane 1999

[12] MANOLIU I.

Fundatii si procedee de fundare, Bucuresti, Editura

Didactica si Pedagogica, 1977 si 1983

[13] MANOLIU I.

Regularizari de rauri si cai de comunicatie pe apa,

Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1973

Manualul inginerului hidrotehnician, Bucuresti, Editura

Tehnica, 1969-1970

[15]MATEESCUC.

Hidraulica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,

[16]MATUSEVICIV.

Regularizarea raurilor si debitelor (traducere din limba

rusa), Bucuresti, Editura Tehnica, 1951

[17] RAILEANU P., ATHANASIU C., GRECU V., MUSAT V., STANCIU A, BOTI N si CHIRICA A.

Geotehnica si fundatii, Exemple de calcul, Bucuresti,

Editura Didactica si Pedagogica, 1983

[18] RUSU G., STATHI V si PUSTELNIAC M.

-Aparari de maluri, Bucuresti, Editura tehnica, 1965

[19]SCHOKLITSCHA.

-Handbuchdes Wasserlanes, I - II, Wien Spring Verlag, 1964

[20] STRUNGA V.

Elemente de calcul pentru proiectarea lucrarilor cu

geotextile, Bucuresti, Revista Transporturilor si Telecomunicatiilor nr. 2, 1984, p. 15-27

[21] VLADIMIRESCU I.

Hidrologie, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,

[22] SELARESCU M., PODANI M.

-Apararea impotriva inundatiilor. Bucuresti, Editura Tehnica, 1993

Regularizari de rauri. Note de curs, Institutul de

Constructii, Bucuresti, 1999

Regularizari, indrumator de proiectare, Institutul de

Constructii, Bucuresti, 1993.

[25] ***

Instructiuni pentru calculul scurgerii maxime in bazine

mici -I.N.M.H. -1997.

Indreptar pentru calcule hidraulice - traducere din limba

rusa sub coordonarea prof. dr. doc. Simion Hancu - 1989

[27] ELENA TROFIN

Hidraulica si hidrologie - Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1974.

[28] MIRCEA MANESCU

Hidraulica podurilor si podetelor - Editura Orizonturi

Universitare, Timisoara, 2002.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate