SNOWBOARDING

SNOWBOARDING

A.    OBIECTIVELE CURSULUI

Prezentarea problematicii fundamentale ale snowboardingului

B.    COMPETENTELE DOBANDITE

Dupa parcurgerea cursului studentii vor fi capabili sa:

Recunoasca particularitatile fundamentale ale invatarii si practicarii snowboardingului.

Sa cunoasca particularitatile de constructie si alegere a echipamentului.

Sa delimiteze problematica metodica legata de predarea snowboardingului: etapele de invatare, exercitii suplimentare, progresia directiilor.

C.    CONTINUTUL SUCCINT

1. Caracterizarea snowboarding-ului

Snowboarding-ul este una dintre cele mai tinere sporturi de iarna, desi originile sale se pot confunda cu cele ale schiului, sau ale surfingului. Snowboarding-ul este o ramura a schiului pentru ca se practica pe zapada, chiar pe aceleasi partii cu schiul (in ciuda unor proteste initiale) iar tehnologia folosita pentru constructia snowboardurilor este, in mare parte, asemanatoare cu cea folosita in fabricarea schiurilor.

Se prezinta in continuare si deosebirile evidente ale practicarii schiului si snowboarding.

2. Forme de practicare

Snowboarding-ul se practica astazi, sub mai multe forme, in cadrul activitatii de masa dar prezinta si un foarte atractiv caracter competitional. In prezent, snowboarding-ul este recunoscut ca fiind cel mai spectaculos sport de iarna din cadrul competitiilor olimpice.

Formele de masa ale snowboarding-ului mai sunt cunoscute si sub denumirea de freeride. Acesta se defineste ca fiind forma turistica de alunecare libera pe terenul natural oferit de munte, cu scopul recrearii, fara a baza pe trick-uri ori sarituri spectaculoase. Un alt tip de practicare a snowboarding-ului de recunoaste sub denumirea de freestyle. Acesta se traduce ca ,,stil liber", permitand efectuarea de catre impatimiti a unor trick-uri cat mai spectaculoase, atat pe zapada (opriri bruste, scartaituri, pocnituri, presing-uri), cat si in aer (rasuciri, sarituri etc.).

Federatia Internationala de Schi (FIS) recunoaste urmatoarele probe de concurs (a se vedea tabelul 7, de mai jos)

Tabelul 7- Probe de snowboarding recunoscute de FIS

3. Echipamentul pentru snowboarding

a. Placa sau board-ul

Placa are, in general, o lungime de cca. 90% din inaltimea snowborder-ului. Pentru ,,trickuri' sau half-pipe, poate fi mai mica cu 5% iar, daca se foloseste, in special, la coborari, poate fi mai mare cu 5%. Latimea sau talia este locul unde placa este cea mai ingusta. Aceasta masura este variabila, in functie de marimea piciorului, astfel (a se vedea tabelul 8, din curs:O curbura mai mare favorizeaza efectuarea mai stransa a virajelor (numar mic al curburii), iar o curbura mai mica favorizeaza alunecarea cu viteza mai mare (numar mare al curburii).Canturile metalice, doua la numar, pot fi denumite, dupa directia de dispunere a boots, astfel: cantul frontal (din fata) si cantul dorsal (din spate). Flexibilitatea boardului este, de asemenea, masurata de catre producatori cu numere de la 1 la 5 (1 fiind moale, iar 5 fiind tare).

b. Legaturile- fac transferul comenzilor  picioarelor catre placa si, la cadere, nu se desfac, protejand, astfel, utilizatorul (in comparatie cu cele de la schi care trebuie sa se desfaca a-l proteja, pe schior).

]c. Boots, sau bocancii speciali pentru snowboard au rol de fixare a gleznei, astfel incat jocul calcaiului sa fie minim.

d. Casca de protectie

1.4. Metodica predarii tehnicii de baza a snowboardingului

Desi este un sport relativ nou, snowboarding-ul si-a dezvoltat o scoala proprie prin care orice neinitiat poate invata sa alunece, intr-un timp cat mai scurt cu putinta si evitand experiente periculoase pentru sanatatea personala.

La inceputul afirmarii snowboarding-ului, se parea ca sunt de ajuns 2-3 exercitii prin care aceasta disciplina ar putea fi insusita. Odata cu cristalizarea sa olimpica, snowboarding-ul si-a clarificat o metodica proprie, cu pasi mici, ce respecta principiile didactice fundamentale (de la usor la greu, de la simplu la complex , de la cunoscut la necunoscut), prin care se poate parcurge, cu succes, etapa initierii in tehnica de baza a alunecarilor.

Invatarea principalelor elemente de tehnica a snowboarding-ului se va face pe partii batatorite (partii de schi), de inclinatii diferite, atat plate cat si inclinate. De remarcat ca, in ceea ce priveste snowboarding-ul, partiile inclinate se abordeaza mult mai lesne decat in cazul schiului.

Vom prezenta, in continuare, procesul de initiere in alunecarea pe snowboarding , intr-o succesiune de 14 etape distincte si progresive. Se poate afirma ca progresia tehnicilor si exercitiilor de mai jos alcatuieste tehnica de baza a alunecarii pe snowboarding.

Etapa 1- Montarea board-ului si acomodarea cu materialul

Etapa 2. Transportul board-ului

Etapa 3. Insusirea alunecarilor pe plat.

Etapa 4. Schimbarea muchiilor .

Etapa   Dezvoltarea echilibrului in alunecare.

Etapa 6. Urcarea pantei

Etapa 7. Derapajul spre vale, pe cantul din spate

Etapa  8. Derapajul spre vale, pe cantul din fata

Etapa 9. Traversari laterale ale partiei pe cantul din spate.

Etapa 10. Traversari laterale ale partiei, pe cantul frontal

Etapa 11. Invatarea virajul spre deal

Etapa 12. Insusirea ghirlandelor

Etapa 13. Virajul spre vale

Etapa 14. Legarea a doua viraje

Etapa 1 Serpuirea

Etapa 16. Folosirea schi-lift-ului

Exercitii suplimentare folosite in instruire

Pentru consolidarea si perfectionarea procedeelor tehnice descrise mai sus se pot folosi unele exercitii suplimentare, precum:

a.        cresterea si descresterea gradului de cantare, din alunecari pe linia pantei;

b.       opriri la punct fix, pe ambele canturi;

c.        contrarotatia board-ului in ambele directii, de pe loc si din alunecare, prin torsionarea trunchiului;

d.       piruete din alunecare in aceiasi directie;

e.        piruete cu directii alternative de rotatie.

Progresia directiilor ce vizeaza insusirea ocolirilor.

Pe calea dificultatilor intampinate, progresia metodica parcurge cinci statii distincte, asemanatoare celor intalnite la insusirea cristianiilor:

a.        Intersectarea liniei de panta, printr-o coborare oblica si oprirea, printr-un viraj, spre deal.

b.       Initierea unei cobori oblice, dispunerea greutatii spre inainte, trecere spre linia de panta, revenire in coborarea oblica initial efectuata - exercitiu numit si ,,ghirlanda". Spre deosebire de schi, coborarea directa pe snowboard nu este abordata separat, datorita dificultatilor de alunecare pe toata talpa. ,,Ghirlanda", ca exercitiu metodic, initiaza subiectul in alunecarea pe toata talpa, printr-o secventa scurta de acest fel, in faza de alunecare pe linia pantei, cu scopul crearii ulterioare a posibilitatii de schimbare a muchiilor.

c.        Insusirea unui viraj complet care intersecteaza, de doua ori, linia pantei. Plecarea se face din coborare oblica pe cantul din deal, ocolirea efectuandu-se pe cantul interior ocolirii, iar oprirea se face spre deal.

d.       Legarea a doua viraje complete - primul, pe cantul din fata iar al doilea, pe cantul din spate. Mentionarea expresa a acestei etape este determinata de faptul ca cele doua viraje se vor efectua, de fapt pe canturi diferite.

e.        Legarea mai multor viraje consecutive asigura aplicarea complexa a tehnicii de alunecare pe snowboard