![]() | Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie |
Muzica | Pescuit | Sport |
![]() |
![]() | ![]() |
|
FORMATII INSTRUMENTALE PE ZONE FOLCLORICE
O conturare a tipurilor zonale instrumentale este relativ tarzie, sesizarea acesteia de catre specialisti producandu-se mai ales din perioada interbelica. Fenomenul se explica in primul rand prin caracterul predominant monodie al muzicii folclorice romanesti; chiar si jocul, categoria care presupune aproape obligatoriu (cu exceptia aromanilor) sustinerea instrumentala s-a putut desfasura si dupa un singur instrument: fluier, cimpoi, vioara, clarinet, etc. Asocierea instrumentelor a fost de obicei legata de anumite evenimente istorice[1] sau imprejurari sociale, care au determinat si formarea treptata a unor executanti si interpreti profesionitti sau semiprofesionisti. Aceasta grupare in formatii s-a realizat mai intai la orase, pentru ca apoi sa patrunda si in mediul rural, capatand un caracter mai pronuntat in secolul al XVIII-lea. Este si timpul cand, potrivit constatarilor lui Franz Joseph Sulzer, confirmate de Franz Liszt cu prilejul turneului la Iasi, din iarna 1846-1847 (audiind taraful lui Barbu Lautaru), se contureaza formule vioara-nai-cobza, imbogatita, pe parcurs, prin instrumente precum violoncelul, contrabasul, tambalul, chitara si diverse instrumente de suflat.
|
|
Profilarea regionala la care ne refeream initial este inegala, nu toate tinuturile fiind reprezentate prin structuri stabile, ci variate. Iar departajarea nu rezulta din numarul instrumentistilor - duo, trio, grup instrumental, taraf mic, taraf mare, orchestra - ci din functia compartimentelor, avand in vedere ca specificul local este conferit mai ales de acompaniament (12,45):
Maramures: vioara solo (doua viori), "zongora', uneori si toba;
Transilvania centrala: vioara solo (+ vioara "contra'), viola (eventual "gorduna'), contrabas;
Ardealul de Est (Toplita): vioara solo (+"contra'), acordeon, "toba' (violoncelul ca instrument de percutie);
Sudul Transilvaniei, Tinutul Padurenilor: vioara, clarinet, violoncel; vioara, clarinet, tambal, toba;
Bihor: vioara (viori), violoncel (contrabas); fluier, vioara, toba mare; vioara cu goarna, toba mare;
Arad: vioara (viori), "broanca';
|
Banat: torogoata, saxofon, trompeta (soliste), corzi (acompaniament), tuba, helicon (bas);
Oltenia: vioara (viori), chitara (chitari), contrabas; fluier, chitara, vuva; .
Muntenia: vioara, cobza; vioara, tambal; vioara, tambal, bas; vioara, tambal, acordeon; fluier, dairea; vioara, clarinet, tambal, contrabas;
Moldova: fluier, viori, cobza; viori, cobza, violoncel, contrabas; vioara, tambal, contrabas; viori, trompeta, acordeon, toba.
Pentru o parte insemnata din Moldova, ca si pentru Sud-Vestul Olteniei, este caracteristica fanfara lautareasca, in general, s-a putut observa, ca, pe langa aspectele particulare, uneori pregnante, combinatiile instrumentale contin si insemnate elemente comune, ca o consecinta a circulatiei neintrerupte a valorilor folclorice.
Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate