Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism



Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
» Investigarea nivelului sonor


Investigarea nivelului sonor




Investigarea nivelului sonor

Definitii

Zgomotul este un amestec de sunete, care poate perturba viata normala a omului prin disconfortul produs si prin efectele nocive asupra sanatatii. Orice sunet nedorit este resimtit ca zgomot.




Zgomot ambiental (sinonime: comunitar, rezidential). Nu include zgomotul industrial.

Surse de zgomot

Principalele surse de zgomot ambiental sunt traficul rutier si feroviar, traficul aerian, constructiile si lucrarile publice.

Dupa localizarea surselor

zgomotele de exterior

- traficul rutier, feroviar, aerian si constructiile

- restaurantele, cofetariile, spatiile comerciale, discotecile, locurile de joaca si locurile de agrement etc

zgomotele de interior (provin din spatiile inchise; sinonim: zgomote casnice); ex: aparatura casnica, aparatura de birou, sistemele de ventilatie, aparatele de aer conditionat, instalatiile sanitare, sistemele de incalzire etc.

O categorie speciala: playerele audio personale si telefoanele mobile.

Importanta

Zgomotele - rol esential in evitarea unor pericole iminente. Sugarii - foarte sensibili la sunetele din mediul inconjurator (nevoia de a insusire a limbajului).

Zgomotele - un important stresor senzorial. Jumatate din populatia UE locuieste in zone care nu asigura confortul acustic minim. Aproape 40% dintre locuitori expusi la zgomot > 55 dB(A) datorat traficului rutier din timpul zilei. Peste 30% dintre europeni sunt expusi in timpul noptii la o poluare fonica ce deranjeaza somnul, nivelul presiunii acustice depasind 55dB(A).

Pot avea efecte adverse psihologice si fizice.  Expunerea excesiva (ca intensitate si durata) la zgomot poate duce la probleme serioase de sanatate:

disfunctie auditiva

tulburari de somn

tulburari de concentrare si comunicare, irascibilitatate, probleme comportamentale

scaderea productivitatii muncii

boli cardiovasculare (exista studii epidemiologice care sugereaza ca zgomotul peste 70dB, ar putea fi un factori de risc cardiovascular)

Caracteristici si unitati de masura

Zgomotul ambiental este definit prin:

frecventa sunetului (vibratii pe unitatea de timp Hz). Urechea omului: 20-20.000 Hz.

nivelul mediu de presiune sonora (dB)

variatia nivelului de presiune sonora in timp.

Scala presiunii sonore este logaritmica (ex. intensitatea de 10dB = 1 dB x10; 20 dB = 1 dB x

Se folosesc valori ponderate, notate cu dB (A), scala ponderata A fiind adaptata la sensibilitatea diferita a urechii umane la diversele frecvente ale sunetelor.

LAeq,T nivelul echivalent de presiune sonora continua pe o perioada de timp

LAmax = nivelul maxim al unui eveniment sonor individual

Investigarea zgomotului exterior

Surse fixe intreprinderi care produc zgomot peste limitele admise

Surse mobile traficul rutier, feroviar, naval si aerian

Surse mixte sau asociate gari, autogari, autobaze etc.

Determinarea zgomotului exterior se face cu respectarea regulilor metodologice pentru stabilirea in spatiu a locurilor de masurare, ritmicitatea si durata determinarilor pentru fiecare tip de sursa de zgomot.
Ex.
pentru surse mobile (in fiecare din cele 4 sezoane ale anului, 3 zile din saptamana (luni, miercuri-joi si sambata), in timpul zilei si noptii).

Investigarea zgomotului interior

In cladirile de locuit, tehnico-administrative si social-culturale.

Unitatile functionale ale acestor obiective sunt reprezentate de:

- apartamentul, in cladirile de locuit;

salonul de bolnavi, sala de operatie, cabinetul de consultatie;

- sala de clasa, cancelarie, birouri;

birouri, ateliere, laboratoare, in cladirile tehnico-administrative;

spatii comerciale si pentru depozitare in cladirile comerciale.

In locuinte

La determinarea nivelului de zgomot interior in locuinte se respecta regulile metodologice cu privire la alegerea zonelor si punctelor de masurare a nivelului de zgomot interior in locuinte, ritmicitatea si durata determinarilor sunt stabilite dupa o metodologie riguroasa.

Ex. Determinarea propriu-zisa se face in centrul incaperii, cu usile si ferestrele inchise, la 1,30 m de podea cu microfonul orientat spre peretele exterior. O determinare in sezonul cald vara , o zi la mijlocul saptamanii (miercuri sau joi), orele de zi (6-22) si de noapte (22-6). Durata unui interval de masurare este de 15 minute, cu inregistrarea valorilor din 10 in 10 secunde pe fisa standardizata pentru calculator.

Determinarile in obiective sociale, culturale si tehnico-administrative

Spitale, policlinici (durata intervalului de timp: min).

Scoli si gradinite (durata intervalului de timp: 1 ora

Cladiri tehnico-administrative, hale de productie si cladiri comerciale (durata intervalului de timp: corespunzator schimburilor productive).

Aparatura folosita pentru determinare

Sonometrele de precizie

Principiu: transformarea oscilatiilor acustice in oscilatii electrice (microfon)

Masuratorile din mediul comunal utilizeaza scala ponderata A , cea mai apropiata de sensibilitatea urechii umane.

Tipurile noi de sonometre afiseaza electronic nivelul sonor pe un ecran.

Pe baza citirilor succesive efectuate se stabileste nivelul de intensitate medie a sunetului pe o anumita perioada de timp (24 ore, ziua, noaptea) denumit Leq (nivelul echivalent de presiune a sunetului).

Rezultatele se exprima in dB (A) si se interpreteaza prin comparare cu limitele admise prevazute de legislatie.

Norme privind combaterea poluarii sonore

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 125/ 2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84 / 2006 stabileste indicatorii Lzsn si Lnoapte, in cazul zgomotului produs de traficul rutier, feroviar si aerian:





Tabel 1

Lzsn - dB(A)

Lnoapte - dB(A)

Coloana 1

Coloana 2

Coloana 3

Coloana 4

Coloana 5

Coloana 6

Surse de de zgomot

Tinta de atins

pentru

Valorile

Maxime

Permise

pentru anul

2012

Valori

Maxime

Permise

Surse de zgomot

Tinta de atins

pentru

Valorile

Maxime

Permise

pentru anul

2012

Valori

Maxime Permise

Strazi,

drumuri si si autostrazi

Strazi,

drumuri si

autostrazi

Cai ferate

Cai ferate

Aeroporturi

Aeroporturi

Zone

industriale inclusiv

porturi

Zone

Industriale

inclusiv

porturi

Tabel 2.

Lzsn - dB(A)

Surse de zgomot

Valori Maxime Permise

Lzsn - dB(A)

Suprafata minima pentru care se defineste o zona linistita - (ha)

Strazi drumuri

nationale si

autostrazi

Cai ferate

Aeroporturi

55

4,5

Zone industriale

inclusiv porturi

Limite admisibile ale zgomotului urban (extras din STAS 10.009/88)

Tabel 3

Nr.



Tipul de strada

Nivelul admis in dB (A)

De deservire = circulatie redusa

De colectare = circulatie medie

De legatura = circulatie intensa

Magistrala

Nr.

Zona considerata

Nivelul admis in dB (A)

Parcuri, zone de recreere si odihna

Scoli, spatii de joaca pentru copii

Piete comerciale, restaurante in aer liber

Incinta industriala

Zone feroviare

Aeroporturi

Cladiri de locuit (la 2m de fatada)

Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social-culturale (extras din STAS 6156/86)

Tabel 4.

Nr.

Tipul de cladire

Unitatea functionala

Limita admisa in dB (A)

Cladiri de locuit

Apartamente

Camine, hoteluri

Camere de locuit

Sali de studiu

Spitale, policlinici, dispensare

Saloane, rezerve cu 1-2 paturi

Saloane cu peste 3 locuri

Cabinete de consultatii

Sali de mese

Scoli

Amfiteatre, sali de clasa

Sali de studiu, biblioteci

Playerele audio personale

CE arata ca in ultimii ani, zgomotul la care sunt expusi oamenii in timpul liber a devenit o amenintare reala pentru integritatea organelor auditive. Comitetul stiintific al UE pentru riscuri sanitare a avertizat populatia ca ascultarea muzicii la volum ridicat si pe o perioada indelungata de timp la playerul personal poate duce la afectiuni permanente ale auzului.

Se estimeaza intre 50 si 100 de milioane de persoane din UE asculta zilnic muzica la playere portabile. Intre 5 si 10% dintre cei care folosesc playere audio personale risca pierderea permanenta a auzului daca asculta muzica mai mult de o ora pe zi, in fiecare saptamana, la un nivel ridicat al volumului, timp de cel putin 5 ani.

Pentru reducerea stresului acustic utilizatorii de playere audio personale sunt sfatuiti sa seteze dispozitivul la un nivel maxim al volumului mai putin ridicat sau sa reduca manual volumul si sa nu foloseasca playerul personal pentru perioade prelungite de timp.

Masuri comunitare pentru limitarea nivelului de presiune sonora

Ex. construirea de sosele de ocolire (centuri), restrictionarea traficului in zona centrala, devierea traficului rutier greu pe trasee mai putin locuite, amenajarea de sensuri giratorii, amenajarea de bulevarde pietonale permanente sau, la sfarsit de saptamana, amenajarea de piste pentru biciclete, modernizarea parcului auto prin introducerea de autobuze si troleibuze mai silentioase, limitarea vitezei maxime pentru autovehicule in anumite zone protejate, interzicerea claxonatului etc.

Masuri individuale pentru limitarea nivelului de presiune sonora

Ex.: protectie fata de zgomotul aspiratorului, mixerului, bormasinei, masinii de tuns iarba etc.; achizitionarea aparatelor de uz casnic (frigider, congelator etc)silentioase; jucarii silentioase; respectarea normelor pentru utilizarea playerelor audio personale; reglarea volumului boxelor audio la un nivel sigur (tv, radio, CD-player); casti antifonice; dotarea apartamentelor cu geamuri termopan de calitate respectarea limitelor de viteza obligatorii evitarea folosiri claxonului; alegerea locurilor de joaca pentru copii etc.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate