Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Arta cultura


Index » hobby » Arta cultura
» SCURT ISTORIC AL BIBLIOTECII FACULTATII DE MEDICINA VETERINARA BUCURESTI


SCURT ISTORIC AL BIBLIOTECII FACULTATII DE MEDICINA VETERINARA BUCURESTI




SCURT ISTORIC AL BIBLIOTECII FACULTATII DE MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

Biblioteca Facultatii de Medicina Veterinara este cea mai veche biblioteca de profil din tara, iar istoria ei este strans legata de istoria Facultatii din care face parte.

Desi nu exista prea multe date despre istoria acestei biblioteci, din putinele documente cunoscute, din statisticile mai vechi si din registrele de evidenta, la care se adauga si relatarile unor persoane care au fost in contact cu Biblioteca o perioada mai lunga de timp, se poate contura o scurta istorie a acestei institutii.




Cea mai veche mentiune scrisa, cunoscuta pana in prezent, care apare intr-un document oficial, cu referire la Biblioteca, este cuprinsa in Regulamentul Scoalei Superioare de Medicina Veterinara, elaborat pe baza Legii nr.1824, publicata in Monitorul Oficial, la data de 27 mai 1909 .

Regulamentul respectiv precizeaza la Capitolul IV, art.24 urmatoarele:

''Bibliotecarul- arhivar are urmatoarele atributiuni:

a) Catalogheaza si pastreaza colectiunile din biblioteca Scoalei

b) Tine registratura si arhiva Scoalei

c) Distribuie uvragele cerute in sala de lectura si vegheaza ca ele sa fie inapoiate in buna stare

Bibliotecarul- arhivar va avea un ajutor care va fi conducator al presei autografice ''.

Mai tarziu, in Monitotul Oficial nr.24 din 30 ian.1929, se publica Regulamentul Facultatii de Medicina Veterinara, aprobat prin Decretul nr.175 din 25ian.1929. Acest regulament contine, printre altele, si o serie de prevederi referitoare la repartizarea fondurilor in cadrul Facultatii, cu referire si la Biblioteca:

''Art. 49-Decanul, asistat de profesorii delegati, va repartiza la inceputul fiecarui an scolar, cu aprobarea Consiliului Profesoral, fondurile pentru biblioteca facultatii si publicatiunilor, memoriilor, lucrarilor si anuarelor ce se vor publica''.

Lipsa documentelor scrise referitoare la perioada de inceput a functionarii Bibliotecii face, din pacate, imposibila o reconstituire exacta a istoriei inceputurilor acestei institutii. Neavand date suficiente si nedorind sa mergem prea mult pe presupuneri, vom considera perioada de sfarsit a sec. al XIX-lea ca reprezentand mai mult preistoria (daca putem spune asa), decat un timp ce apartine istoriei Bibliotecii si ne vom referi in continuare la perioada de dupa 1900.

Din Regulamentul Scoalei Superioare de Medicina Veterinara ce a fost mentionat mai sus si care dateaza din anul 1909 reiese clar ca o biblioteca exista din moment ce regulamentul respectiv ii stabilea o anumita organizare.

In perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial in cadrul Facultatii functionau trei biblioteci: biblioteca propriu-zisa a Facultatii, biblioteca Societatii Studentilor si o biblioteca sindicala.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial,activitatea de biblioteca, cu tot ceea ce implica aceasta a fost total dezorganizata. Imediat dupa razboi, se pare prin anii 1946-1947, cele trei biblioteci se vor uni intr-o singura biblioteca.

In anul 1951, ca urmare a includerii Facultatii de Medicina Veterinara in componenta Institutului Agronomic ''Nicolae Balcescu'', Biblioteca a devenit filiala a Bibliotecii acestui institut.

Biblioteca F.M.V. a functionat de la inceput in sediul Facultatii de Medicina Veterinara, cladirea principala, fiind organizata pana in 1987 pe trei sali de lectura la etajul I si sectia de imprumut la parter. Cele trei sali de lectura erau:

- Sala de lectura pentru studenti (100 locuri) - aici se gaseau cursuri, manuale si reviste de specialitate romanesti;

- Sala de lectura a cadrelor didactice (30 locuri)- cu dictionare, enciclopedii, carti si reviste de specialitate straine;

- Cabinetul documentar (10 locuri) - ce cuprindea reviste bibliografice de referinta, volume de sinteze documentare etc.

In anul 1987 Biblioteca se va muta, odata cu intreaga Facultate, in sediul unde functiona deja Biblioteca Centrala a Institutului Agronomic (cladirea Facultatii de Imbunatatiri Funciare).

In vederea actiunii de consolidare din anul 1990 a cladirii respective, a fost nevoie de o noua mutare a fondurilor de publicatii.

In anul 1995, fondul de carte veche (exceptand fondul de patrimoniu), aproximativ 24.000 de titluri, avand anii editoriali pana in 1960, a fost mutat din cladirea Facultatii de Imbunatatiri Funciare in sediul Facultatii de Medicina Veterinara (I.C.Z.), ultimul etaj al cladirii unde functioneaza astazi departamentele preclinice.

In anul 1998, Biblioteca va reveni in vechiul sau sediu, cladirea principala a Facultatii, unde ocupa in prezent cea mai mare parte a parterului si o latura a etajului I (suprafata totala 472m²) .

Deteriorarea publicatiilor, precum si insuficienta spatiului destinat Bibliotecii, au facut necesara efectuarea mai multor casari succesive dupa anul 1990. Astfel ca, daca la inceputul anilor '80, numarul total al publicatiilor se ridica la aproximativ 280. 000 de exemplare, la inceputul anului 2003, s-a ajuns la circa 168.000 de carti si reviste.

Biblioteca de invatamant superior este in primul rand o institutie stiintifica si, in al doilea rand, una culturala. De aceea, profesia de bibliotecar este o profesie care trebuie incredintata si exercitata de oameni cu un inalt nivel de pregatire stiintifica si culturala. Din fericire, Biblioteca F.M.V. a beneficiat intotdeauna de astfel de oameni.



In aceasta biblioteca si-au desfasurat activitatea o serie de persoane care au fost exemple de daruire si pasiune profesionala. Sa incepem cu cele care au condus-o si care i-au coordonat activitatea.

Prima cunoscuta a fost Doamna Arleta Nichita, de origine franceza, sotia profesorului Gheorghe Nichita, profesor titular la Catedra de Histologie si Fiziologie Animala, care a condus biblioteca pana in anul 1947.

In continuare, functia de conducere va fi preluata de cea mai mare personalitate pe care a avut-o aceasta biblioteca, Doamna Paula Stoenescu. Dumneaei a condus Biblioteca F.M.V. pana in anul 1977. Fiica de profesori de liceu si absolventa a Facultatii de Litere, Sectia romana-franceza, Doamna Stoenescu a fost un om de o vasta cultura, cu un respect deosebit fata de carte si de institutia unde a lucrat.

Imediat dupa ce a preluat conducerea Bibliotecii, avand si sprijinul decanului de atunci al Facultatii, prof. Francisc Popescu, Doamna Stoenescu a obtinut o importanta donatie de carte din Franta, in vederea imbogatirii fondului de publicatii al Bibliotecii care fusese foarte afectat in timpul razboiului.

De numele Doamnei Stoenescu se leaga intocmirea Indexului alfabetic C.Z.U. pentru carti si a Tezaurului de descriptori pentru periodice, o lucrare de o exceptionala complexitate.

Dar, cea mai mare contributie a Doamnei Stoenescu in domeniul bibliologiei a constituit-o introducerea unui sistem de cotare nemaiantalnit in alte biblioteci, de fapt o inovatie in acest domeniu. In timpul sau, Biblioteca F.M.V. a adoptat cotarea cartilor in functie de continutul lor (nu dupa formate), in felul acesta facandu-se o departajare intre cartile cu continut stiintific de cele cu continut umanist.

Dupa plecarea dansei, in 1977 functia de conducere a Bibliotecii a fost preluata de Doamna Maria Valeria Picu de formatie istoric, absolventa a Facultatii de Istorie din Bucuresti.

Doamna Picu va conduce Biblioteca F.M.V. pana in anul 1981, cand va ocupa postul de Director al Bibliotecii I.A.N.B.,functia anterioara fiind preluata de Doamna Cornelia Mihuta, filolog de profesie, absolventa a Facultatii de Filologie din Bucuresti.

In anul 1998 functia de bibliotecar-sef va fi preluata de Doamna Domnica Horja.

Intre anii 1996-1998 Dumneaei ocupase postul de Director al Bibliotecii U.S.A.M.V.B.

Absolventa a Facultatii de Filologie din Bucuresti, si-a inceput activitatea in aceasta institutie in anul 1974. Reprezentanta a unei stralucite generatii de bibliotecari, ce s-a format sub indrumarea Doamnei Stoenescu, Doamna Domnica Horja a fost si este legata in special de Sectia de imprumut unde de altfel, si-a si desfasurat cea mai mare parte a activitatii sale de peste 30 de ani in aceasta biblioteca.

De-a lungul anilor, Biblioteca F.M.V. s-a bucurat de privilegiul de a beneficia de activitatea unor persoane care au avut o contributie deosebita la cresterea prestigiului sau. Una dintre aceste persoane a fost si Doamna Margareta Carageani.

Dansa si-a desfasurat activitatea la sectia de imprumut, fiind multi ani colega de sectie a Doamnei Horja (s-a pensionat in anul 1992).

O alta personalitate remarcabila a acestei Biblioteci a fost si este Doamna Filotta (Nana) Ionescu. Este in prezent cea mai veche angajata a Bibliotecii (aproape 40 de ani de activitate). De cand a intrat in Biblioteca si pana in prezent, Doamna Ionescu a lucrat la sectia periodice (sala lectura periodice), practic acest fond de publicatii nu mai are nici un secret pentru dansa. Si daca ne gandim ca cele mai vechi reviste ramase in Biblioteca sunt din anul1970, putem trage concluzia ca absolut toate revistele au trecut prin mana Doamnei Ionescu. In prezent, activitatea Bibliotecii este asigurata de:

- Filotta Ionescu - sala de lectura periodice

- Mariana Paduraru - sectia de evidenta carti

- Steliana Vlagioiu - sectia de evidenta carti

- Maria Iancovici (Universitatea Bucuresti.Facultatea de Istorie-Filosofie)-sectia imprumut,bibliotecar-sef

- Letitia Purdoiu (Universitatea 'Transilvania' Brasov. Facultatea de Tehnologie si Proiectare - Sisteme de Comanda Numerica) - sala de lectura periodice

- Crezante Antonescu (U.S.A.M.V.B.- Facultatea de Medicina Veterinara)-traduceri

- Adriana Duca (Universitatea Bucuresti.Facultatea de Drept)-sectia imprumut

Biblioteca F.M.V. dispune in prezent,asa cum am mai spus, de un fond publicistic de circa 168.000 exemplare (98.000 carti stiintifice, 36.000 periodice, 34.000 carti de cultura generala).



Cea mai veche publicatie care apartine Bibliotecii F.M.V.este o carte din anul 1542: Leonardus,F.- '' De historia stirpium commentarii insignes, maximus impensis et vigilus'', Tubingen, 1542 (in prezent aceasta carte se afla in biroul Doamnei Director al Bibliotecii U.S.A.M.V.B, Constantin Carmen).

In afara de aceasta publicatie, Biblioteca mai detine un fond de patrimoniu alcatuit din 45 exemplare, carti avand anii de publicatie cuprinsi intre 1700 si 1800, din care putem da cateva exemple:

- xxx - L'Anatomie d' Heister avec des essais de physique pour l'usage des parties du corps humain,Paris, 1753

- Boissier Francisco - Nosologia methodica sistems. Morborum classes, Venetüs, 1772

- Gottlieb Richterst - Chirurgische Bibliothek, Gottingen, 1775

- Buffon, M. - Histoire naturelle générale et particulière, vol. 10-34; 36-40, Bern, 1789

Biblioteca a avut in colectia sa de periodice si o serie de reviste straine foarte vechi, cu anii cuprinsi intre 1853-1900. Din pacate, aceste periodice au cazut victime ale deteriorarii sau disparitiei cauzate de numeroasele mutari ale Bibliotecii.

La inceput, fondul de publicatii s-a format mai ales ca urmare a donatiilor facute de profesorii Facultatii, a altor persoane particulare sau institutii.Treptat, numarul publicatiilor s-a marit, prin diversificarea modalitatilor de achizitie, prin cumparare sau prin intermediul schimbului intern si extern.

Existenta unui fond financiar repartizat Bibliotecii a facut posibila o achizitie publicistica foarte bogata si diversificata. Astfel, in cazul cartilor, in anii '60 si '70 de exemplu, se cumparau in medie anual, aproximativ 5000 exemplare, din care: 30 exemplare pe titlu (pentru cartile stiintifice de specialitate romanesti), toate titlurile care apareau in domeniul biologiei si medicinei umane (5-10 exemplare pentru fiecare titlu), circa 800 exemplare carti straine de specialitate si 300 exemplare pe titlu in cazul cursurilor si manualelor. Aceeasi situatie s-a putut observa si in cazul periodicelor, cand media anilor '60-'70 era de 300 volume achizitionate anual, din care aproximativ 180 volume cumparate pe baza de abonament.

Acest impresionant numar de achizitii a avut drept urmare cresterea numarului de cititori. Astfel din datele statistice existente, s-a putut constata o crestere considerabila a numarului de cititori de la an la an.

Daca in anul 1949 au frecventat Biblioteca 10.321 cititori care au solicitat un numar de 11.384 publicatii, in anii '70 s-a ajuns la o medie anuala de aproximativ 36.000 cititori si circa 110.000 volume consultate.

Pornind de la un singur curs in 1946 si doua cursuri in 1948 ce au fost donate in cate 5 exemplare, s-a ajuns in anii '70 la cate 300 exemplare pe titlu. In felul acesta se putea acoperi tot necesarul de studiu al studentilor. Printre primele cursuri universitare intrate in Biblioteca ( intre anii 1946-1955) putem aminti:

- Gh. K Constantinescu - Curs de zootehnie generala

- Octavian Vladutiu - Curs de medicina operatoare

- Curs de patologie si clinica chirurgicala vol I-IV

- Ion Grigorescu - Patologia chirurgicala. Chirurgie veterinara

Cursurile si manualele universitare constituie cel mai solicitat fond de carte al Bibliotecii si reprezinta aproximativ 1,5 % din totalul cartilor stiintifice de specialitate (cam 1200 exemplare).

Un fond publicistic foarte de bine reprezentat este colectia de periodice.Din registrele de evidenta se poate constata ca Biblioteca a achizitionat si detinut in colectiile ei reviste foarte vechi, cum ar fi:

- Archives Génerales de medecine, Paris, 1853

- Bulletin Generale de Therapeutique, Paris, 1853



- Revue des Sciences Naturelles Appliquees, Paris, 1855

- Revue de Medecine Veterinaire, Toulouse, 1877

- Archives Veterinaires, Alfort, 1884

- Annales de Medecine Veterinaire, Bruxelles, 1870

Ca si in cazul cartilor, nici in registrele de evidenta ale revistelor nu era consemnata data intrarii lor in biblioteca, ci doar anul editorial. Aceasta este explicatia pentru care nu vom putea preciza , in cazul revistelor mai vechi, nici cind au inceput sa fie cumparate sau venite prin intermediul schimbului si nici data primelor donatii.

Dupa anul 1947 achizitia periodicelor a cunoscut o curba ascendenta.Daca la inceput numarul donatiilor era mai mare decit numarul revistelor intrate prin schimb sau cumparate, s-a ajuns in anul 1985 (considerat anul de virf al achizitiei in cazul periodicelor) la 602 volume cumparate pe baza de abonament si la 926 volume intrate prin intermediul schimbului.

Cea mai importanta sursa de imbogatire a colectiei de periodice a fost si este schimbul intern si international de publicatii, in prezent aflat sub directa coordonare a d-nei Letitia Purdoiu - de la sectiunea periodice. Momentul de inceput al acestei activitati nu il putem preciza dar, incepand cu a doua jumatate a secolului XX, schimbul a luat o mare amploare, Biblioteca incercand sa mentina stranse legaturi cu partenerii din tara si din strainatate.

Pe langa publicatiile primite, schimbul a avut totodata si rolul de difuzare a lucrarilor cadrelor didactice din Facultate, contribuind astfel la schimbul de informatii in domeniul medicinei veterinare.

In anii '80 Biblioteca avea aproximativ 300 parteneri de schimb de la care primea in jur de 900 volume reviste.

Astazi, numarul parteneri a ajuns in anul 2002 la 105 parteneri (universitati, colegii, institute stiintifice etc) din 40 tari de pe toate continentele si din tara. De la acestia, Biblioteca primeste mai ales periodice dar si teze de doctorat, carti de specialitate, lucrari stiintifice etc. Baza schimbului a constituit-o si o constituie Revista 'Lucrari Stiintifice' seriile C (Medicina Veterinara) si D (Zootehnie) precum si Revista Romana de Medicina Veterinara, editata de Asociatia Generala a Medicilor Veterinari, cu care Biblioteca colaboreaza.

In Biblioteca F.M.V. a existat o traditie care i-a ridicat prestigiul si a facut din ea o adevarata biblioteca enciclopedica. Este vorba de traditia achizitionarii unor carti de cultura generala, cu profil umanist, indeosebi.

Primele carti ale acestui fond de publicatii provin, se pare, din vechea biblioteca sindicala care s-a unit cu Biblioteca Facultatii, imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Colectia cuprinde carti de literatura romana si straina, critica literara, istorie, filosofie, istoria religiilor, istoria civilizatiilor, geografie, psihologie, pedagogie, arta, muzica etc.

Acest impresionant fond de carte (peste 34.000 titluri) reprezinta o adevarata comoara de cultura si putem spune ca nu multe biblioteci de Invatamant superior din tata detin o asemenea valoare.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate