Arta olandeza in sec. XVII

Olanda a devenit in sec. XVII ara capitalista - model al Europei: au fost create mari centre comerciale, iar jocul de bursa a luat proportii uriase.

Olandezii din sec. XVII aveau neincetat cuvantul "libertate" pe buze.

Pictura olandeza din sec. XVII era destinata sa reprezinte i sa infrumuse eze via a cotidiana a oamenilor. Ea a relevat frumusetea poetica din via a individuala a ceta eanului.

Primele realizari de seama au fost obtinute in domeniul portretului.

Cel mai valoros pictor de la inceputul sec. XVII a fost Frans Hals (1580-1666):

- Ghitarist care canta o serenada

- Tanara tiganca cu surasul ei viclean

- Batrana Malle Babbe

i-a privit modelele cu o rara spontaneitate. S-a distins printr-o pronuntata facultate de a re ine mi carile repezi, mimica omului, gesturile i rasul.

In tablourile lui Hals, modelul se afla doar rareori in centru, de cele mai multe ori rama reteaza figura: portretul lui Willem Croes.

A fost unul dintre primii maestrii ai trasaturii libere de penel, asternute usor pe panza. Stia sa confere unitate tablourilor sale printr-un ton general:

- Archebuzierii corporatiei Sf. Gheorghe

- Archebuzierii corporatiei Sf. Adrian

Casele aveau fatade de caramida aparenta prevazuta cu frontoane i lucarne in forma de piramida:

- Hala de carne din Haarlem - Lieven de Key

Pe la mijlocul sec. XVII, arhitectul olandez Jakob van Campen a construit primaria din Amsterdam, caracter neoclasic.

In dezvoltarea artei olandeze din sec. XVII arhitectura i sculptura au jucat un rol secundar. Principal a fost pictura de sevalet.

Rembrandt (1606 - 1669): predilectie pentru tablourile istorice cu caracter dramatic i costume exotice multicolore.

A pictat i tablouri religioase pline de dramatism i dinamism, printre care i un ciclu al "Patimilor" (1633-1639): - Orbirea lui Samson (1636)

- Nunta lui Samson (1638)

- Toma Necredinciosul (1634)

- Invierea lui Lazar (1630)

Cele mai mari succese le-a obtinut in tinerete, cu portretele sale: Lectia de anatomie a doctorului Tulp (1632)

In tinerete: mici tablouri pe teme biblice i autoportrete:

- Orbii

- Vanzatorul de soricioaica (1632)

Serie de tablouri mici "Filozofi" (1633)

In 1642 a pictat "Rondul de noapte".

Rembrandt a tratat subiecte din Biblie in mici tablouri de sevalet sau in gravuri:

- Ganimed (1635)

Numeroase tablouri pe tema "Sfintei familii":

- David i Ionatan

- gravura "Tobias cel orb"

- gravura "Foaia de o suta de scuzi"

-tablou "Ingerul parasindu-l pe Tobias" (1637)

- "Aparitia lui Cristos la Emmans"

In preajma anului 1660 a pictat foarte multe portrete ale rudelor i prietenilor:

- Omul cu casca de aur.

Rembrandt a preferat in tablourile sale chipurile de oameni batrani, exprimand in ele vremelnicia omului.

Clarobscurul sta la baza ritmicei tablourilor sale; este strans legat de tehnica sa picturala specifica. In grafica, Rembrandt ocupa locul intai.

In ultimii ani de via a a pictat tablouri de o coplesitoare simplitate:

- "Conjuratia lui Julius Civilis"

- "Sindicii postavarilor"

S-a simtit atras in ultimii ani ai vietii sale de scene care infa i eaza solutia unui conflict dramatic: - David i Saul

- Intoarcerea fiului risipitor

- Studiu pentru un Cristos legat de stalp

O capodopera din epoca tarzie este "Boul jupuit" (Luvru)

Olandezii aveau o predilectie deosebita pentru pictura, mai ales cea istorica i mitologica.

In sec. XVII a ajuns la mare inflorire in Olanda pictura de camera - tablouri de mici dimensiuni, in care ieseau la iveala fortele creatoare ale poporului.

Pictura din sec. XVII din Olanda s-a caracterizat prin diversitatea ei: fiecare oras avea pictorii lui proprii si scoala lui proprie.

Centrul cel mai conservator era Utrechtul, ora catolic :Honthorst

Haarlem: Hals, Seghers, Ostade i Ruysdael

Leyda: Gerard Don

Delft: Carel Fabritus, Vermeer, Pieter de Hooch

Cel mai mare centru Amsterdam - in afara de Rembrandt au lucrat Van der Helst, Kalff, Potter i Metsu.

Pictura "micilor olandezi" din sec. XVII este de o uimitoare varietate tematica. Tablourile de gen olandeze nu oglindesc via a asa cum era in realitate la acea epoca, ci asa cum voiau sa o vada oamenii din acele timpuri.

La olandezi, cotidianul a capatat o valoare deosebita.

Tablourile lor sunt totdeauna distractive i bine executate:

- "Concertul" lui Terborch

- "Interiorul" lui Pieter de Hooch

- "Taur" de Potter

Vermeer (1632-1675) doar cateva zeci de tablouri: "Femeia cu colierul de perle".

Femeile sunt infa i ate de obicei din profil, nu s-a ocupat de subiecte mitologice.

Peisaje s-au pastrat doar doua: "Privelistea orasului Delft"

"Strada din Delft"

Un alt pictor din a doua jumatate a sec. XVII ce iese in eviden a: Emanuel de Witte (1617-1692). A pictat interioare de biserici.

- Piata in port.

Peisajele lui Jacob van Ruysdael (1628-1709):

- Satul Egmont

- Cimitirul evreiesc

Cele mai bune peisaje le-a pictat in deceniul 6.

Olandezii au realizat in arta lor:

- au transformat cotidianul in poezie

- au facut obiectele neinsufle ite sa se inrudeasca cu omul

- au stiut sa confere picturii intimiste efectul unei arte mari.