Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Arta cultura


Index » hobby » Arta cultura
» SCULPTURA RENASCENTISTA


SCULPTURA RENASCENTISTA


SCULPTURA RENASCENTISTA

David, celebra sculptura

a lui Michelangelo



In secolul al XV-lea, in nordul Italiei, se formeaza o patura aristocratica interesata in arta. In acelasi timp creste interesul pentru arta clasica. De acum inainte, sculptura se va adresa cu precadere aristocratilor si nu clerului. Se acorda interes detaliilor umane iar redarea devine tot mai realista. Acest lucru este vizibil inca de la reprezentantii goticului tarziu: Lorenzo Ghiberti, Tulio Lombardo, Jacopo della Quercia si Andrea Pisano.

Predecesoare ale Renasterii pot fi considerate figurile sculptate la Chartres.

Debutul renasterii in sculptura poate fi considerat tronul baptisteriului din Pisa realizat de Nicola Pisano, sculptura care are mai mult valente arhitectonice decat calitatea unui simplu obiect liturgic.

Prin decorarea zidurilor lui Orsanmichelle, Donatello il depaseste pe Pisano, mai ales prin statuia lui San Marco, una din primele sculpturi cu adevarat renascentiste. O alta sculptura valoroasa este statuia lui Sfantul Gheorghe, reprezentat intr-o armura tipic romana.

Cei mai cunoscuti sculptori renascentisti italieni sunt: Michelangelo, Donatello, Verrocchio, Gian Lorenzo Bernini. La nord de Alpi se remarca Tilman Riemenschneider.

In Franta, Renasterea debuteaza in epoca lui Francisc I, care a promovat artisti ca: Benvenuto Cellini, Leonardo da Vinci. Pe masura ce puterea Frantei se dezvolta, se muta aici focarul renasterii europene.

Perioada Renasterii se incheie la inceputul secolului al XVII-lea, dar stilul sculpturilor sale este preluat de catolicism.

DONATELLO

Donato di Niccolò di Betto Bardi cunoscut sub numele de Donatello (1386, Florenta - 13 decembrie 1466, Florenta) a fost un sculptor si pictor Italian.

Intre anii 1404 si 1408 lucreaza in atelierul sculptorului, bijutierului si arhitectului Lorenzo Ghiberti. In 1406, este unul dintre sculptorii care lucreaza la decorarea catedralei din Florenta. Statuia de marmura a lui David face o legatura intre maniera gotica, inca libera, cu realismul renascentismului, care pune accent pe constitutia corporala.

Evanghelistul Ioan va servi ca model pentru Moise al lui Michelangelo. Donatello lucreaza in colaborare cu breslele din Florenta, care comanda la diferiti sculptori statuile patronilor lor pentru biserica Or San Michele. Donatello dobandeste un mare prestigiu prin realizarea statuilor in marmora ale Sfantului Petru, Sfantului Marcu si Sfantului Gheorghe (1411-1416). Fidelitatea fata de realitate si naturaletea figurilor, armonia proportiilor si raportarea fragmentelor la intreg dau impresia ca sculptorul si-ar fi realizat operele dupa modele. Relieful de pe piedestalul statuii Sfantului Gheorghe, pentru breasla armurierilor, care reprezinta lupta sfantului

cu balaurul, este cea mai mare inovatie a statuii. Donatello: David - 1408-09 (refacuta in

Sunt aplicate aici pentru prima oara regulile 1416)

perspectivei in compozitie.

Evanghelistul Ioan va servi ca model pentru Moise al lui Michelangelo. Donatello lucreaza in colaborare cu breslele din Florenta, care comanda la diferiti sculptori statuile patronilor lor pentru biserica Or San Michele. Donatello dobandeste un mare prestigiu prin realizarea statuilor in marmora ale Sfantului Petru, Sfantului Marcu si Sfantului Gheorghe (1411-1416). Fidelitatea fata de realitate si naturaletea figurilor, armonia proportiilor si raportarea fragmentelor la intreg dau impresia ca sculptorul si-ar fi realizat operele dupa modele. Relieful de pe piedestalul statuii Sfantului Gheorghe, pentru breasla armurierilor, care reprezinta lupta sfantului cu balaurul, este cea mai mare inovatie a statuii. Sunt aplicate aici pentru prima oara regulile perspectivei in compozitie.

Donatello a fost artistul socotit un revolutionar al limbajului sculptural. Si el a abordat tema Cantoria (inspirata

Donatello: Sfantul Ioan din Psalmul 150 al lui David), dar factura lui este mai Evanghelistul - Initial in complexa si mai curajoasa. A relationat figurile dansante cu

Porta della Mandorla a elemente de arhitectura (balustri) ca intr-un contrapunct

Domului Santa Maria del muzical, dindu-le expresia unei explozii de vitalitate. In plus, Fiore, din 1936 in Museo pentru a spori complexitatea tehnicii, placheaza colonetele,

del Opera del Duomo, si fundalul cu mozaic policrom, fapt ce amplifica exuberanta

Florenta temei. Dar lucrarea care a insumat calitatile noilor orientari

umaniste a fost David (1432). Figura personajului biblic este redata ca nud, asemeni celei a lui Adam din fresca lui Masaccio. Lucrata in spiritul statuarei antice grecesti, lucrarea reia contraposto-ul accentuat, usor efeminat, contemplativ, al clasicitatii tirzii de tip Praxiteles. Formele sunt modelate cu o delicatete ce aminteste de maestrul sau, Ghiberti, dar armonia, linistea si eleganta intregii atitudini, si mai ales siguranta de sine interiorizata, toate acestea dovedesc patrunderea ei de suflul umanist al epocii. O alta lucrare a lui Donatello de o importanta deosebita pentru arta sculpturala renascentista este statuia ecvestra a unui vestit condottiere denumit Gattamelata si care domina piata din fata catedralei din Padova (1444). Donetello face o adevarata demonstratie de maiestrie ce frizeaza perfectiunea artistica si tehnica. Pentru prima data in epoca Renasterii, statuara antica (la Roma s-a pastrat statuia ecvestra originala a imparatului Marc Aureliu) este egalata ca tehnica si depasita ca si complexitate a conceptiei compozitionale. Rigoarea geometrica a raporturilor formale, claritatea echilibrului dintre masele sculpturale si golul pe care il deseneaza in spatiu fac din acest monument una din expresiile cele mai desavirsite ale spiritului renascentist.

Michelangelo Buonarroti

Michelangelo - Portret

executat de Jacopino

del Conte, 1535

Nascut la Caprese aproape de Arezzo, fiul lui Ludovico di Leonardo Buonarroti Simoni, primar al castelului de Chiusi si de Caprese si al Francescai de Neri.
Familia era de origine fiorentina, dar tatal se afla in acele locuri pentru a ocupa postul de primar in calitate politica. Dupa intoarcerea la Florenta, Michelangelo este lasat in grija unei doici. Aceasta fiind fiica si sotie de pietrar, i-a insuflat micului Michelangelo dragostea pentru marmura. Aceasta pasiune timpurie il determina sa paraseasca scoala si sa se consacre studiilor umaniste. Datorita prietenului sau, pictorul Francesco Granacci, Michelangelo descopera pictura si, in 1488 este dat la ucenicie in cel mai vestit atelier de pictura din Florenta apartinand lui Domenico Ghirlandaio. unde a invatat tehnica picturii. Putin mai tarziu, s-a mutat la resedinta familiei de Medici si a intrat in academia sculptorului Bertoldo di Giovanni. Dragostea pentru sculptura in marmura nu l-a parasit niciodata, desi pe parcursul vietii a executat minunate fresce, desene si lucrari de arhitectura. Nu a fost interesat de picturile anecdotice sau ornamentale, criticand pictura flamanda contemporana pentru detaliile ei meticuloase, concentrandu-se asupra reprezenarii in exclusivitate a trupului uman. Patronul sau, Lorento de Medici, a murit in anul 1492. Doi ani mai tarziu, Michelangelo fuge din Florenta (de unde familia Medici fusese temporar exclusa) in Bologna, unde intre anii 1494-1495 a executat numeroase statuete din marmura pentru biserica din San Domenico.

Din Bologna, Michelangelo a ajuns in Roma, unde a putut examina multe statui clasice, nou descoperite, si multe ruine. In urmatoarea perioda a inceput seria de sculpturi la scara mare, cum ar fi cea a lui Bacchus (una dintre putinele lucrari de natura pagana cu importanta mai mare decat lucrarile sale de natura religioasa). 

Cam in aceelasi timp, Michelangelo a realizat sculptura numita Pieta. Originalul se afla in prezent in Basilica Sfantului Petre. Una dintre cele mai faimoase opere de arta, Pieta a fost probabil terminata de Michelangelo, pana la varsta de douazecisicinci de ani si este singura lucrare pe care a semnat-o vreodata. Tanara Maria este sculptata stand maiestos, tinand corpul mort al lui Isus Cristos pe genunchi, tema fiind imprumutata din arta nord-europeana. In loc sa-si dezvaluie necazul extrem, Maria este stapanita iar expresia fetei sale este una de resemnare in fata mortii. In aceasta lucrare, Michelangelo sintetizeaza inovatiile din sculptura ale predecesorilor sai din secolul al XV-lea, cum ar fi Donatelo, adaugand la aceasta, noua monumentalitate a stilului renascentist din secolul al XVI-lea.

In perioada 1501-1504, dupa reintoarcerea sa la Florenta, Michelangelo sculpteaza magnifica statuie "David" (care are o inaltime de patru metri si treizecisipatru de centimetri). Eroul vechiului testament este prezentat nud, tanar si suplu, musculos si vioi, privind in abis, de parca l-ar cantari din ochi pe dusmanul sau Goliat, pe care inca nu l-a intalnit inca. Intensitatea arzatoare a expresiei faciale a lui David este o trasatura caracteristica multor figuri realizate de Michelangelo, asemenea personalitatii sale. David, cea mai faimoasa sculptura a sa, a devenit simbolul Florentei iar originalul a fost plasat in Piata Signoria in fata Palatului Vecchio, primaria florentina.       

A fost pentru prima oara cand un nud de asemenea dimensiuni a fost expus intr-un loc public. Aceasta a fost posibil deoarece David intruchipa cele doua virtuti ale patronului orasului, Hercule, si anume puterea si mania.Prin aceasta statuie, Michelangelo a demonstrat lumii nu doar ca si-a depasit toti contemporanii dar si ca, asemenea grecilor si romanilor, a reusit sa adune intr-un tot unitar frumusetea formala si puternica expresivitate plina de inteles. Michelangelo nu ne prezinta un David invingator, ci face portretul tanarului dinaintea bataliei. 

Cand inca era ocupat cu realizarea lui David, lui Michelangelo i s-a dat oportunitatea de a-si demonstra abilitatea de pictor. A realizat astfel o pictura murala intitulata "Batalia de la Cascina", destinata pentru Sala Cinquecento din Palatul Vecchio, vis-a-vis de "Batalia de la Anghiari" a lui Leonardo. Artistul a creat astfel o serie de nuduri si de figuri intr-o varietate de pozitii si situatii care vor constitui, de fapt, preludiul pentru viitorul sau mare proiect: Capela Sixtina, din Vatican.

In 1505 Michelangelo este chemat la Roma, de catre Papa Iulius al II-lea, pentru doua motive. Cel mai important dintre ele este, dupa cum am amintit, realizarea frescei din Capela Sixtina. Lucrand deasupra capelei, stand pe spate pe schela, Michelangelo a pictat, intre 1508-1512, una dintre cele mai frumoase picturi ale tuturor timpurilor. 

Pe bolta Capelei, Michelangelo a construit un sistem complicat de decoratii in care a inclus noua scene din Geneza, incepand cu "Separarea intunericului de zi" si incluzand "Creatia lui Adam", "Creatia Evei", "Tentatia si decaderea lui Adam si a Evei" si "Potopul". Aceste scene centrale sunt inconjurate de profeti pe tronuri de marmura si de alte subiecte din Vechiul Testament.

Pentru a se pregati in vederea realizarii acestei imense lucrari, Michelangelo a desenat numeroase figuri. Ele demonstreaza maiestria sa in ceea ce priveste redarea anatomiei umane. 

Inainte de misiunea sa de a picta Capela Sixtina, Michelangelo a fost desemnat de catre Papa Iulius al II-lea sa-i faca mormantul, care se dorea a fi cel mai magnific al timpurilor crestine. Trebuia sa fie localizat in noua Biserica a Sfantului Petre, care era inca in constructie. Michelangelo a inceput munca la realizarea acestui proiect foarte entuziasmat. Opera trebuia sa includa mai mult de patruzeci de figuri. Artistul si-a pierdut luni intregi pentru a obtine marmura de Carrara. Datorita unei crize temporare de bani, Papa a ordonat sa fie lasat de o parte lucrul la mormantul sau, in favoarea realizarii Capelei Sixtine.

Cand Michelangelo s-a intors la mormant, el a redesenat intreaga constructie la o scara mult mai modesta. Oricum, el l-a realizat, pentru Iulius al II-lea, pe Moise (in anul 1515) ca figura centrala in mult mai redusul monument funerar care acum avea sa fie localizat in Roma, in Biserica Sfantul Petru Vincoli. 

Patriarhul sta atent, intr-o nisa putin adanca, tinand tablitele cu Cele Zece Porunci, cu barba lunga ajungandu-i pana la mainile puternice. Se uita departe de parca ar comunica cu Dumnezeu. 

Alte doua superbe statui, "Sclavul orb" si "Sclav vopsind" (amandoua se afla in prezent la Muzeul Luvru, in Paris) demonstreaza maiestria sa in sculptura. El este de parere ca figura se afla apriori in blocul de piatra, iar artistul nu face altceva decat sa indeparteze surplusul si sa elibereze forma. Michelangelo si-a lasat numeroase sculpturi neterminate, deoarece a fost satisfacut de ele asa cum aratau sau pur si simplu nu mai intentiona sa le foloseasca.

Proiectul pentru realizarea monumentului funerar pentru Papa Iulius al II-lea necesita cunostinte de arhitectura. Aceasta nu era o problema pentru Michelangelo, deoarece inca din 1519 activitatea sa incepuse si in acest domeniu, cu planul pentru fatada Bisericii Sfantul Lorenzo, din Florenta (nerealizata de altfel). In anii 1520 proiecteaza Libraria Laurentiana, desi aceasta structura este terminata decade mai tarziu. Michelangelo si-a luat, ca punct de plecare in constructiile sale, predecesorii florentini dar in plus a introdus aceeasi energie care-i caracterizeaza sculptura si pictura. In loc sa fie consecvent practicilor greci si romane, Michelangelo foloseste motive (coloane, console etc) intr-un scop personal si expresiv.

Partizan al factiunii republicane, Michelangelo a participat in perioada 1527-1529, la razboiul impotriva familiei Medici si a supervizat fortificatiile florentine.
In timpul vietii sale, Michelangelo a fost un prieten intim al printilor si al Papei, de la Lorenzo de Medici si pana la Leo al X-lea, Clement al VIII-lea si Pius al III-lea, al cardinalilor, al pictorilor si al poetilor. Chiar daca pare greu de crezut, Michelangelo si-a exprimat cel mai bine modul de a gandi, despre sine si despre lume, in poeziile sale, mai degraba decat in celelate opere. Multe dintre versuri se refera la arta si la greutatile pe care le-a intampinat in realizarea acesteia sau la filosofia neoplatonica si relatiile interpersonale. Michelangelo isi merita intr-adevar apelativul de "divin" asa cum l-a numit poetul renascentist Ludovico Ariosto.

BIBLIOGRAFIE

Agonie si Extaz, Irving Stone

Michelangelo, Stefanie Penck

www.Wikipedia.org

Scultura di Michelangelo, Umberto Baldini

Arta renasterii italiene, ed. Noi Media Print

BALANICA RUXANDRA, ANUL I 2009/2010





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate